Oamenii dau mită din disperare

Interviu cu Valeriu Balaban, coordonatorul PPŢ şi consilier prezidenţial în probleme de finanţare externă

Acum doi ani, R. Moldova a fost selectată pentru a primi asistenţă în cadrul Programului „Provocările Mileniului”. Acest program are două componente – Programul Preliminar pe Ţară (PPŢ), care constă dintr-o donaţie de aproape 25 mil. USD, destinate doar activităţilor de eliminare a corupţiei. Dacă R. Moldova va întruni rigorile prevăzute şi va demonstra că a eliminat corupţia, va deveni eligibilă pentru un grant ulterior, care prevede o asistenţă completă pentru necesităţile R. Moldova. Până la finalizarea PPŢ au rămas doar câteva luni, perioadă în care R. Moldova trebuie să demonstreze clar că cele 25 mil. USD au condus la crearea unor condiţii de transparenţă maximă în cadrul ministerelor de Interne, Justiţie, Sănătăţii, la CCCEC, Inspectoratul Fiscal şi Departamentul Vamal.

— În lista beneficiarilor de finanţare pentru combaterea corupţiei a fost inclusă şi presa independentă, şi societatea civilă din R. Moldova. De ce aţi selectat aceste două componente?

— Guvernul a negociat finanţarea tuturor componentelor PPŢ, fiind evaluate necesităţile fiecărei componente în parte, în baza monitorizărilor şi altor proceduri de analiză. Aşa s-a decis că e nevoie de susţinerea financiară a consolidării presei şi ONG-urilor.

— Cine anume, din Guvern, a monitorizat presa, societatea civilă, ca să stabilească dacă e consolidată sau nu?

— De fapt, componentele cu presa şi societatea civilă au fost incluse în acest program de către organismele străine, nu la iniţiativa Guvernului. Dar vreau să spun că şi Guvernul de la Chişinău a alocat o sumă importantă pentru desfăşurarea acestui program, chiar de câteva ori mai mare decât suma de 24,7 mil., donată de SUA.

— Care sunt succesele PPŢ?

— Investiţiile în combaterea corupţiei deja au efecte benefice, doar că acestea se vor face simţite abia peste câţiva ani. Iniţial au fost planificate circa 200 de activităţi pentru eliminarea corupţiei, dar pe parcursul implementării acestui proiect au afost adăugate altele vreo 200, majoritatea dintre acestea fiind impuse de către partenerii noştri din SUA.

— De ce s-a dublat numărul activităţilor preconizate?

— Pentru că la fiecare domeniu s-a stabilit pe parcurs că ar mai fi de făcut câte ceva.

— Cum vor fi activităţile în justiţie după această investiţie?

— Din anul viitor, toate şedinţele judiciare vor fi filmate şi înregistrate pe bande audio. Până la această oră, s-a desfăşurat o informatizare completă a instituţiilor judiciare, acum se finalizează elaborarea programelor computerizate pentru activitate judiciară, căci toate hotărârile judecătorilor vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei. Procesele judiciare înseşi nu vor fi făcute publice, dar înregistrările vor putea fi folosite atunci când instanţele superioare vor lua decizii diferite, pentru o analiză a unor posibile abuzuri.

— Care credeţi că este cea mai revoluţionară transformare în justiţie, în cadrul activităţilor PPŢ?

— Dat fiind că redistribuirea dosarelor se va efectua de acum încolo computerizat, această procedură nu se va mai face la decizia preşedintelui judecătoriei, ci a calculatorului. (Remarc că şi această condiţie ne-a fost impusă de partenerii americani.) Fiecare judecător are deja computerul său, în prezent desfăşurându-se cursuri de utilizare a programelor informaţionale. Peste 50 la sută din instanţele judiciare dispun deja de reţele interne, iar actele folosite vor fi sub formă de documente electronice. De asemenea judecărtorii au mai primit un Ghid de acte judiciare – cu modele adecvate de activitate în justiţie.

— Salariile judecătorilor asigură incoruptibilitatea acestora?

— A fost creat un grup de lucru pe lângă Ministerul Economiei, care elaborează propuneri de ajustare a salariilor în toate instituţiile de stat. O nerealizare a proiectului nostru rămâne sistemul de finanţare a justiţiei. În alte state, aflăm că bugetul Justiţiei cuprinde cel puţin 1% din PIB. Am şi făcut o adresare Parlamentului în acest sens, pentru a include o asemenea prevedere în Legea Bugetului.

— În domeniul justiţiei pare să fie totul ideal, există şi vreo problemă, după părerea Dvs.?

— Inspecţia judiciară, o structură creată pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, încă nu a fost lansată. S-a anunţat concursul pentru completarea acesteia, dar nu prea vin oamenii. Această inspecţie va fi ca un audit intern, va examina petiţiile şi plângerile venite în instanţe. Ea trebuia lansată încă în vară, dar va fi totuşi lansată până la Anul Nou. Avem o întârziere de vreo lună.

— Procesele judiciare, în marea lor majoritate, se desfăşoară în birourile judecătorilor, superaglomerate, şi în anturaj neadecvat. Aveţi acum 3 proiecte pilot de reconstrucţie a 3 judecătorii. Dar ce să facă celelalte?

— Acum se efectuează o evaluare a necesităţilor tuturor judecătoriilor, cu suportul SUA. Se discută VOLUMUL donaţiilor externe, pentru ca în 2—3 ani să fie renovare toate judecătoriile. Oamenii trebuie să se simtă respectaţi în judecătorii.

— Consideraţi că nepotismul şi cumetrismul în justiţie sunt o problemă?

— Acest fenomen a apărut ca rezultat al eliminării participării cetăţenilor la înfăptuirea actului justiţiei. Cândva era aşa ceva – se alegeau judecătorii de către popor.

—Vă referiţi la perioada URSS?

— Fie şi atunci. Apoi acest mecanism a fost eliminat. În fond, pot exista dinastii în justiţie şi acesta nu poate fi un impediment pentru a înfăptui justiţia, dar e important ca aceasta să se întâmple fără încălcarea normelor legale. Acum urmează să creăm condiţii ca să fie respectate legile şi ca să fie monitorizate acţiunile reprezentanţilor justiţiei, atunci când părţile sunt într-o relaţie de rudenie. Ca fost judecător, vă spun sincer că este foarte greu să respecţi toate rigorile.

— Aţi regretat vreo decizie judiciară luată de Dvs.?

— Atunci când o instanţă superioară casează o decizie luată de un judecător, acesta se simte foarte vinovat, n-am fost nici eu ocolit de acest sentiment. Codul de etică judiciară trebuie respectat, iar fiecare judecător trebuie să fie testat la cunoaşterea codului şi să fie astfel prevenite abaterile.

— Ce schimbări, în vederea eliminării corupţiei, au fost operate la inspectoratele fiscale?

— Am obţinut şi acolo o informatizare completă. Deja în septembrie s-a încheiat etapa de computerizare, au fost introduse 1200 de computere în sistemul fiscal, s-au creat reţele interne.

În 2009 deja va fi posibilă aplicarea declaraţiilor pe venituri prin internet, dacă agentul economic va dispune de semnătură electroniucă, sau la un ghişeu, prin intermediul unui cod de bare. Noile schimbări au menirea să reducă cât mai mult contactul cetăţeanului cu funcţionarul. Va fi inaugurat şi un Centru de Apel al Fiscului, un serviciu telefonic gratuit, similar cu serviciul de informaţii al Moldtelecom, la care oamenii vor putea apela pentru consultaţii gratuite. Astfel orice contabil sau contribuabil din orice colţ al Moldovei va putea afla despre impozite, taxe etc., va fi un serviciu naţional. Apelurile se vor înregistra şi păstra pentru cazurile în care vor apărea disensiuni.

— La vămi, vor fi menţinute uniformele fără buzunare?

— A fost o decizie venită din interiorul sistemului, de a se lipsi de buzunare, pentru a reduce presiunile, prin apelarea la mobil sau alte gesturi. S-a stablit că o mulţime de încălcări se înfăptuiau cu ajutorul telefonului mobil. De asemenea, va fi creat un ghişeu unic, care de fapt deja funcţionează, doar cu două mici restanţe în organizare: încă nu au fost eliminate serviciile veterinar şi fitosanitar. Toate acestea se fac pentru ca agentul economic să poată trece cât mai liber prin vamă. Vameşii vor mai beneficia de un centru unic de pregătire a cadrelor, unul unic în Europa, pentru care s-au investit 20 mln lei, în clădire, echipament, programe. Se va face concurs de selectare a conducerii serviciului vamal, se va face şi o rotaţie de cadre. A mai fost creat şi grupul de monitorizare pe lângă serviciul vamal, din care fac parte reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic. Acest grup trebuie să se ocupe de sondaje, de accesul la informaţia de interes public, de expertiza bazei normative, de liniile fierbinţi, e deja creat un plan cu câteva zeci de activităţi.

— Se va face şi o analiză a averilor vameşilor?

— O poate face securitatea internă a Serviciului vamal, împreună cu Procuratura şi CCCEC. Anul acesta destul de mulţi vameşi au purtat răspundere penală sau au fost concediaţi pentru activitate neadecvată.

— Ce au făcut ei de fapt?

— Au fost prinşi că diminuau vădit valoarea mărfurilor care intrau în vamă sau că n-au depistat canalele de contrabandă, uneori cooperau cu contrabandiştii sau pur şi simplu dovedeau neglijenţă în serviciu.

— Poliţia e printre cele mai acuzate de corupţie, e posibilă reducerea nivelului corupţiei în acest sistem?

— E nevoie de curmarea premiselor care duc la apariţia corupţiei, dar şi de un nou mecanism de pregătire a poliţiştilor. La Academia de Poliţie va fi deschis un cabinet instituţional de pregătire anticorupţională. Se va face testarea cunoştinţelor anticorupţie în comisariate. Vor fi instruiţi formatori speciali. Se va aplica şi o metodă a cartonaşelor, galbene şi albastre, ca o avertizare, care va fi implementată până la sfârşitul acestui an. Printre angajaţi se va distribui un tabel anonim, prin care ar trebui semnalate cazurile de corupţie sau unde integritatea angajatului dă semnale de alarmă. Vor fi instalate şi cutii în spaţiul ministerelor, pentru scrisori cu semnalarea abuzurilor.

— Cum să semnaleze un angajat un fapt de corupţie comis de superiorul său şi să îşi rişte cariera, dacă el primeşte acum un spor la salariu pentru menţinerea secretului de stat şi păstrează orice secret? E prevăzut un spor la salariu şi pentru denunţarea corupţiei?

— Nu, dar acelui angajat i se garantează protecţia de persecutări. Scrisorile şi anchetele anonime vor fi examinate de un comitet special, creat de societatea civilă împreună cu reprezentanţii administraţiei publice. Totul va fi supus unei evidenţe foarte stricte.

— Ce schimbări se vor produce în comisariatele de poliţie?

— De la 1 octombrie, toate secţiile de gardă sunt conectate la internet. Toate adresările sunt luate la evidenţă. Nimic nu va putea fi omis. Totul se va înregistra, devenind posibilă verificarea corectitudinii reacţiei.

— Patrulele care colectează bani pe străzi, cerând mită de la străinii veniţi în R. Moldova, vor suporta careva incomodităţi?

— Sper că vom scăpa în curând şi de acest fenomen. Am fost şi eu informat de asemenea cazuri, chiar din partea unor diplomaţi şi oaspeţi străini, care au fost opriţi de aceste patrule cu diferite pretenţii.

— Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane al MAI (CCTFU) a fost acuzat de preşedintele R. Moldova de cooperarea cu traficanţii. Ce s-a întâmplat, de fapt, acolo?

— Nu pot să nu aud şi eu şi să nu fiu la curent cu toate acestea. Majoritatea colaboratorilor centrului au fost înlocuiţi. Următorul raport al Departamentului de Stat SUA va fi mai favorabil. Spun asta deoarece cunosc deja poziţia raportorilor.

— Şi raportul anterior, de ce nu a fost favorabil?

— N-am pierdut timpul cu lămuriri, am stabilit doar că sunt probleme serioase în acest domeniu şi că trebuie de întreprins acţiuni. Uneori, însă, se confundă comportamentul coruptiv cu cazurile de corupţie. Or, o persoană poate fi numită coruptă doar după o sentinţă, în temeiul unei decizii judiciare.

— Dar şeful statului, V. Voronin, a declarat că jumătate dintre angajaţi sunt implicaţi în cazuri de trafic, că aceştia colectează bani de la traficanţi…

— Probabil, şeful statului s-a bazat pe informaţiile operative, dar cred că nu există o astfel de evidenţă. Nu cunosc să fi fost efectuată vreo anchetă la CCTFU. Am mai înţeles că în acel raport al SUA s-au folosit date de acum 3—4 ani, fapte mai vechi. Atunci când am cerut explicaţii, asta ni s-a lămurit.

— Corupţia în spitale, are ac de cojoc?

— Vor fi implementate noi registre de achiziţii publice a medicamentelor, care vor exclude abuzurile la licitare, prin condiţii mai severe. Va fi stabilit un regulament de recuperare a prejudiciilor cauzate unui pacient – acum un asemenea mecanism nu funcţionează. Va fi creat un fond şi o comisie specială medicală, unde persoana care consideră că a fost prejudiciată în cadrul unei instituţii medicale se va putea adresa. Dacă nu va fi satisfăcută acolo – se poate adresa în instanţă.

E pentru prima dată când avem o campanie naţională pentru perceperea gradului de satisfacere a pacientului – se distribuie o anchetă care trebuie îndeplinită după tratament. Aşa se va face şi un clasament al celor mai necorupte instituţii medicale.

— Va putea o persoană să aleagă ulterior să se trateze în cea mai necoruptă instituţie sau tot va fi legată de medicul de familie, care îi va da îndreptare potrivit altor principii? La Spitalul Cancelariei de Stat, bunăoară, nu poate merge orice cetăţean. Pe cine deserveşte acest spital?

— Pe funcţionarii publici din instituţiile centrale.

— De ce autorităţile centrale sunt tratate separat de restul cetăţenilor?

— Eu nu mă deservesc acolo şi nu ştiu. Am să mă gândesc. Mai sunt spitale specializate, cel al Feroviarilor, al MAI. Important e ca serviciile medicale să fie de aceeaşi calitate.

— Cum sunt salariile medicilor care trebuie să învingă corupţia?

— La 1 ianuarie vor fi de 300 de dolari, aşa cum s-a promis, deşi mulţi şi-au arătat dispreţuitor scepticismul.

— Dar preţurile au crescut şi mai mult.

— Noi vorbim doar despre momentul majorării salariului. Este evident că a fost pus un scop care s-a îndeplinit şi acum vine următorul, este un program al partidului de guvernământ.

— Şi dotarea în spitale, pe seama cărui Guvern ar rămâne?

— SUA au acordat în acest an, prin intermediul altor programe, 10 milioane în echipamente. Investiţiile în medicină s-au triplat în această perioadă.

— Nu consideraţi că CCCEC e o structură care dublează poliţia şi procuratura?

— CCCEC este un exemplu foarte reuşit, care a fost preluat şi de Rusia şi de Ucraina. ONG-urile au posibilitatea de a verifica ce se întâmplă. Consiliul civil creat pe lângă CCCEC este un exemplu demn de urmat. Acolo a avut loc şi reorganizarea, s-a redus personalul, Direcţia securitate Internă activează, a fost elaborat un nou sistem de angajare – prin concurs, anterior nu se făcea prin concurs.

— Cum apreciaţi activitatea societăţii civile în R. Modova?

— E prematur să dăm aprecieri. La sfârşitul anului vom avea primele evaluări. E bine că au fost aduse aceste mecanisme de cooperare cu publicul, s-au unit eforturile ONG cu presa, cu cetăţenii şi instituţiile publice – pentru prima dată. N-am mai avut asemenea experienţă, până acum fiecare era pe baricada sa. A fost instituit grupul de lucru public privat.

— Care este etapa următoare, după finalizarea PPŢ?

— Acum se fac studii de fezabilitate a proiectului „Compact”, când se va termina studiul, se va lua o decizie, dar nu există obiecţii serioase ale partenerilor din SUA cu privire la activităţile în cadrul PPŢ.

— Vă consideraţi satisfăcut de munca Dvs., doriţi să faceţi asta în continuare?

— Da, am fost numit prin decret prezidenţial în această poziţie şi cred că e o muncă importantă.

— Vin şi alegerile, va veni un alt preşedinte, s-ar putea să numească altă persoană pentru acest post.

— Nu exclud posibilitatea unor schimbări, dar eu mai pot face şi altceva, pot merge şi la pensie, deşi aş dori să-mi continui activitatea în serviciile publice, asta am făcut de la absolvirea facultăţii până în prezent.

— Aţi fost coleg cu Sergiu Mocanu în cadrul Preşedinţiei?

— Credeţi că e etic să punem acest caz în discuţia de azi? Noi, moldovenii, avem această capacitate de a ne sustrage de la ce este important.

— Potrivit PPŢ, unde e cea mai multă corupţie?

— Corupţia e acolo unde este mai multă influenţă directă a funcţionarilor statului, unde cinovnikul are posibilitatea să ia decizia fără să fie monitorizat.

— Ne daţi nişte nume de instituţii sau de persoane mai corupte?

— Nu face să dăm nume, sunt sondaje care fac asta.

— Unde sunt demnitarii corupţi?

— Pe site-urile Procuraturii, acolo se fac anchetele, cei care nu se regăsesc acolo – să se lase de luat mită, că de nu – le vine rândul.

— Ce forme grave sau scheme de corupţie aţi cunoscut în ultimul timp?

— Participarea funcţionarilor de stat în Societăţile pe acţiuni în care statul deţine cote-părţi. Se înregistrau pierderi în aceste SA, iar funcţionarul primea salarii bune. Acum acest mecanism a fost interzis. Statul vinde ceea ce nu poate întreţine.

— Dar funcţionarii cu cote-părţi în SRL-uri, sau rudele lor, sunt un pericol pentru integritatea funcţională, ar putea favoriza firmele rudelor la licitaţii, achiziţii?

— Există şi aici diferite forme de trafic de influenţă.

— Vi s-a propus vreodată mită?

— Nu există funcţionar public căruia să nu i se fi propus vreodată mită. Totul depinde de gradul său de onestitate şi de pregătire ca să răspundă la aceste provocări. Oamenii trebuie ajutaţi, căci ei ajung să dea mită, poate, într-o situaţie de criză, de disperare. Ei trebuie lămuriţi atunci şi ajutaţi să li se soluţioneze problema, şi nu provocaţi să dea mită. Funcţionarul trebuie să explice, iar dacă oamenii sunt prea insistenţi, trebuie să-şi anunţe imediat superiorii.

— Dar dacă şi superiorul e corupt?

— Poate , dar nu toţi. Şi nu totul depinde de un om, ci de mecanismele care pot fi aplicate. Trebuie introdusă răspunderea administrativă pentru comportament coruptiv.

— Avem procese de judecată pe cazuri de corupţie?

—  Avem. Numai că unii le numesc procese politice.

— Ce se mai întâmplă în cazul heroina? Ex-ministrul Papuc este martor sau bănuit?

— Nu ştiu nimic de Papuc, nici de cazul heroina.

— Cum e presa în combaterea corupţiei?

— S-a activizat, dar e prezentată o jumătate de adevăr, presa s-a axat pe demascarea cazurilor, dar e nevoie să vină cu sugestii şi soluţii concrete.

Echipa de Gardă