O familie model. Care este EA?

Maturi…

277-fam-p1Nicolae Ciobanu, preot:

“Familia preotului Ioan Grigoriţă, din comuna Costeşti, Ialoveni, este una exemplară şi chibzuită în tot ce face. Deocamdată au şase copii. Mezinul încă nu a împlinit un an. Ambii părinţi au studii teologice, acest lucru îi uneşte şi îi face să se respecte şi mai mult, pentru că ambii îşi ştiu misiunea în viaţa familială şi cunosc cuvântul lui Dumnezeu. Această familie se bazează pe stimă şi dragoste reciprocă, şi acest lucru se vede întotdeauna în ochii lor. Deşi şi-au întemeiat familia de vreo 15 ani, încă nu au casa lor proprie. Sunt modeşti şi au alte valori în viaţă decât cele materiale. Toate cunoştinţele pe care le-au acumulat le implementează în relaţia lor şi în dragostea faţă de copii. Preoteasa niciodată nu o să-şi spună cuvântul mai apăsat. Copiii sunt educaţi creştineşte. Ei se cresc, practic, unii pe alţii. Sunt foarte înţelepţi şi extraordinari”.

277-fam-p2Larisa Cuzneţov, psiholog, dr. hab. în pedagogie:

“Familia fiicei mele o consider una model. Este o familie reconstituită, ambii soţi au fost anterior căsătoriţi. Erau prea tineri şi pe parcurs au înţeles că au alte valori. Au găsit o strategie reuşită de armonizare a relaţiilor reciproce. De la bun început şi-au divizat responsabilităţile. Discută împreună toate problemele, comunică deschis. Experienţa din familia trecută au lăsat-o în afară, au depăşit-o, lucru extrem de important. Doar prin discuţii şi analiză găsesc soluţii la problemele cu care se confruntă. Ambii se străduie, pentru că o familie poate rezista numai atunci când ambii parteneri depun efort, şi psihologic, şi moral, şi material. Ca să fie model, o familie trebuie să-şi dea seama ce funcţie îndeplineşte. Într-un cuplu, este greu să fie egalitate, dar axarea pe un parteneriat sănătos neapărat trebuie să existe”.

Boris Gâlca, reprezentant adjunct UNFPA în Moldova:

“De-a lungul anilor, am cunoscut o familie deosebită, pe care o consider cu toată convingerea un model, în special pentru tineri. Este cea a vestitului academician Boris Melnic. M-a impresionat faptul că sunt oameni modeşti, cu toate că au ocupat funcţii înalte şi că deţin atâtea titluri academice. Este o familie foarte accesibilă, în sensul că pot discuta cu oricine şi sunt foarte motivaţi de a ajuta la nevoie pe oricine, chiar dacă e vorba despre persoane pe care nu le cunosc. Acest lucru l-am admirat întotdeauna la ei. Aceşti soţi au o înaltă cultură naţională, verticalitate şi demnitate omenească. Au o relaţie foarte frumoasă în cuplu, cu o atitudine deosebită unul faţă de altul. La vârsta onorabilă pe care o au, sunt la fel de îndrăgostiţi ca în tinereţe”.

277-fam-p4Veronica Boboc, revista pentru părinţi “Odoraş”:

“Multe familii m-au impresionat de când lucrez la revistă. Soţii Buzdugan, care au tripleţi, sunt un model în relaţia lor de cuplu, în felul cum au rezistat numeroaselor greutăţi şi continuă să se iubească şi să se respecte. Banii pe care i-a acumulat soţul timp de opt ani de muncă peste hotare i-a investit în sănătatea soţiei. Este extraordinar modul în care vorbeşte el despre soţia sa, cu atâta grijă, dragoste şi respect. Familia lui Arcadie şi a Marcelei Zaporojan este una impresionantă. Au doi gemeni mici, pe care i-au aşteptat 19 ani. Să trăieşti cu gândul şi durerea de a nu avea un copil este ceva greu de suportat. Mulţi alţii s-ar fi despărţit, dar ei au rezistat în timp. Înseamnă că îi uneşte, într-adevăr, o dragoste puternică. O altă familie deosebită este cea a lui Valeriu şi a Svetlanei Lungu. El este fost campion la aruncarea suliţei şi promovează sportul în educaţia copiilor. Ambele fetiţe au mers pe urmele tatălui. Băieţeilor, care sunt încă mici, le spune zilnic că sunt viitori campioni, ca să ştie că se pot realiza doar prin sport. De fapt, fiecare familie poate fi un model în ceva”.

277-fam-p5Tatiana Badan, primară de Selemet, r. Cimişlia:

“Acum câţiva ani, am cunoscut la Iaşi o familie de români cu rădăcini în satul unde sunt eu primară. Familia Medriţă este una absolut deosebită. Mircea este feciorul fostului director din satul nostru, care s-a refugiat în România în perioada deportărilor. Acum, şi el şi soţia sunt pensionaţi. Deşi au fost o singură dată în satul de baştină din Basarabia, au o atitudine şi dragoste specială pentru această localitate. M-a impresionat că deţin foarte multe materiale istorice despre localitate şi acum ne ajută mult la scrierea istoriei satului. Sunt o familie intelectuală, foarte unită, pe care-i leagă o relaţie specială. Au o singură fiică, care este o renumită violoncelistă. În acest copil au investit absolut totul, au crescut-o cum se putea mai bine şi, evident, cu rezultate”.

… şi copii

277-f-1Melania Boboc, 8 ani:

“Când voi fi mare, îmi doresc să am o familie unită, în care toţi membrii ţin unul la altul, se apără, mănâncă şi se plimbă împreună. Într-o familie unită, toţi spală vesela, şi cine are timp liber, acela face mâncare. Nimeni nu trebuie să stea acasă, fiecare să aibă ocupaţie. O familie unită trebuie să aibă trei copii, două fetiţe şi un băiat, pentru că eu nu am surioară şi n-am cu cine mă juca. Şi o familie unită se ceartă câteodată, de la bani, că nu ajung. Se mai ceartă pentru că nu ştiu cine să ducă copiii la şcoală şi de la mai multe. Se împacă după câteva zile, când unuia îi trebuie ceva, iar celălalt cedează”.

277-f-2Ion Mârzac, 9 ani:

“Copilul să ajute întotdeauna părinţii, iar părinţii să-l ajute pe copil până la vârsta de 18 ani. Acum, eu mă gândesc că voi avea doar un copil, când voi avea familia mea. Copiii vor multe, dar totul este scump şi este mai bine să fie doar unul. Copilul va avea mulţi prieteni, ca să nu-i fie urât fără fraţi. Soţia va sta acasă, va face mâncare, va spăla vesela, iar eu voi veni seara de la lucru”.

277-f-3Vera Onuţa, 10 ani:

“Vreau să am o familie unită, în care să fie doar adevăr. Nimeni să nu fie plecat şi niciodată să nu fim despărţiţi. Unde este unul, să fie şi ceilalţi. Să ne ajutăm la bine şi la greu. Fiecare să facă ceea ce doreşte, iar în timpul liber să ne distrăm împreună. Copiii să ajute părinţii. Să nu ne certăm niciodată şi tot timpul să ne înţelegem unul pe altul”.

277-f-4Nicoleta Busuioc, 11 ani:

“Familia mea aş vrea să trăiască în armonie. Să ne iubim şi să ne respectăm. Mi-aş dori să am doi copii, o fată şi un băiat, pentru că aşa este în familia mea şi aşa cred că este cel mai bine. Soţul ar trebui să fie mai matur. Să fim ambii părinţi şi specialişti buni. Eu voi avea grijă de treburile gospodăreşti, de educaţia copiilor, iar soţul mă va ajuta. Nu vor exista strigăte, bătăi, toate problemele le vom rezolva prin discuţii”.

277-f-5Gheorghe Baciu, 11 ani:

“Familia mea va fi una fericită. Ne vom ajuta reciproc şi vom petrece timpul liber împreună. Pentru fericirea familiei, cea mai importantă este iubirea. Este iportant să ai casă, masă, chiar şi bani, nu foarte mulţi, dar să ajungă pentru trai. Niciodată nu ne vom certa. Dacă şi se va crea vreun conflict, îi voi dărui soţiei un buchet mare de roze şi îmi voi cere scuze”.

277-f-6Maria Idjilova, 10 ani:

“Familia mea va fi în fiecare zi bucuroasă şi fericită. Copiii vor asculta părinţii, iar părinţii se vor purta frumos, nu se vor certa, vor face surprize. Cel mai bine este să ai un copil, pentru că atunci când sunt doi, ei se ceartă tot timpul şi părinţii se enervează. Când aceştia fac şotii, părinţii se ceartă. Ca să fie totul bine, ar trebui să-şi ceară scuze copiii. La televizor trebuie să se uite pe rând, întâi copiii la povestea de seară, apoi tata la ştiri sau fotbal şi pe urmă mama la filme sau la ce doreşte ea”.

277-f-7Dan Bălănel, 11 ani:

“Cred că familia mea va fi mai dezvoltată, mai bună şi totul va fi mai interesant decât cum este acum. Nu vom face nimic rău şi nu vom pune în pericol pe nimeni. Voi avea doi copii sau trei copii, pentru că atunci când este doar un copil, el este trist. Ca să fie toţi fericiţi, părinţii trebuie să lucreze, iar copiii să înveţe. Nu trebuie să se certe niciodată şi întotdeauna să se ajute la treburile casnice”.

277-f-8Victor Botnaru, 11 ani:

“Îmi doresc ca familia mea să fie întotdeauna fericită, să nu fie niciodată rău în familie. Dacă copiii supără părinţii, ei trebuie pedepsiţi. Niciodată nu ne vom certa, poate doar de la faptul că nu ajung bani pentru a procura o maşină sau o casă. Ca să fie fericită, o familie trebuie să aibă cât mai multă sănătate, copiii să crească frumoşi şi culţi, să înveţe bine. Cred că trebuie de avut maximum trei copii, când sunt mai mulţi este mai vesel, dar când sunt şi mai mulţi, se ceartă, fetele de la păpuşi, băieţii de la maşinele”.



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *