Principală  —  Interviuri   —   Noi ştim, cu 35-40 de…

Noi ştim, cu 35-40 de secunde mai devreme, că vine un cutremur puternic

487-akcaz1Interviu cu Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie

— Miercuri seara, pe 10 septembrie, la 22.45, a avut loc cel mai mare cutremur din acest an din R. Moldova. Să ne temem?

— Este al doilea cutremur cu magnitudinea aproape de 5 grade din acest an. Primul a fost în luna martie. În octombrie, trecut, a mai fost un cutremur similar. Cutremure ca cel de miercuri seara avem, în medie, unul-două pe an. Nu putem spune despre el că a fost un cutremur puternic. Dacă am clasifica cutremurele în slabe, moderate şi puternice, acesta poate fi considerat unul moderat, care nu provoacă pierderi, dar după care, bineînţeles, oamenii reacţionează.

— Este un semnal acest cutremur că urmează şi altele sau este unul ordinar?

— E unul obişnuit. În fiecare an avem din astea. Cu cât cutremurul e mai puternic, cu atât mai târziu se înregistrează următorul. Adică cutremurele mai puternice sunt mai rare. Seisme mari, ca cele din 1977 sau din 1986, se produc aproximativ o dată la 30 de ani, iar cutremure slabe avem în fiecare zi. Anual, din zona Vrancea, cea din care ajung cutremurele în R. Moldova, avem cam 100-150 de cutremure.

— Nu a fost un cutremur mare, dar oamenii s-au speriat. Se aşteptau la replici. Au fost?

— Replici au fost, dar mult mai slabe. Aşa e după fiecare cutremur moderat sau puternic. Problema e că lumea nu vrea să se împace cu gândul că trăim într-o zonă seismică. Trebuie să conştientizăm pericolul ăsta, să ne asumăm riscul, de rând cu alte riscuri. Atunci când treci strada, tot îţi asumi un risc. Dar, fiecare îşi vede de treabă şi nu intră în panică, de obicei, însă atunci când se produce un cutremur, lumea reacţionează exagerat.

— În caz de cutremur, cum ar trebui să se comporte oamenii?

— În primul rând, să se împace cu gândul că trăim într-o zonă seismică. Aici cutremure sunt de multe milioane de ani şi încă o să fie mult timp. Trebuie să facem ceva concret ca să ne protejăm de un eventual cutremur, care inevitabil va veni. Ultimul cutremur puternic s-a produs în 1986. În curând, se vor împlini 30 de ani. Cu fiecare zi care trece, ne apropiem de un cutremur puternic. Seismologii aşa şi spun: „Dacă astăzi nu a fost cutremur, înseamnă că ne-am apropiat cu o zi de un viitor cutremur”. Oamenii, deci, nu trebuie să se întrebe dacă va fi sau nu un cutremur. E clar că va fi. Au fost şi vor fi. Sunt, însă, câteva lucruri care ar trebui întreprinse numaidecât. Fiecare familie trebuie să aibă pregătit în casă un loc, cât de cât sigur, unde ar putea supravieţui cutremurului. Trebuie întări-te obiectele ce pot cădea la cutremur. Oamenii trebuie să stea lângă uşorii uşii, sub o masă solidă, sub un pat trainic, cât mai departe de geamuri, care se pot sparge din cauza cutremurului, dar şi mai departe de obiecte care îţi pot cădea în cap. E nevoie ca imediat cum aţi simţit cutremurul, să faceţi lucrurile astea. Dacă nu eşti pregătit din timp, atunci când se produce cutremurul, de obicei intri în panică şi nu ştii ce să faci. Oamenii trebuie să mai ştie că noi, în R. Moldova, sesizăm două şocuri. În momentul producerii cutremurului se generează două unde seismice. Ele, însă, se propagă cu viteze diferite, iar la Chişinău ajung după un interval de timp. Intervalul dintre primul şoc şi al doilea, care, de fapt, produce pagube, e de 25-27 de secunde. După un minut de la început, cutremurul se termină. Vă uitaţi în casă dacă totul este în regulă, nu este vreun scurtcircuit, nu arde ceva, nu s-a spart vreo ţeavă, nu curge, aţi închis tot, v-aţi luat gentuţa cu documente pregătită din timp, un aparat de radio portativ, o sticlă cu apă, poate nişte biscuiţi şi, dacă puteţi, ieşiţi în stradă. De obicei, când sunt cutremure, apar numeroase zvonuri. Nu le daţi crezare. Ascultaţi doar informaţia oficială, care va veni prompt. Dacă faceţi toate astea, sigur o să treceţi peste cutremur mult mai liniştit şi în siguranţă, decât dacă nu le veţi face şi dacă, doar la cuvântul cutremur, începeţi a tremura.

— Cum aţi spus şi dvs., un cutremur mare în zona asta va fi, mai devreme sau mai târziu. Se ştie cel puţin când va fi? Se fac nişte calcule, nişte estimări?

— Cu siguranţă va fi. Dar, problema predicţiei cutremurelor nu-i soluţionată nicăieri în lume. De fapt, cei care fac asemenea predicţii doar induc lumea în eroare. Nu există metode sigure de a preveni un cutremur. Am mai spus: la noi, un cutremur mare se produce în medie o dată la 30 de ani. Deţinem statistica din ultimii o mie de ani. În baza ei apreciem. Dar, nu există ceva strict. Am avut cutremur mare în 1940. Următorul s-a produs peste 37 de ani, în 1977, după care, peste doar 9 ani, în 1986, iarăşi am fost zguduiţi. Deci, nu e ceva exact. Dacă am şti că este exact peste 30 de ani, atunci ne-am feri. E important să ştim când se va produce cutremurul, dar e mai important să ştim parametrii viitorului cutremur în diferite localităţi. Savanţii noştri au întocmit hărţi prin care am identificat zonele seismice din diferite localităţi din R. Moldova, inclusiv din Chişinău, în care sunt zone unde cutremurul poate avea 8 grade şi zone în care acesta poate avea 7 grade. De aceste lucruri trebuie să ţină cont constructorii atunci când proiectează şi zidesc case. Dacă se ia în considerare acest lucru la proiectare şi construcţie, fiţi siguri că acea clădire va rezista fără probleme în faţa cutremurului. Or, puteţi şti că mâine, la 12.00, este un cutremur. Ieşiţi în stradă, iar clădirea alăturată cade peste dvs… Ce folos că aţi ştiut? Deci, protecţia sigură la cutremure este în primul rând construcţia seismorezistentă.

— Acum, în zona Vrancea, se înregistrează careva schimbări?

— Nimic deosebit. Sunt perioade când activitatea seismică e mai sporită şi când e mai lentă. Acum suntem într-o perioadă mai agitată, dar e un lucru normal.

— Aţi spus mai sus că, din România, până ajunge la noi cutremurul cel puternic, care produce pagube, trec aproximativ 30 de secunde. Se poate sau nu de întreprins ceva pentru a atenţiona oamenii? Mulţi, în cele 25-30 de secunde, ar putea cumva să se salveze…

— Dacă trăiţi în casă la sol, atunci puteţi ieşi. Dar dacă sunteţi la etaj, la bloc, nu veţi putea ieşi, pentru că e periculos. Scările pot cădea, se poate bloca sau chiar se poate prăbuşi liftul. Noi intenţionăm să facem acest sistem de alarmă seismică, însă în primul rând nu pentru cetăţeni, ci pentru a putea declanşa anumite dispozitive periculoase, sau invers, pentru a pune în funcţiune nişte dispozitive de protecţie. De exemplu, atunci când într-un spital, în timpul operaţiei, fiind cutremur, s-a blocat electricitatea. Dacă s-ar şti că vine cutremurul, s-ar putea de întreprins ceva. Calea ferată ar putea micşora viteza trenurilor, aeroportul, în acest moment, ar putea stopa aterizarea sau decolarea avioanelor. Lifturile pot fi stopate într-o poziţie de siguranţă. Sunt numeroase lucruri care pot fi făcute, pentru a preveni eventualele tragedii.

Efectele celor 3 mari cu-tremure din secoul trecut asupra R. Moldova

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut, în România, 7,4 grade şi a provocat decesul a 78 de persoane din R. Moldova şi rănirea altor o mie. A fost cel mai mare cutremur în istoria contemporană a R. Moldova. Cutremurul a durat 45 de secunde. Totodată, au fost afectate 2795 de clădiri, 172 fiind distruse complet, iar 501 au necesitat reparaţii capitale. În România au fost peste o mie de morţi.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut în România 7,2 grade şi a durat 56 de secunde. A provocat, în România, cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti, peste 1500. Numărul total de clădiri afectate în R. Moldova a atins cifra de 11849. 8914 au fost afectate puternic, iar 2765 au fost dărâmate complet.
Cutremurul din noaptea de 30-31 august 1986 a avut 7,1 grade. Deşi acesta a avut o intensitate mai mică faţă de cutremurul din 1977, con-secinţele lui au fost mai grave, din cauza mecanismului foca-rului.
Au suferit în special oraşele Chişinău, Cahul şi Leova. Atunci au decedat 2 persoane, 561 au fost rănite, iar 3737 de familii formate din 14457 de persoane au rămas fără locuinţe. Peste 20 de mii de elevi nu au fost în stare să înceapă anul şcolar din cauza şcolilor avariate.

— În cât timp ar putea fi elaborat un asemenea sistem?

— Ca atare, el este realizat pe jumătate. Dar, e nevoie de bani pentru a-l duce la bun sfârşit. Noi avem semnalul ăsta de alarmă până aici. Da, noi ştim cu 35-40 de secunde înainte că urmează un cutremur puternic. Problema e că, din lipsă de finanţe, nu putem transmite mai departe semnalul. El este la institut, dar trebuie transmis la utilizatori.

— De câţi bani ar fi nevoie?

— Am făcut nişte calcule. Varianta cea mai eficientă ar fi ca semnalul să nu fie transmis prin internet, ca până acum, deoarece, în caz de cutremur, şi internetul poate întâmpina probleme, ci prin satelit. Acest proiect ar costa cam 100 de mii de euro.

487-akcaz2 Şi nu sunt aceşti bani? I-aţi solicitat?

— Nu sunt. Bineînţeles că am solicitat. Am ieşit şi cu un proiect la comunitatea europeană, împreună cu România. Apoi, am încercat cu cei de la e-guvernare, care păreau interesaţi de proiect, dar până la urmă nu l-au finanţat.

— Dacă ar fi bani, de cât timp ar fi nevoie ca acest proiect să fie implementat?

— Dacă ar fi finanţe, imple-mentarea ar dura câteva luni.

— Spuneaţi anterior ce ar trebui să facă o persoană pentru a trece peste un cutremur. Ştim însă că, la noi, sunt multe clădiri periculoase. În cazul în care omul are ghinionul să locuiască într-un astfel de bloc, ce poate face?

— Vă spun ceva, deşi nu este domeniul nostru. În Chişinău, avem clădiri cu vulnerabilitate seismică diferită. Avem clădiri din secolul XIX, care sunt foarte vechi şi, bineînţeles, deja sunt uzate fizic şi sunt extrem de vulnerabile. Avem clădiri construite la începutul secolului trecut, când încă nu erau norme seismice. Acestea, la fel, sunt vulnerabile. Totodată, mai avem clădiri de prin anii `60, care au demonstrat anumite probleme la precedentele cutremure. O parte au fost reparate capital, altă parte, doar cosmetic. Dar, o dată ce au arătat că s-au confruntat cu probleme la fostele cutremure, înseamnă că probabilitatea să aibă probleme şi mai mari la viitoarele, e foarte mare. În plus, avem clădiri noi, care nu au suportat încă niciun cutremur puternic şi nu ştim cum ar putea reacţiona. Doar presupunem că vor reacţiona pozitiv, rezistând, pentru că au fost, în mod normal, construite în baza normelor seismo-rezistente. Propunerea noastră este ca toate clădirile să fie evaluate, să fie făcută o paşaportizare a tuturor edificiilor. Nu s-a făcut asta până acum, presupun că tot din lipsă de bani. Deşi, se face câte ceva. La nivel de Guvern, a fost luată o decizie în acest sens, iar Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului a întreprins şi nişte paşi concreţi. Problema e în vizorul autorităţilor.

— Aveţi vreo estimare, câte clădiri n-ar rezista unui eventual cutremur puternic?

— Deţinem astfel de date, dar nu le putem face publice, pentru că şi aşa oamenii se panichează rapid. Dar, autorităţile le cunosc şi urmează să întreprindă măsuri pentru a minimaliza riscurile. Sperăm să se facă ceva până vine următorul cutremur, dar dacă el vine mâine?

— În opinia dvs., care clădiri vor rezista la cutremurul mare? Cele noi, construite după anii 2000, sau cele vechi, din perioada sovietică? Mulţi oameni se gândesc la asta şi atunci când nu ştiu ce fel de apartament să-şi cumpere, nou sau mai vechi…

— Clădirile care au rezistat la cutremurele din 1977 şi 1986 vor rezista, cu siguranţă, şi la viitorul cutremur. Clădirile noi, sper că o să reziste, pentru că au fost construite în baza normelor seismice rezistente. Până la urmă, aş cumpăra un apartament într-un bloc nou, pentru că acestea sunt mai comode.

— Ce facem cu locuinţele de la ţară, construite fără respectarea normelor seismice sau a unor regle-mentări în construcţii?

— Într-adevăr, asta este o mare problemă. Sunt foarte multe cazuri când oamenii procedează anume aşa, iar statisticile confirmă că, în urma unor mari cutremure, sunt distruse în special casele care nu au fost construite în conformitate cu prevederile normei. Oamenii trebuie să înţeleagă că îşi fac rău cu mâinile lor. Pe lângă asta, o altă problemă e cea că tot mai mulţi oameni, fără acordul autorităţilor, strică pereţi din apartamente, efectuând diverse lucrări în lipsa unor autorizări. Ei nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că, în felul ăsta, îşi pun nu doar viaţa lor în pericol, ci şi pe cea a vecinilor şi a tuturor locatarilor acelui bloc.

— Nu ştiu cât de adevărat este, dar se tot vorbeşte că animalele simt cutremurele. Poate fi luat în considerare comportamentul lor, pentru a preveni un cutremur?

— Sunt documentate astfel de date, deşi sunt nişte indici foarte nesiguri. Vă dau un exemplu. În China, în toiul iernii, au ieşit şerpii din ascunzători, chiar pe zăpadă. Era ceva neobişnuit, iar seismologii au dat alarma, oamenii au ieşit din case. Într-adevăr s-a produs un cutremur puternic, dar pagube omeneşti nu au fost. Dar, la puţin timp, un alt cutremur puternic s-a produs, fără niciun fel de manifestări ale şerpilor sau ale altor animale, şi peste 200 de mii de oameni au murit. Comportamentul animalelor nu este un lucru sigur, pe care să te poţi baza pentru a da alarma. Noi am avut prin anii ‘80 un poligon în Codri, unde aveam diferite păsări, animale, anume cu scopul ăsta. Mai aveam nişte peşti în acvarii. Până la urmă, am analizat toate datele, dar nu am ajuns la vreo concluzie. Oamenii de fiecare dată vor să ştie când va fi următorul cutremur, cred, însă, că mai important e să ştim ce fel de cutremur va fi, ce parametri va avea şi ce vom face atunci când el se va produce. Oamenii trebuie să fie pregătiţi şi din punct de vedere psihologic. Atunci când suntem pregătiţi, acţionăm cu totul altfel decât atunci când suntem nepregătiţi.

— E o întâmplare că majoritatea cutremurelor se produc noaptea?

— A fost cineva de la noi care a încercat să analizeze acest aspect, dar, până la urmă, nu a reuşit să demonstreze ceva. Au fost şi cutremure, inclusiv cel din 1990, care s-au produs ziua. Bineînţeles, cel mai bine este ca un cutremur să aibă loc ziua, pentru că atunci oamenii sunt mai lucizi, pe picioare şi pot să acţioneze mai repede. Noaptea, când toată lumea doarme, e mult mai periculos. Până te trezeşti, până te dezmeticeşti…

— Vă mulţumim!

Pentru conformitate, Victor MOŞNEAG