“Nimic nu se obţine uşor departe de ţară”

Interviu cu Igor Munteanu,
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în SUA şi Canada

— Cum se vede R.  Moldova de pe continentul american?

— Nu cred că există o singură opinie conjugată ori prevalentă în privinţa vreunei chestiuni globale aici, în SUA, cu atât mai mult nu cred că aş putea afirma că R. Moldova se vede într-un fel anume. Suntem văzuţi doar atunci când acţionăm, iar regiunea din care facem parte, indiferent cum este ea tradusă în categoriile noastre normativ-geografice – Europa de Sud-Est ori spaţiul fostei URSS –, se mişcă într-o tranziţie accelerată spre un nou echilibru geopolitic, care este urmărit cu multă atenţie de către toţi cei interesaţi de acest fenomen şi în SUA.

Pentru marea majoritate a locuitorilor acestui uriaş continent nord-american R. Moldova nu prea există. Nu văd însă nimic descurajator în această stare de lucruri. Dacă vă consolează, atunci aş putea spune că reacţii similare poţi întâlni şi în cazul unor vechi şi mari state vest-europene, şi asta pentru că individualismul generic al americanilor îi face să reţină la nivel popular (regular americans) doar informaţiile strict necesare pentru familia şi comunităţile din care fac parte, şi doar atunci când valorile pe care se întemeiază aceste instituţii se clatină, americanii vor fi primii care se vor mobiliza să cunoască, să afle, să absoarbă informaţia care să le fie practic utilă.

Există totodată o cunoaştere profundă, sistematică şi exemplar de detaliată la nivelul acelor grupuri de persoane (mediul academic şi guvernamental, think tankuri şi grupuri corporative), care sunt specializate pe regiunea din care facem parte, iar în această privinţă aş putea să confirm că mulţi americani ar putea da lecţii de virtuazie în cunoaşterea geostrategică a spaţiului acoperit de interesele UE şi ale Rusiei.

— Cum e să promovaţi un stat mic şi cu probleme în diplomaţia americană?

— O să vă dezamăgesc, răspunzându-vă că este în aceeaşi măsură de grea sarcina să promovezi în SUA un stat mare şi un stat mic. Faţă de capacitatea uriaşă şi importanţa globală a SUA, multe state importante din vecinătatea noastră par mici şi neînsemnate, ceea ce face ca principiul liberum arbitrum să fie aplicat în mod paradoxal şi relaţiilor diplomatice, astfel încât adeseori ideile clare şi motivaţia puternică sunt o garanţie esenţială a succesului, şi nu doar suprafeţele de km2 prin care definim, de regulă, spaţiul protejat de frontierele naţionale. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, a formula în acest fel întrebarea este echivalent cu a-l întreba pe un doctor de ce se ocupă toată ziua de oameni bolnavi, de parcă nu ar exista şi oameni sănătoşi!

Nu am auzit vreun diplomat acreditat pe acest continent să afirme că relaţiile ţării sale ar fi ideale în raport cu SUA, deoarece, dacă ar fi ideale, atunci poate ar trebui să ne lipsim de serviciile diplomaţilor. Or, misiunile diplomatice sunt obligate să asigure rezonanţă externă interesului naţional. Dar, cu siguranţă, aveţi dreptate însă să trasaţi o paralelă între proporţiile unui stat şi resursele pe care le alocă pentru a-şi promova interesele, şi asta pentru că promovare înseamnă o diplomaţie activă, care generează evenimente şi creează un mediu favorabil pentru luarea unor decizii favorabile interesului naţional. O diplomaţie eficientă este cea care este susţinută de un curent de opinie pozitiv şi non-conflictual pe planul statului în care este acreditată. Depunem eforturi intense în acest moment pentru a identifica acele resurse şi instrumente prin care obiectivele diplomatice ale Misiunii R. Moldova în SUA vor fi mai credibile, mai atractive şi mai convergente cu ceea ce SUA consideră strategic important pentru propriile interese naţionale.

— Cum v-a întâmpinat diaspora din SUA? Ce aşteptări au cetăţenii R. Moldova acolo?

— Mărturisesc că am avut întotdeauna o apreciere deosebită faţă de cei care au avut curajul să-şi clădească o viaţă decentă chiar departe de ţară, înfruntând numeroase dificultăţi şi trecând prin încercări pe care noi, cei din R. Moldova, adeseori le omitem, pentru că nimic nu se obţine uşor departe de ţară. Şi cu toate acestea, trebuie să constatăm că putem vorbi despre un fenomen viu al diasporei, constituit din numeroasele valuri de emigraţie din ultimii 20 de ani şi care se prezintă printr-o multitudine de comunităţi amplasate atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Canada.

Am avut plăcerea să cunosc unele dintre acestea chiar în primele 3 luni de când mă aflu în calitatea mea de Ambasador al R. Moldova la Washington DC şi am apreciat foarte mult deschiderea, entuziasmul şi chiar pasiunea cu care membrii acestor comunităţi vorbesc despre patria lor istorică. Trebuie să remarc că aceste comunităţi sunt deosebit de interesante ca structură şi potenţial, având foarte clar conturată însă conştiinţa originii lor comune, legată de R.Moldova, dar păstrându-şi totodată numeroase diferenţe şi particularităţi.

Sunt cel puţin 4 tipuri de comunităţi care formează în acest moment organismul diasporei moldoveneşti pe continentul nord-american: (1) comunităţi organizate în jurul unei biserici, de regulă creştine (baptiste, penticostale, metodiste, evangheliste, creştin-ortodoxe), (2) comunităţi formate din persoane care au emigrat pe criterii politice sau sociale (refugiaţi politici, membri ai unor grupuri discriminate), (3) comunităţi formate din consultanţi şi profesori, întruniţi în jurul unor instituţii adoptive (Microsoft, universităţi SUA, autorităţi locale), (4) comunităţi formate din numeroase grupuri de persoane fără statut legal de şedere. Sunt multe comunităţi – mai ales pe coasta pacifică – formate din vorbitori de limbă rusă, emigraţi mai ales din oraşele din nordul R. Moldova, regiunea găgăuză şi transnistreană, dar care reclamă în continuare origini puternice legate de Republica Moldova (Sacramento, Vancuver, Seattle). Şi, în acelaşi timp, există nişte comunităţi religioase foarte puternice, ca mărime şi ca influenţă asupra comunităţilor în care se găsesc – Seattle, Springfield, Greenfield, Ashley. În marea lor majoritate, membrii acestor comunităţi au devenit cetăţeni americani (ori canadieni) ori sunt în proces de a obţine cetăţenia acestor state; nu caută necazuri şi îşi cresc copiii în respect faţă de legile federale şi locale, fiind priviţi cu simpatie şi încredere de către ceilalţi. Adeseori, însă, moldovenii gravitează în jurul unor comunităţi mai largi şi mai cunoscute – comunităţi de ruşi sau de români, alegând în funcţie de preferinţele lor lingvistice sau culturale să-şi definească astfel identitatea pe care o reclamă în raport cu autorităţile SUA şi Canada.

— Există un plan de comunicare cu diaspora?

— Există un efort constant în această direcţie. Trebuie să recunosc că nu-i o sarcină uşoară, din mai multe motive. În primul rând, misiunile diplomatice ale R. Moldova nu au avut până nu demult o practică bună de comunicare cu diaspora, din cauza, eventual, stilului dogmatic al unor instrucţiuni de acasă, pe care unii diplomaţi moldoveni chiar le aplicau cu multă râvnă, şi care au produs destulă reticenţă şi chiar ostilitate printre membrii acestor comunităţi. Eu înţeleg perfect acest sentiment şi cred că trebuie să recâştigăm încrederea pierdută, făcând paşi care să ne apropie şi nu să ne înstrăineze. Să muncim pentru respectul diasporei – prin eforturi susţinute acasă, dar şi prin acţiuni concertate de promovare a imaginii şi respectului pentru R. Moldova în străinătate.

Pentru început – ne-am propus să dezvoltăm site-uri de socializare pentru comunităţile de rezidenţi originari din R. Moldova, să dezvoltăm proiecte comune cu acele comunităţi de originari din R. Moldova care manifestă deschidere şi cooperare, preţuind eforturile lor, oricât de firave ar fi ele, pentru că – trebuie să înţelegem cu toţii – fiecare dintre ei trebuie să muncească foarte mult ca să-şi achite plăţile, să-şi întreţină familiile, să-şi asigure o viaţă demnă într-o societate definită prin concurenţă şi pluralisme de orice gen.

Ne dorim să ne mişcăm rapid spre proiecte mai ambiţioase, în anii următori, pe care să le putem lansa împreună sau cu ajutorul direct al diasporei din SUA şi Canada, cum ar fi: lansarea unei universităţi americane în R. Moldova, crearea unor proiecte de business de succes în SUA şi R. Moldova, constituirea unui Centru de Cultură, care să ne reprezinte imensa varietate şi bogăţie culturală şi artistică, prin care ne definim (chiar dacă adeseori polemizăm până la isterie asupra identităţilor pe care ni le asumăm!). Sper să putem integra şi atrage în această viziune de promovare a R. Moldova şi Ministerul Culturii, dar şi asociaţiile de creaţie din R. Moldova, artiştii moldoveni din diasporă, pe care eu personal îi văd în calitate de Ambasadori ai Culturii, statutul cărora trebuie să fie recunoscut şi susţinut.

— Ce beneficii pot aduce Moldovei tinerii educaţi acolo?

— Există o generaţie numeroasă de tineri care au obţinut diplome valoroase şi importante în SUA. Nu avem un registru statistic, dar ne putem da seama de mărimea acestor afluenţi unviersitari din multitudinea de rapoarte guvernamentale, care atestă o prezenţă activă a absolvenţilor din R. Moldova în medicină, ştiinţe politice, business şi administrare. Mulţi dintre ei vor opta să rămână în SUA numai dacă Guvernul R. Moldova nu le va oferi oportunităţi mai bune de angajare şi creştere în carieră. Dar să ştiţi că mulţi dintre ei ar risca să revină la o carieră în administraţia de stat, fie pentru că sunt mobilizaţi de principii în care cred, fie pentru că speră că o carieră în administraţia de stat le-ar oferi substanţiale beneficii pe termen lung într-un sistem politic stabil. Aici aş vrea să spun că m-am bucurat să aflu despre Programul comun al Guvernului R. Moldova şi Oficiului PNUD în privinţa fondului de susţinere pentru absolvenţii unor instituţii de învăţâmânt superior, recrutaţi pentru posturi ministeriale, pentru că reprezintă exact semnalul pe care şi-l doresc mulţi tineri.

— În aceste zile aţi călătorit prin Carolina de Nord (CN), o prietenă dedicată a R.Moldova. Cu ce poate răspunde Moldova acestor gesturi?

— Vreau să vă spun că Programul de Cooperare dintre CN şi R. Moldova, lansat în 1997, a pornit iniţial ca un proiect de cooperare între Garda Naţională a Carolinei de Nord şi Armata Naţională a R. Moldova, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, singurul format de cooperare militară existent în acel moment. De-a lungul anilor, însă, Programul de Cooperare a absorbit ca un bulgăre de zăpadă numeroase alte iniţiative din medicină, agricultură, business, nemaivorbind de intensele acţiuni de caritate pe care oamenii de bună-credinţă din acest stat le-au făcut în permanenţă în raport cu diverse comunităţi, mai mari sau mai mici, din Republica Moldova.

Drept exemplu aş putea face referinţă la Asociaţia Micul Samaritean, sediul căruia se găseşte în Hickory, locul de reşedinţă al prietenului nostru, Florin Pindic Blaj, energia şi cumsecădenia căruia sunt bine cunoscute în Republica Moldova. Un alt exemplu ţine de parteneriatul instituit între Federaţia Evreiască din Greensboro şi Municipiul Bălţi, altădată un oraş deosebit de puternic definit de existenţa unei largi comunităţi evreieşti, decimată de pogromurile celui de-Al Doilea Război Mondial şi, ulterior, de emigraţia masivă din perioada sovietică. Alte exemple sunt oferite de legăturile existente între Universitatea de Stat din Carolina de Nord şi Universitatea de Medicină „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău. Schimbul de carte şi cooperarea intensă între Bibliotecile din Carolina de Nord şi cele din Republica Moldova au devenit de mult o marcă recunoscută, prin care autorităţile Carolinei de Nord s-au făcut cunoscute şi pe plan federal şi din care numeroase instituţii publice şi private din Republica Moldova au avut numai de câştigat.

— Care sunt relaţiile de export dintre aceste două state? Ce ar putea vinde Moldova în SUA?

— Pieţele americane sunt imense şi foarte prietenoase. Din păcate, volumul total al exporturilor în 2009 a fost estimat la numai 54 mln USD, ceea ce reprezintă mai puţin de 0,1% din volumul total al exporturilor R. Moldova, de atunci. Principalele cauze în această privinţă ţin, în temei, de anumite stereotipuri printre producătorii moldoveni, care merg adeseori pe calea minimei rezistenţe, dar şi de instabilitatea politică, care a fost văzută în mod constant ca un impediment în calea atragerii ISD (investiţii străine directe) în R. Moldova. Dacă mai adăugăm aici şi cazurile în care fosta conducere a ţării (PCRM) a fugărit importante investiţii americane din R. Moldova – cazul Farmaco, dar şi existenţa unor restanţe regretabile – aplicarea restricţiilor conţinute în Amendamentul Jackson Vennick (JVA) R. Moldova, ca măsură de răspuns a SUA la persecutarea evreilor în perioada URSS, atunci ne dăm seama de motivele pentru care o ţară de talia Moldovei, cu toate avantajele sale competitive şi inhibiţiile sale, nu putea fi atractivă pentru marile capitaluri americane.

Trebuie să fim realişti. Marile investiţii internaţionale sunt în continuare obsedate de statele asiatice în dezvoltare, dar nu-mi pierd speranţa să putem construi, totodată, oferte atractive şi pentru noi. În acest scop, Ambasada R. Moldova în SUA a pregătit semnarea OPIC (Oversees Private Investment Corporation), care asigură investitorilor americani garanţii guvernamentale sigure în cazul oricăror plasamente de capital ori garanţii de risc în ţara noastră, care ar putea fi văzută ca un caz de risc, urmare a alegerilor repetate din ultimul timp.

În octombrie a.c. am deschis o Cameră de Comerţ la Atlanta, Statul Georgia, cu sprijinul comunităţii moldovenilor din statele de sud (Florida, Georgia), care va juca un rol crucial în valorificarea unor idei de business la care se lucrează în acest moment. În anul 2011 ne propunem să sponsorizăm cel puţin 3 Misiuni de Comerţ cu participarea businessului autohton în SUA şi Canada şi sperăm să avem tot sprijinul din partea CCI şi comunităţilor de business din R. Moldova. Am avea nevoie numai de stabilitate politică internă, dar evident – în condiţiile păstrării unei coerenţe democratice şi prooccidentale a viitoarei alianţe de guvernământ! – şi de puţin noroc, pentru că interesul unor corporaţii transnaţionale de a căuta pe hartă unde se găseşte Moldova şi de a decide să investească în acel loc ţine nu doar de estimări economice.

— Ce aşteptări au instituţiile internaţionale cu sediul la Washington şi New York  de la noile autorităţi ale R. Moldova?

— Este foarte limpede că instituţiile la care faceţi referinţă vor coopera de o manieră mult mai deschisă cu autorităţile care sunt mai democratice, mai responsabile şi mai deschise spre dialog, pentru că orice încercare de a ne izola ori de a trişa în raport cu aceste instituţii tot pe noi ne costă, adică pe cetăţenii R. Moldova, asupra cărora s-au vărsat în cele din urmă toate efectele pe care le-au produs nostalgiile filosovietice ale unor guverne aşa-zis tehnocratice. La 20 de ani de la căderea zidului berlinez trebuie să ne dăm seama că aceste nostalgii decrepite nu mai sunt nişte ghiduşii inocente, ele sunt periculoase prin definiţie, ajutând la conservarea unei stări de stagnare sistematică şi degradare, în comparaţie cu modelul rapid de modernizare şi occidentalizare pe care alte ţări vecine R. Moldova l-au adoptat cu mai multă ştiinţă de carte şi dedicaţie, cum este exemplul oferit de Polonia, Lituania, Estonia, Slovacia.

— Ce s-a scăpat în educaţia electoratului din R. Moldova, de ce oamenii aleg în procent mare drumul înapoi?

— Există numeroase grupuri de cetăţeni ai ţării noastre care nu se identifică cu statul ce le-a oferit această cetăţenie, şi care votează instinctiv pornind de la reflexele lor de homo sovieticus, chiar dacă au trecut aproape 20 de ani de la prăbuşirea URSS. De fapt, R. Moldova nu este deloc un caz excepţional, şi asta dacă ne uităm cu titlu comparativ la exemplul Ucrainei şi Armeniei, dar chiar şi la exemplul unor state care au devenit între timp membre ale UE, cum este Letonia şi Estonia, vom vedea grupuri destul de numeroase care privesc cu aceeaşi îndârjire şi nostalgie la URSS.
Nu s-a reuşit desovietizarea completă şi ireversibilă a societăţilor noastre, obiectiv care trebuie înţeles în termeni instituţionali, dar şi subiectivi, adică de percepţie şi atitudini. Să nu ne amăgim cu gândul la faptul că numai bătrânii pot fi nostalgici pentru mitul perioadei sovietice, când ei mai erau tineri şi fericiţi. Evoluţia politică arată că există şi numeroase grupuri de tineri care militează pentru obiectivul unei restauraţii sovietice, antioccidentale, sub pavilionul unui partid-unic, etatocratic, care ar putea să le ofere beneficii extinse pe plan individual şi colectiv contra unui model de stat pe care nu-l înţeleg şi nu-l recunosc, ca atare.

— SUA susţin mai multe proiecte la Chişinău care ţin de combaterea traficului de fiinţe umane, a corupţiei, de dezvoltarea democraţiei. Cum e apreciată avansarea situaţiei din R. Moldova la aceste capitole?

— SUA se numără printre cei mai importanţi parteneri bilaterali ai R. Moldova, susţinând aspiraţiile noastre de integrare în UE şi contribuind efectiv la crearea instituţiilor unui stat modern şi eficient, care ar fi capabile şi dedicate scopului de a combate corupţia, de a preveni crima organizată şi de a reduce asperitatea unor fenomene extrem de nocive, cum este şi traficul de fiinţe umane, traficul de stupefiante şi alte substanţe periculoase, dar fără a altera construcţia şi standardele unui stat democratic.

Succesele şi insuccesele repurtate în domeniul combaterii corupţiei şi altor fenomene asociale sunt monitorizate continuu de către anumite organizaţii internaţionale, cum sunt: Transparency International, OIM, dar şi Freedom House, Global Integrity Survey etc.

O serie de rapoarte prezentate între 2007—2010 arată serioase probleme la capitolele trafic de persoane şi corupţie. Ca să subliniez greutatea acestor argumente, voi menţiona că R. Moldova a fost declasată în 2009 în scorurile Oficiului pentru Traficul de Persoane aflat în gestionarea Departamentului de Stat al SUA de la Tier 2 la Tier 2 Watch List, care ar fi putut însemna blocarea unor importante programe de finanţare (MCC). Aceste riscuri au impus o mobilizare generală la nivelul mai multor instituţii de stat.

Ca rezultate practice aş menţiona reducerea cazurilor de trafic (91 în 2010 faţă de 124 în 2009), sporirea răspunderii judiciare pentru persoanele condamnate prin decizii finale de judecată pentru implicarea în diverse reţele criminale (13 condamnări la închisoare, 15 condamnări cu suspendare şi 39 amenzi administrative), dar şi adoptarea unui pachet de acţiuni şi a unei strategii naţionale de coordonare a eforturilor anti-trafic pentru 2011 – 2013 şi de oferire a asistenţei şi protecţiei victimelor identificate.

— Ce paşi trebuie să întreprindă R. Moldova pentru a bucura nu doar comunitatea internaţională, ci şi pe cea internă?

— Cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla în R. Moldova este ca alegerile să producă un guvern lipsit de personalitate şi voinţă politică, având un orizont de maximum 8 luni înainte şi preocupat mai ales de propriile frustrări ori inhibiţii interne.

Este de obligaţia clasei politice de la Chişinău să nu risipească uriaşul credit de preţuire şi încredere pe care l-am notat în ultimul an. Aş vrea să amintesc că, imediat după instalarea coaliţiei democratice de guvernare (AIE), în septembrie 2009, au apărut câteva documente de viziune economică şi socială, care au trezit un interes susţinut pe plan extern şi intern; acestea fiind, în ordinea importanţei – Programul de guvernare Integrarea europeană: libertate, democraţie, bunăstare (2009—2013) şi Programul Rethink Moldova, prezentat la 24 martie 2010 la Brussels. Avem nevoie de stabilitate guvernamentală, de continuitate democratică. Este nevoie de mult curaj ca să-ţi asumi riscurile unei guvernări reformiste într-o ţară săracă, dar uitaţi-vă – dacă nu ar fi existat un Balcerovicz în Polonia, această ţară nu ar fi cunoscut statutul deosebit de care se bucură în acest moment de a fi singura ţară – membru al UE – care aproape nu a resimţit recesiunea globală, care a făcut ravagii în alte economii. Dar este nevoie, totodată, şi de multă clarviziune, pentru că reformele pe plan intern se aplică până la urmă pe oameni vii, nu pe mulaje confecţionate pentru lecţia de ştiinţe naturale.

— Cum apreciaţi activitatea IDIS acum?

— Încă nu am distanţa necesară pentru a face evaluări de acest gen. Mă bucur însă că IDIS reprezintă în acest moment o instituţie viabilă, conştientă de obiectivele statutare şi vital necesară misiunii de occidentalizare a statului şi societăţii în R. Moldova. Recunosc că m-am bucurat să văd şi un alt stil de management la conducerea institutului şi sunt încrezător că acest stil va aduce rezultatele aşteptate.

— Cum veţi întâmpina Crăciunul? În tradiţie americană sau românească?

— Ca şi acasă, îmi place să aştept sărbătorile de Crăciun în familie şi adeseori suntem însoţiţi de rude sau de prieteni apropiaţi. În special pentru cititorii ziarului Dvs., dar şi pentru minunata echipă de ziarişti care susţine editarea lui, aş vrea să doresc tuturor oamenilor cumsecade un Craciun fericit, Sărbători luminate, care să aducă multe daruri copiilor, sănătate şi fericire celor vârstnici. Ne dorim nişte bucurii simple, care să lumineze cu spiritul sărbătorilor magice din decembrie deciziile politicienilor din R. Moldova.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Alina RADU


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

18 comentarii

  1. Sergiu din SUA

    Am citit cu mare atentie articolul dumnevoastra cu Ambasadorul RM in SUA. Eu ma numesc Sergiu Boscaneanu si locuiesc in SUA, nu departe de Washington DC. Citind articolul am ramas indiferent de cele spuse de ambasador, am crezut ca este unul cu care poti sa comunici si sa ai un sfat. Dinsul nu a mentionat cum pe 5 Sept 2010 un grup de 3 persoane din asa numita comunitatea a Moldovenilor facea presiune pe ambasador ca sa obtina o scrisoare de garantie ca sa iea un credit bancar ca sa promoveze importul de vin din RM. Mam uitat si am ascultat linistit la masa rotunda de la etajul 2 de la sediul ambasadei. Refuz ca sa am orice contact si cu ambasada si cu personalul ei, fiindca mintalitatea sovietica si Securista este inca in acei colaboratori. Fiecare moldovean care este in SUA si mai ales in jurul Washingtonului se tine cu nasul sus, este mai bun de cit tine si mine, si au gheare mari si la moda,la intilniri cu comunitate, in loc sa aduca bucate ca la Moldova, aduc bucate cumparate si motivind ca nu au timp sa gateasca, dar au timp maniciura la salon. Eu am facut orice efort ca sa pun bucate pe masa comunitatii, dar a realizat ca este inzadar si refuz ca sa am orice contact cu ei. Este un lucru firesc, ca afli adevarul mult mai usor cind the invirti printre ei si nu cind nu iesti intre dinsii.Ce a spus Ambasadorul este poate 1% adevarul, restul este foae verde si-o lalea.Refuz sa cred in multe si de toate ce aud. Am facut multe eforturi in multe directii, calatorind spre RM si SUA, am adus lucruri care au fost facute de orfani in RM si vindute in SUA la un act de binefacere, dar este in comunitate o suspiciune ca banii nu au ajuns la orfelinat, am auzito asta de la mai multe persoane care se-au expus pararea. Sa cerut darea de seama fiscala referitor la bonuri, dar am auzit verzi si uscate. Deci, ce ati auzit de la mine nu ati auzit de la Ambasador, fiindca el nicidecu nu are cum sa stie.Imi pare rau ca am decis ca sa ma retrag din comunitatea Moldovenilor, dar am facuto din principiu si securitate personala. Nu imi doresc ca sa am relati sau oarecare conectiuni cu fostii Homo Soveticus, nu sunt bine pregatiti mintal pentru schimbari. Da, este adevarat ca multi din noi poseda Studii Americane, sunt si eu unul din acei si sunt mindru de asta, dar totodat nu uit de unde am iesit, din ce tara, si nu ma tin cu nasul sus si ma uit la toti de sus in jos asa cum o fac multi din comunitate. Sunt si din aceia ca nici nu doresc ca sa comunice cu tine, isi sterg umarul de tine si indeferenti. Bine, fie, dar totusi eu le aduc aminte ca au iesit din baliga si nu din alta parte. Nu am nicio frica sai fac de rusine in Public, aceasta arma este puternica cind le dai in nas.Cum am mai spus anterior, ce-a ce vedem noi aici si ce-a ce ati dorit sa auziti sunt diferite lucruri.
    Cu Regret, Sergiu Boscaneanu

  2. sandu

    demagogie,
    stil bombastic, cuvinte nepotrivite, (le gasiti singuri)
    nu se vede o alta deschidere catre concetateni

  3. liuba

    Buna, Sergiu!

    Ceea ce ai mentionat tu este important. Si eu incerc sa rezolv mai multe lucruri pentru tara. Nu este usor, dar merg inainte si nu ma asociez cu oricine, chiar daca la entuziasm esti tentat sa ai incredere in toti, crezind ca toti au intentii bune, nobile . Daca imi permiti, as putea sa iti ofer citeva idei:

    1. Incearca sa iei lectii din toate, si sa nu lasi loc disperarii, ca sa iti acopere entuziasmul. Neintelegeri sunt, au fost si vor fi, insa hai sa fim cu discernamint si sa ne protejam dorinta de a face bine, ca e frumoasa. Si sa o lasam sa ne duca spre actiuni bine cintarite, organizate, cu mecanisme de control si de evaluare. Se stie ca is multi cu miinile lungi in jur, care is gata sa ia ce nu e a lor, de aceea ne trebuie timp pentru a cintari bine initiativele si relatiile, ce le formam.

    2. Nu cred ca Ambasada la ora actuala are puterea sa dea garantii financiare (mai ales la 5 septembrie, cind noul Ambasador era fff. proaspat numit). Trebuie sa tinem cont de faptul, ca cei de pina acuma nu faceau mai nimic pt relatii SUA-Moldova. Nu este nici timpul sa il apreciem pe Dl Ambasador asa de dur… Hai sa o facem peste un an-doi. Ca trebuiesc multe lucruri organizate, multe relatii formate, pina ce se vor pune pe roate toate lucrurile… Tare slabuta e Ambasada in SUA, tre sa recunoastem… Si nu e vina Ambasadorului actual… Sa asteptam si sa speram ca Dl Munteanu se va descurca, ceea ce ii doresc din suflet.

    Daca vrei, esti binevenit sa ma contactezi, cu ce pot te ajut (fara bani), ca si consultant in management nonprofit. Sunt multi, care au nevoie de ceea ce vrei tu sa faci, fii sigur! Dumnezeu nu degeaba a pus dorinta de a ajuta in tine! Ramine sa depasesti zidul din fata ta.

    Mult succes si mergi inainte!

    E-mailul meu liubaATuw.edu

  4. Sergiu din SUA

    Stimata Liuba.
    Iti multumesc pentru sfaturi, si lui Sandu ii sugerezi numai bine, dar totusi am dreptul la parerea me ca ultima data cind am rasfoit Constitutia Americana cuvintul Democratie mai era bine tiparit acolo. Stii, est Ok ca ai gasit timp sa it-i expui parerea personala. Din cite cunosc, eu eram cu buna credinta si constiinta ca noul Ambasador al RM in SUA era proaspat venit si nu cunostea bine situatia, dar eu fiind mai mult de 12 ani aici si cu staj in comunitate, am avut timp ca sa inteleg ce, cine si cum. Oricum, puteti sa ma criticati cum doriti, dar eu nu va impun ideologiea mea sa ghinditi cum vreau eu, cit de dure nu or fi replicile la adresa mea (ca fac greseli cu sentintele in Romana) dar e un lucru firesc, pentru mine Romana a fost studiata de unul singur si nu predata in scoala ca cum pentru unii, asa ca acei care ma corecteaza, Merci. Vorbesc Engleza mult mai bine de cit Romana si nu este gresala mea, pur si simplu nu am pe nimenea sa comunic zi de zi ca cum altii o fac si apoi cind auzi Engleza lor, te apuca spaima. Si va rog pe toti, lasati atacurile voastre voua acasa, cu ai vostri apropiati,nu le scoateti pe seama altora care isi expun parerele si ingrijorarile, asta arata ca aveti o mentalitate inca sovietica, am plecat din tara mea proprie fiindca nu le placea ce auzeau si intrebarile pe care le puneam, si acum sa am asta si in SUA? Nicidecum. O spun clar si simplu, sunt CETATEAN LIBER, si nu ma conform nici unui angajament ori regulament ca sa ghindesc cum doresc altii, acei care imi incearca sa imi astupe gura, sunt de intrebat ei insusi, ce “culoare” au ei in sine. Voi nu at-i vazut sa va atac asa cum o faceti, imi este indeferent, este vieata voastra, dar dreptul la opinie vi l-am repectat indeferent ca me-a placut ori nu. Sandu, consider ca tu ai fi un pic mai politicos, daca tu ai sta intro parte si ai vedea cum este comunitatea, cum activeaza, cu ce rasufla, cite zimbete false se arata pe fetele co-nationalilor, si ai vedea si intelege totul. Daca cineva are ceva personal cu mine, luati-o fata in fata, este mai usor si limpede. Si daca nu sunteti de acord cu ceva ce am spus eu, atunci contrazicetima si discutam. Cine este curajosul? Lasa sa se arate! Sincer, eu inca odata ma-m convins ca multi sunt ca camelionii si lupii, acele doua creaturi isi schimba culoarea si parul, dar nu uita niciodata naravul, De a te minca de viu inca suflind. Pacat

  5. un cameleon

    Sergiu, desi ai scris mult, eu nu am inteles in ce consta frustrarea ta. Ca ambasada nu ti-a oferit o scrisoare de garantie ca sa obtii un credit bancar? :))))

  6. Sergiu din SUA

    Un Camelion.
    Citeste mai bine ce si cum in primul mesaj. Ca sa iti fac claritate, eu nu am cerut nimica, am fost doar martor la cele auzite si nu me-a placut. Eu nu am nevoie de nimica de la Ambasada ori altcineva. Pina cind financiar nu ma pling, da doamne la multi sanatate si successe in piata financiara ca mie.

  7. un cameleon

    Am citit si am recitit, dar ma tem ca ai fost destul de confuz.

    Ma bucur pentru tine si situatia ta financiara, mult succes si in continuare.

  8. Alex

    Mult succes si curaj d-lui ambasador Igor Munteanu! Ne bucuram mult de un asemenea om ajuns in fruntea ambasadei Moldovei in SUA si speram sa vedem cit de curind schimbari pozitive si fructuoase in activitatea domniei sale de diplomat! Il salutam calduros si cu respect (comunitatea moldovenilor din Seattle)si-i uram Sarbatori Fericite incontinuare!

  9. Vlad

    Multumiri speciale MAE si probabil ambasadei RM pt organizarea si posibilitatea oferita molodovenilor din USA de a participa la alegeirile parlamentare. Anul asta s-a organizat asa ceva ca niciodata si pe coasta de vest! Totusi participarea moldovenilor din SUA a fost mica, e de dorit o mediatizare prealabila mai activa pt alegeri in viitor!

  10. liuba

    Sergiu, vroiam si yo sa pun umarul sa te sustin cumva…. imi pare rau ca asta a fost luat ca si atac la libertatea ta de gindire, etc. Daca singurul lucru, pe care ti l-ai dorit, este exprimarea, cred ca ai reusit si pot sa imi retrag oferta… desi nu stiu daca ti s-a facut mai usor pe inima…. poate, pe un timp doar. insa tu stii mai bine… multa bafta!

  11. Sergiu din SUA

    Liuba
    Sincer sa iti spun. Merci, dar nu este cazul. Este bine ca noi am ramas pe pozitiele noastre.

  12. Sergiu din SUA

    Pentru Vlad.
    Stii, a fost o participare mica din cauza ca din40 de candidati nici unul nu a avut curajul sa vina si sa se intilneasca cu alegatori ca no din SUA, noi nu eram din clasa lor de comunicare, pe viitor noi trebuie sa cerem lor sa vina aici si sa vedem ce aere sufla, si atunci putem decide pentru cine dam votul. Vlad, tu cum ghindesti despre idea asta?

  13. Natalia

    Sergiu, asa cum subiectul cu colectarea de fonduri pentru Cazanesti ma vizeaza direct, imi permit sa comentez. Raportul cu privire la cheltuieli, bonurile fiscale i-au fost trimise asociatiei cara a gazduit acest proiect, daca te intereseaza in detalii acest subiect iti pot transmite toate actele la fel raspunde la toate intrebarile, vezi la mine pe profil fotografii de la eveniment http://www.facebook.com/album.php?aid=238213&id=634042779, contacteaza TVM1 sa-ti ofere subiectul televizat, telefoneaza la scoala internat – ti se vor da detalii referitor la fiecare 100 pungi individuale care s-au facut pentru copii respectiv continutul lor. Totodata vreau sa subliniez ca acest raport nu reflecta cheltuielile personale ale familiei mele cheltuieli de transport, materiale promotionale precum si alte cheltuieli logistice, eforturile de voluntariat ale socrilor mei de la Chisinau. Sa pui la dubii intentiile pozitive fara a fi informat nu mi se pare corect. Eu chiar te rog tare mult sa te informezi referitor la alte ajutoare care le-am directionat orfelinatului inclusiv cu ocazia sarbatorilor de Craciun din anul acesta, detalii foarte curind… Poate pui si tu umarul si te implici, ca asa suntem cu totii buni la vorba da la fapte mai rar… Asa-i viata, multora nu le place sa rasuflece minicele, sa alerge pe drumuri, sa cheltuie timp, emotii si bani proprii, insa primesc satisfactie morala in a lansa zvonuri incorecte, aberatii daca vreai…Regret faptul ca zvonurile pe care tu le-ai auzit nu mi-au fost spuse mie in fata de altfel dadeam replica la momentul cuvenit in modul cuvenit! dar cred ca acest lucru i-a convenit cuiva. Sarbatori Fericite tuturor si cit mai multe proiecte de voluntariat!

  14. Sergiu din SUA

    Natalia, eu nu am cuvinte ca tu imi pui jaratic la ce nu ai auzit de la mine. Stii bine ca eu am fost acolo cind o trebuit. Martisoarele nu au venit de unele singure, dar oricum, eu mai mult cu tine nu am treaba, o sa pot sa ajut, dar o sa refuz, si o so spun in fata direct. Pacat ca tu ma invinuesti ca nu am contribuit. Asta arata inca odata ca nu trebuie de ajutat, fircare cu vieata lui, egoisti sa fim cu totii, ca de faci bine esti ponegrit si insultat si de faci rau tot la fel. Bravo tie in toate cele ce faci tu. Numai successe si bafta!

  15. magda

    mai sergiu chiar si pe luna daca te vor teleraporta tot din truseni vei ramine, cauta-ti de treaba si nu te mai lauda si vaita atata, ce daCa ai transmis 200gr DE martisoare tio chicat oule, sau poate tii ciuda ca nu tiau dat si tie medalie, cum io dat ghimpu la cererea stim noi cui lui cristina batog, spune direct, ca te maninca rinza, caci toti de fapt se intreba ; PENTRU CARE MERITE CRISTINA BATOG A FOST DECORATA, CE A FACUT, A SCAPAT PE CINEVA DE LA INEC, DE LA POJAR, a adus vre-o investitie in tara, a facut vre-o biserica, bla, bla, bla…PRIMAVARA INTEGISTREAZA ASOCATIA , FACE UN CHEF, ISI SCUTURA DECOLTEUL SI PESTE 6 LUNI PRIMESTE MEDALIE!!! au fost niste decoratii politice, se apropieau alegerile… ASA, CA MAI BINE FA CE CREZI TU, DAR CERT ESTE, CA NU ASTEPTA MEDALII SI, DACA SI FACETI CEVA FACETI, DACA SUFLETUL VOSTRU DORESTE, DA NU PENTRU MEDALII!

  16. pentru magda

    shi-i arde pe toti rinza de medalia asta :))) (si de decolteul lui batog 🙂 – e frumos, n-am ce zice)in loc sa va bucurati in comun de accomplishments si sa va ajutati, va certati ca stim noi cine :))) si va aratati cu degetul…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *