Moldova este o instabilitate stabilă

429-habichtInterviu cu Jarno Habicht, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în
R. Moldova


— Sunteţi în Moldova de aproape 3 ani. Ce schimbări aţi sesizat în cadrul sistemului de sănătate?

— În ultimii 2–3 ani, cred că sistemul medical s-a schimbat mult, mai ales la capitolul investiţii. Din păcate, schimbările se văd mai mult în Chişinău şi mai puţin în raioane.

Deşi par lente, acestea sunt totuşi destul de vizibile şi nu pot fi ignorate. Observ dimineaţa în Chişinău tot mai multă lume alergând şi făcând sport, aceasta e o schimbare de mentalitate care contribuie foarte mult la menţinerea unui mod sănătos de viaţă. Desigur că trebuie să remarc şi faptul că facilităţi pentru sport există mai multe în oraşe decât în sate.

— Pentru adoptarea unui mod sănătos de viaţă este nevoie să fie schimbată şi mentalitatea populaţiei. Cum obţinem această schimbare?

— E o chestiune complexă, dar în lume există deja cazuri de succes pe diferite segmente. Putem prelua modelul controlului tutunului şi descurajării fumatului de la una dintre ţări. Pentru Moldova în 2013 este important să fie adoptată legea cu privire la tutun. Această lege poate asigura cetăţenilor un mediu mai sănătos, creându-se, de exemplu, locuri speciale pentru fumat. Astfel, în spaţiile publice nefumătorii nu vor mai inspira fumul de ţigară. În rândul al doilea, creşterea preţului la produsele de tutungerie este una dintre cele mai eficiente căi de asigurare a unui mediu sănătos: pe de o parte, preţul ridicat asigură mai multe venituri la bugetul de stat, pe de altă parte – consumul de ţigări descreşte. Dar cel mai important e să oferim cetăţenilor informaţii despre riscurile tabagismului, dar şi despre avantajele unui mod sănătos de viaţă. Trebuie să remarc faptul că în ţările în care funcţionează legislaţia cu privire la interzicerea fumatului în spaţii publice efectele pozitive se fac resimţite chiar din primele luni după adoptare. De exemplu, rata infarcturilor miocardice a scăzut cu 20-40%.

— Votarea unei legi cu privire la interzicerea fumatului în spaţiile publice probabil e mai complicată într-un Parlament în care deputaţii fumează?

— Cred că deputaţii trebuie să fie transparenţi în ceea ce fac. Membrii unui legislativ sunt aleşi să acţioneze în numele cetăţenilor şi spre binele lor, nu în interes personal. E nevoie de dezbateri publice pe această temă, iar societatea civilă trebuie să îşi joace rolul în acest context. Consider că aşa ceva e posibil în Moldova şi că chiar din anul viitor Moldova va avea spaţii publice libere de fumat.

Un exemplu similar vizează activitatea fizică. Pentru încurajarea exerciţiilor fizice în rândul populaţiei e nevoie de infrastructură adecvată şi de locuri special amenajate pentru practicarea sportului. În Chişinău asemenea locuri există, dar prin sate, nici copiii, nici adulţii nu au locuri amenajate pentru sport. Uneori nici străzile pietonale nu sunt sigure pentru ei, de aceea oamenii sunt descurajaţi să meargă pe jos, să facă plimbări în aer liber. Specialiştii recomandă câte 30 de minute de activitate fizică minimum de 4 ori pe săptămână. Este vorba de timpul nostru personal şi nimeni nu ne poate impune să îl folosim aşa sau altfel. Depinde de modul nostru de a înţelege responsabilitatea modului sănătos de viaţă. Desigur că infrastructura este foarte importantă. Dar chiar şi după ce vom avea săli de sport pentru toţi cetăţenii, va fi necesară o perioadă de la 5 la 15 ani ca oamenii să adopte cultura mersului pe jos, a alergărilor sau mersului cu bicicleta.

— Alimentaţia sănătoasă este şi ea dependentă de legislaţie?

— Da. Este extrem de important ce fel de publicitate pentru băuturi şi produse alimentare văd copiii noştri. În Regiunea Europeană a OMS, ce include 53 de ţări-membre, de exemplu, această chestiune este foarte mult discutată, dar pentru moment doar 6 state au reuşit să reglementeze piaţa alimentelor şi a băuturilor, inclusiv pentru copii, piaţă care, în majoritatea ţărilor este flexibilă şi nu acoperă în întregime teme precum grăsimile înalt saturate, trans-grăsimile, produsele fără zahăr şi sare etc. Aceasta este, de asemenea, o temă de discuţie a Conferenţei OMS privind nutriţia şi bolile netransmisibile ce are loc săptămâna aceasta la Viena (Austria).

Acum în Moldova există suficiente îngrijorări cu privire la malnutriţia copiilor. Dar şi obezitatea comportă riscuri foarte mari. Oamenii obezi se îmbolnăvesc mai des, apar costuri mai mari atât pentru ei înşişi, cât şi pentru sistemul de sănătate.

În general, sistemul medical din Moldova se bazează foarte mult pe îngrijiri de sănătate, şi mai puţin pe prevenire şi pe educarea unui mod sănătos de viaţă. Oamenii se adresează la medici deja atunci când s-au îmbolnăvit, şi sistemul medical este nevoit să depună eforturi pentru a-i ajuta. Dar multe dintre aceste maladii cu care ajung oamenii la spital au survenit din cauza consumului excesiv de alcool, de tutun, din cauza alimentaţiei greşite sau nocive, din cauza regimului sedentar de viaţă, din cauza accidentelor cauzate de infrastructura neadecvată. Dacă aceste probleme s-ar discuta corespunzător în societate, îmbolnăviri din aceste cauze ar fi mai puţine.

Autorităţile publice trebuie să participe la elaborarea politicilor de profilaxie şi prevenire a maladiilor. De ce alimentele sănătoase nu sunt mai ieftine decât cele care afectează sănătatea? În unele state băuturile care au un conţinut sporit de zahăr sau produsele de cofetărie care conţin mai multe grăsimi sunt taxate suplimentar. În multe ţări autorităţile oferă copiilor din grădiniţe şi şcoli câte un fruct proaspăt pe zi. Există multe posibilităţi de a încuraja cetăţenii să ducă un mod sănătos de viaţă, e nevoie doar de voinţă politică. şi Moldova face paşi în prezent pentru promovarea modului sănătos de viaţă, în paralel cu dezvoltarea sistemului de sănătate.

— Dacă revenim la politicile de ridicare a preţurilor pentru ţigări şi alcool, în scopul descurajării abuzurilor şi creşterii veniturilor la buget, nu credeţi că ar putea avea loc un efect nedorit – păturile sărace care nu vor avea acces la alcool din cauza preţurilor ar putea consuma produse contrafăcute, periculoase pentru sănătate?

— Această îngrijorare a apărut în toate statele care au început lupta cu fenomenul abuzului de alcool şi tutun. Sincer vorbind, nu cred că poate exista vin mai ieftin în lume decât în Moldova. Dar preţurile foarte accesibile la alcool nu încurajează consumul? Omul se naşte fără alcool şi tutun, şi ar putea să îşi trăiască viaţa mai sănătos fără aceste elemente. Fiecare familie trebuie să îşi pună întrebarea – care este impactul asupra copiilor noştri atunci când fumăm în preajma lor? Copiii sunt mereu fumători pasivi în preajma părinţilor tabagişti. În acest caz, creşterea preţurilor la produsele de tutungerie este cea mai eficientă cale de descurajare a fumatului.

Da, există o îngrijorare despre faptul ce vor fuma persoanele care nu pot cumpăra ţigări scumpe. Înţeleg această îngrijorare, dar atunci când analizăm experienţele altor state, vedem că numărul persoanelor care abandonează total fumatul în urma acestor politici este cu mult mai mare şi efectul general este mult mai benefic, decât dacă aceste produse ar fi lăsate la preţuri foarte mici la îndemâna oricui.

Vorbind despre alcool, trebuie să remarcăm că Moldova se numără printre cei mai mari consumatori de asemenea produse în zonă. E nevoie urgent de politici de conştientizare cu privire la adevăratele daune ale supraconsumului de alcool. O îngrijorare şi mai mare trezeşte faptul că oamenii nu sunt dispuşi acum să considere că acest consum excesiv de alcool este nociv. Dacă am vorbi astăzi cu 5 consumatori de alcool, 4 dintre ei ar spune că nu intenţionează să îşi schimbe această deprindere în următorii ani. Aceste date trebuie să ne pună pe gânduri. Sunt necesare măsuri educative cu privire la consumul de alcool, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru lucrătorii medicali. Care sunt cei mai importanţi ucigaşi de vieţi omeneşti în ţară? Ciroza este unul dintre ei. Populaţia trebuie să cunoască aceste lucruri.

Cred că e un drum lung de parcurs pentru multe ţări, inclusiv pentru Moldova. Dar schimbările trebuie începute. În timp ce în tot mai multe ţări la recepţii şi evenimente oficiale se organizează mese fără alcool, la unele recepţii din Moldova e cam dificil să găseşti un suc sau apă, în timp ce avem o abundenţă de băuturi alcoolice.

— Ce părere aveţi despre vinurile moldoveneşti?

— Există diferite studii despre vinuri, care vin cu diferite argumente despre cât de benefice sau nocive ar fi acestea pentru sănătate. Un lucru este cert – orice cantitate de alcool creşte riscul efectului dăunător asupra sănătăţii, atât pentru persoană, cât şi pentru întreaga societate – aici mă refer la accidente, violenţă, crime. De asemenea există unele date care spun că un singur pahar de vin nu dăunează sănătăţii, dar nici nu e cel mai sănătos lucru. şi asta doar în cazul în care, pe parcursul întregului an, nu aţi depăşit în niciuna dintre zile limita unui singur pahar. Cu fiecare pahar de alcool consumat în plus riscurile pentru sănătate cresc. Niciun tip de alcool nu garantează o viaţă sănătoasă, abuzul de alcool scurtează viaţa oricărei persoane. Aparent, oamenii ştiu acest lucru, dar mulţi preferă să se gândească că asta nu îi va afecta pe ei.

— Statele sărace sunt afectate deseori de maladii infecţioase pe care nu le pot combate singure. Moldova beneficiază de susţinere pentru tratarea tuberculozei şi HIV. Cât de eficient sunt utilizate aceste ajutoare?

— Consider că problema asupra căreia trebuie să muncim colectiv ca să avem rezultate durabile ţine de controlul tuberculozei. Moldova are medici buni în acest domeniu, medicamente disponibile, care trebuie să fie oferite gratuit. Dar trebuie să fie acceptat un nou mecanism de tratament, care ar conţine câteva prevederi. În primul rând, nu toate persoanele care fac tratament de tuberculoză trebuie spitalizate, în cazul în care continuă riguros schema de tratament. Pentru persoanele cu această maladie e important să menţină relaţia cu familia şi să poată reveni ulterior şi la locul de muncă.

O altă problemă este iresponsabilitatea unor pacienţi, care nu duc tratamentul la capăt. Marea problemă a celor care nu finalizează tratamentul e că maladia revine, dar sub o formă rezistentă la medicamente. Tuberculoza cu rezistenţă multiplă la medicamente este o mare îngrijorare pentru comunitatea internaţională, de aceea este nevoie ca fiecare pacient să urmeze strict prescripţiile medicale, pentru a se nu ajunge la aceste complicaţii.

În Moldova fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză este cu rezistenţă multiplă şi această rată este una dintre cele mai înalte în lume. Ceea ce înseamnă că aceste persoane nu au dus la bun sfârşit procedurile de tratament atunci când au făcut prima cură, iar acum au forme ale bolii care nu mai pot fi tratate aşa de uşor sau deloc. Este foarte important ca pacienţii cu tuberculoză să fie informaţi şi să fie învăţaţi să înţeleagă de ce este important să finalizeze tratamentul, să conştientizeze că, dacă întrerup schema de tratament, îşi cauzează sie, dar şi familiei şi societăţii daune enorme.

Cu hepatitele, avem de asemenea indici înalţi de îmbolnăvire, acestea fiind cauzate de diferite virusuri, dar situaţia e mai bună datorită vaccinurilor apărute şi serviciilor medicale acordate. Sper să avem îmbunătăţiri mai semnificative pe viitor, atât în cazul hepatitelor, cât şi al tuberculozei.

Îmbunătăţirea situaţiei cu aceste maladii nu survine automat atunci când ţara devine mai bogată. Nu trebuie să aşteptăm nimic special, trebuie să acţionăm imediat. ţin minte că şi Estonia avea rate înalte de îmbolnăvire cu TBC în anii ’90, ca şi Moldova. Dar la începutul anilor 2000 aceste cifre au început să se diminueze, datorită unui program naţional foarte eficient de combatere a tuberculozei. Moldova trebuie să acţioneze prompt împotriva tuberculozei, dar cu actualul buget alocat sistemului de sănătate bănuiesc că va fi complicat. În prezent, comunitatea internaţională acordă sprijin Moldovei pentru combaterea TBC şi HIV din fonduri globale. Dar aceste fonduri globale descresc treptat, deoarece ţara trebuie să crească economic şi să îşi rezolve singură şi problemele sănătăţii populaţiei. Din cifre, vedem că Moldova devine mai bogată, nu mă refer la cetăţeni în particular, ci la ţară, atunci când analizăm PIB-ul. Echitatea distribuirii limitate a bunurilor în Moldova – asta e o mare problemă. Sănătate trebuie să fie o prioritate continuă şi considerată un factor important de dezvoltare şi obţinerea rezultatelor pe termen lung.

— Educaţia pentru sănătate ar trebui să înceapă cel târziu de pe băncile şcolii. Cum credeţi că poate fi inoculat modul sănătos de viaţă în curricula şcolară?

— Eu cred că în curricula şcolară trebuie să fie introduse lecţii care ar ajuta copiii să înţeleagă ce este sănătatea şi cum poate fi menţinută. E vorba de lecţii despre alimentaţia sănătoasă, bunăoară. Eu urmăresc modul în care percep fiicele mele aceste lecţii. După ce au avut primele ore despre nutriţie, daunele fumatului, eficienţa energetică la grădiniţă şi apoi la şcoală, pentru ele nu mai este o problemă să urmărească dacă sunt stinse luminile în încăperile pe care nu le folosim. Cunoştinţele corecte acumulate cât mai devreme îşi fac efectul imediat. Sunt sigur că asemenea lecţii trebuie predate în toate şcolile, la fel cum trebuie distribuite cunoştinţe despre sănătate, reproducere – doar că la vârsta adecvată, pentru adolescenţi. Nu mai vorbesc de faptul că e nevoie şi de servicii medicale adecvate în şcoli, care să reacţioneze la necesităţile medicale ale copiilor. şcolile trebuie să fie instituţii sigure şi cu un climat sănătos pentru copii.

— Ce părere aveţi despre obligativitatea vaccinurilor? În R. Moldova sunt familii care nu doresc să îşi vaccineze copiii, dar legislaţia nu reglementează foarte bine această situaţie.

— Luând această decizie, părinţii trebuie să îşi asume toate posibilele riscuri ulterioare pentru sănătatea copiilor. Ei trebuie să informeze medicul şi asistentul medical din instituţia de învăţământ despre faptul că copilul lor nu e vaccinat. Ei trebuie să îşi informeze rudele şi prietenii de familie despre aceasta, pentru că este un risc pentru ei şi pentru alţi copii. Este alegerea lor, dar trebuie sa fie conştienţi de riscurile şi beneficiile acestei decizii. În presa internaţională s-a discutat foarte mult despre familiile care nu îşi vaccinau copiii împotriva anumitor boli contagioase, de care mai apoi copiii se îmbolnăveau şi aveau nevoie de asistenţă medicală specială. Ulterior, părinţii îşi exprimau regretul că nu au făcut vaccinările. În R. Moldova, regulile de şcolarizare pentru copiii nevaccinaţi sunt mai stricte, dar trebuie să înţelegem care sunt consecinţele pentru fiecare persoană în parte, pentru copil, dar şi pentru comunitate. Nu este un subiect uşor şi fiecare ţară trebuie să-şi găsească propria balanţă. Problema de sănătate publică constă în faptul că din cauza imunizărilor limitate sau sporadice, asistăm în ultimii ani la apariţia unor cazuri de boli ce au fost eliminate în întreaga lume, precum poliomielita (ultimele izbucniri de poliomielită au avut loc în Asia Centrală) sau la creşterea cazurilor de boli infecţioase în mai multe ţări ale Uniunii Europene.

— Uneori părinţii acţionează astfel din cauza unor temeri, la care nu găsesc răspunsuri în cadrul sistemului medical. Consideraţi că o bună comunicare cu pacienţii şi cetăţenii în general trebuie să facă parte din cultura sistemului medical?

— Sistemul medical trebuie să îmbunătăţească capitolul comunicare. Medicii şi asistenţii medicali trebuie să explice beneficiile şi riscurile evitării sau acceptării unor proceduri medicale, să transmită mai bine mesajele. Asta e o problemă pe care am moştenit-o de la sistemul sovietic, atunci când medicul lua o decizie, pacientul trebuia să o urmeze. În ultimele decenii vedem o deschidere pentru dialogul dintre medic şi pacient în întreaga Europă, dar şi pe alte continente. Acum însă, dacă suntem în rolul pacientului, noi dorim să ştim tot. Dacă dorim ca pacienţii să fie responsabili, trebuie să le explicăm ce este bine şi ce este rău. Dacă pur şi simplu recomandăm unei persoane să mănânce sănătos, ea va găsi motive să spună că nu are asemenea posibilităţi: va da vina pe preţuri, pe lipsa unui teren agricol propriu etc. Dar dacă le explici oamenilor de ce e important să mănânce sănătos, ce efecte au produsele asupra sănătăţii, cum să gătească corect, ei o vor face. Îmi amintesc de educaţia pe care am primit-o eu în Estonia, în perioada sovietică, nouă nu ni se vorbea despre asta. Acum avem nevoie de asistenţi medicali şi medici care să înţeleagă de ce este importantă comunicarea cu pacientul şi să o pună în practică.

— Cum calificaţi dialogul OMS cu autorităţile R. Moldova?

— Comunicăm în special cu instituţiile responsabile pentru sectorul de sănătate, dar şi cu celelalte sectoare care sunt tangenţial implicate în reformele de sănătate, de exemplu cu instituţiile responsabile de educaţie, justiţie, transport, protecţie socială sau cu Ministerul Finanţelor atunci când e vorba de necesităţile de finanţare a reformelor din sănătate, sau cu autorităţile responsabile de mediu, etc. O bună comunicare între toate structurile guvernamentale este crucială pentru o reformă reuşită în domeniul sănătăţii publice. Acest model de guvernare largă este unul dintre principiile noii politici ale OMS în Regiunea Europeană – Sănătate 2020.

— Cât de mult vă îngrijorează corupţia în cadrul sistemului moldovenesc de sănătate?

— Corupţia e prezentă în mai multe domenii şi trebuie să definim care sunt particularităţile acestei probleme în sistemul medical. Vedem că oamenii plătesc, pe de o parte, pentru asigurări medicale, dar pe de altă parte – jumătate din costurile tratamentului sunt de asemenea asigurate din propriul lor buzunar. Trebuie să vedem de ce oamenii plătesc din cont propriu şi cum funcţionează întregul sistem. Nu cred că există soluţii rapide, dar Fondul pentru Asigurări medicale a afirmat că până în 2017 va fi diminuat nivelul de plăţi în numerar de la 50% la 35%. Nu este ideal, dar e un început, cifra perfectă fiind sub 25%.

Serviciile pe care le finanţează guvernul nu ar trebui sa fie prestate contra plată. Dar este foarte important să existe finanţare corespunzătoare pentru sistemul medical. În momentul de faţă, circa 12 procente din bugetul de stat sunt alocate sectorului medical. Acest procentaj este mai ridicat decât în alte state membre ale Consiliului Europei, dar nu e suficient. Moldova are nevoie de o soluţie pentru următorii 5-10 ani, e necesară reformarea instituţiilor medicale, achiziţionarea echipamentului nou şi utilizarea rezonabilă a echipamentului disponibil.

— Moldova este afectată de migraţie, şi asta implică probleme pentru sistemul medical: lipsa asigurărilor, tratamente tardive, ignorarea problemelor de sănătate. Cum se descurcă ţările cu un flux înalt de migraţie, de ce trebuie să se preocupe Moldova cel mai mult?

— Mobilitatea printre cetăţenii R. Moldova este înaltă. Iar cei care migrează pierd deseori relaţia cu sistemul de asigurare medicală. Oamenii se reîntorc şi nu sunt la curent cu reformele care au avut loc. De asemenea, cei care emigrează pentru munci sezoniere nu sunt motivaţi să îşi perfecteze asigurări. Din această categorie fac parte în special tinerii, a căror stare de sănătate este bună şi care cred că nimic rău nu li se poate întâmpla. Acordurile bilaterale între state asigură asistenţa medicală de urgenţă pentru cetăţenii emigraţi temporar, dar este important ca aceste acorduri să existe şi ca oamenii să cunoască şi să îşi perfecteze asigurarea, care este valabilă acasă sau în străinătate.

Autorităţile R. Moldova trebuie să găsească o soluţie ca să asigure persoanele plecate peste hotare şi să informeze cetăţenii cu privire la disponibilitatea asigurărilor. Cetăţenii tineri, în special, nu dau importanţă sănătăţii, aceasta devenind primordială pe la 50 de ani, când oamenii deja regretă că nu au acţionat corect în tinereţe.

— Moldova este o ţară instabilă din punct de vedere politic, cum influenţează aceasta relaţia cu organismele internaţionale?

— Am fost întrebat de multe ori cum aş defini Moldova şi răspunsul meu este: o instabilitate stabilă. Sperăm că reformele care au fost iniţiate vor continua. Există ţări stabile sau mai puţin stabile, dar pentru OMS e important ca toată lumea să aibă o stare a sănătăţii mai bună, deci, cred că trebuie să lucrăm în mediul pe care îl avem. Stabilitatea ar influenţa pozitiv reformele începute, dar, oricum, consider că Moldova este deschisă spre dialog, spre dezvoltare, în comparaţie cu alte ţări din Est.

Cred că noua coaliţie de guvernare acordă o deosebită atenţie modului sănătos de viaţă şi reformei sănătăţii publice. O idee bună sunt şi Centrele de Apel, prin intermediul cărora medicii şi asistentele sociale pot acorda sfaturi cetăţenilor, astfel aceştia nu sunt obligaţi să meargă la centrul medical pentru a primi sugestii.

O altă componentă este autonomia şi calitatea serviciilor. Am fost plăcut surprins să văd că o bună parte a dezbaterilor despre sănătate sunt dedicate medicamentelor şi identificării soluţiilor pentru a le face mai disponibile, mai accesibile pacienţilor şi mai sigure pentru utilizare.

Asistenţa medicală în zonele rurale este foarte importantă. Trebuie să ne asigurăm că investiţiile sunt distribuite în egală măsură şi în aceste zone, căci şi acolo sunt necesare pentru populaţie. Şi aceste investiţii trebuie mărească eficienţa serviciilor de sănătate, să asigure restructurarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti şi nu în ultimul rând să îmbunătăţească gestionarea deşeurilor. De asemenea, există elemente pe care mi-ar fi plăcut să le regăsesc, dar probabil sunt prea dificil de soluţionat, una dintre ele fiind sustenabilitatea financiară. Europa a fost afectată de criză începând cu 2008—2009, care a avut o influenţă mai mică asupra Moldovei, dar începe să îşi facă efectul acum, cu mai puţine investiţii şi sprijin material. Cum asigurăm în aceste condiţii sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate – rămâne o provocare. Un alt element important este faptul că în unele regiuni nu sunt suficiente forţe de muncă în spitale, precum şi în centrele de asistenţă medicală primară.

— De ce aţi devenit medic?

— Aceasta a fost şi întrebarea familiei mele, căci noi avem matematicieni, economişti, învăţători, artişti, dar nu şi medici. Am luat această decizie încă în clasa a 7-a. Deoarece sunt o persoană foarte perseverentă, mi-am urmat visul. Ceea ce m-a motivat a fost faptul că prin această meserie pot să ajut oamenii. Îmi aduc aminte de anii de studenţie, când în Estonia era criză şi asta demotiva tinerii să îşi vadă viitorul în ţară. Astfel, o treime dintre colegii mei medici au lucrat în alte state, iar recent au început să se întoarcă acasă şi să lucreze part-time peste hotare.

După ce mi-am încheiat studiile în medicină, am avut şansa să fac cercetări privind serviciile de sănătate şi sistemul de sănătate publică în general şi să lucrez în diferite instituţii de profil din Estonia. Iar acum zece ani şi ceva m-am alăturat echipei OMS şi am activat în mai multe ţări. Nu exclud faptul că peste ani, revenind în Estonia, voi practica profesia de medic.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Alina RADU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. SANCTA SIMPLICITAS

    OUR ONLY WAY =
    RE-UNIFICATION WITH EUROPEAN ROMANIA,
    OUR HISTORICAL MOTHERLAND
    AND TO ESCAPE RUSSIAN TERRORIST OCCUPATION !

  2. lilica

    e imporsibil ca sà fie acceptatà legea preturilor la tigàri!!!
    banii la negru,posibil milioane, sint adusi in moldova de la spekula anume cu tigàrile!!!

    IN PRIVINTA VINULUI ROSHU AS SPUNE Cà E DEMONSTRAT Cà UN CONSUM MODERAT(1-10 de la masa corpului )in zi ajutà la prevenirea diabetului,cancerului, bolilor cardiace

    Resveratrol(care este in vinul roshu) protejează sănătatea celor care au un risc ridicat de a suferi de boli de inima si diabet(Tiziana Stallone, biolog si nutritionist si de doctorat in anatomie la Roma).

    Educatia alimentarà ar fi bine sà fie paralel cu educatia sexualà,deoarece e usor a inkurka plàcerea sexualà cu plàcerea de a minca…mai mult ca atit,pàrerea mia,cà fàrà educatia sexualà nici nu poate fi vorba despre o educatie alimentarà…persoana cu energia sexualà reprimatà nu se poate controla gustul si foamea

    migratia e mare,deoarece politicii se okupà nu de bunàstarea populatiei,dar de problemele buzunarului prin putere

    e un bine cà pleacà lumea si nu le mai dà atentie la infantilitatea guvernului si la dobitocii corupti

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *