„Miza adevărată a PDM este ca, prin intermediul justiţiei, să elimine candidaţii incomozi şi să îşi asigure o majoritate nouă”

Interviu cu Valeriu Paşa, activist civic

— Cum credeţi, de ce a apărut această poveste cu votul uninominal?

— Este foar­te sim­plu, în R. Mol­do­va expe­rienţa modi­fi­că­ri­lor cu impact mare asu­pra rezul­ta­te­lor ale­ge­ri­lor ara­tă că aces­tea se fac, din păca­te, întot­dea­u­na din oport­u­ni­ta­te. De fie­ca­re dată, aşa au fost ridi­ca­te şi cobo­râ­te pra­gu­ri­le de cali­fi­ca­re a par­ti­de­lor în Par­la­ment, exact asta a fost şi ide­ea imple­men­ta­tă tem­po­rar în 2013, pen­tru a favo­ri­za anu­mi­te par­ti­de, exact asta este moti­va­ţia şi acum, pen­tru că cei care sunt la guver­na­re au încer­cat pe par­cur­sul ani­lor, în spe­cial după ianu­a­rie 2016, să comu­ni­ce mai intens, să se pro­mo­veze, să con­vingă cetă­ţe­nii că totul este bine, dar vedem ce ara­tă son­da­je­le. Efor­tu­ri­le lor de auto­pro­mo­va­re nu i-au aju­tat. Şi, în acest caz, asta se vede clar în pro­iect, au decis să schim­be regu­li­le de joc, ast­fel încât să încer­ce să evi­te baga­jul de ima­gi­ne nega­ti­vă şi de res­pin­ge­re pe care o pro­voa­că cetă­ţe­ni­lor.

VALERIU PAȘA
Data naș­te­rii: 4 mar­tie 1986
Stu­dii
2005 — 2008: Licen­ță în ști­in­țe socio-umane, spe­cia­li­ta­tea arhe­o­lo­gie, USM
2008 — 2010: Mas­te­rat în arhe­o­lo­gie, USM
Acti­vi­ta­te pro­fe­sio­na­lă
2007 — 2010: cer­ce­tă­tor ști­in­ți­fic în cadrul AȘM și USM
2010 — 2014: direc­tor gene­ral, Rezer­va­ția ”Orhe­iul Vechi”
2014 — 2017: con­sul­tant în comu­ni­ca­re, antre­pre­nor, acti­vist civic

— Este pregătit statul R. Moldova pentru trecerea la acest sistem de vot?

— Dacă dăm la o par­te pre­ve­de­ri­le con­cre­te care sunt în acest pro­iect, con­sta­tăm că, în con­di­ţi­i­le actu­a­le de fun­cţio­na­re a sis­te­mu­lui public în R. Mol­do­va, ţara, pur şi sim­plu, nu este pre­gă­ti­tă pen­tru intro­du­ce­rea aces­tui sis­tem, fie mixt, fie uni­no­mi­nal, adi­că, din mai mul­te con­si­de­ren­te, sub nicio for­mă nu sun­tem pre­gă­ti­ţi pen­tru ale­ge­rea depu­ta­ţi­lor pe cir­cum­scri­pţii uni­no­mi­na­le.

— Ce riscuri implică trecerea la acest sistem?

— În pri­mul rând, este vor­ba că depu­ta­ţii din Par­la­ment apro­bă buge­te­le, inclu­siv cele ale Admi­nis­tra­ţi­i­lor Publi­ce Loca­le (APL), or asta înseam­nă că acei depu­ta­ţi care vor for­ma o majo­ri­ta­te vor dire­cţio­na toa­te finanţe­le publi­ce spre regiu­ni­le din care pro­vin, spre ace­le cir­cum­scri­pţii. Lucru­ri­le însă nu se limi­tea­ză la asta. În con­di­ţi­i­le în care în anu­mi­te loca­li­tă­ţi din cir­cum­scri­pţii aceş­tia vor avea o susţi­ne­re mult mai mare, clar lucru că abso­lu­ta majo­ri­ta­te a finanţă­ri­lor le vor dire­cţio­na într-acolo. Nu se va mai ţine cont de niciun fel de stra­te­gii şi poli­ti­ci în pri­vinţa chel­tu­i­rii banu­lui public şi se va for­ma un deze­chi­li­bru între regiu­ni şi chiar între loca­li­tă­ţi­le une­ia şi ace­le­ia­şi regiu­ni, lucru care cu sigu­ranţă este nega­tiv. Putem să vor­bim de tre­ce­rea la ori­ce tip de ale­ge­ri pe sis­tem uni­no­mi­nal doar după înche­ie­rea pro­ce­su­lui de des­cen­tra­li­za­re, atun­ci când pri­mă­ri­i­le vor avea banii lor, indi­fe­rent de cine se află la guver­na­re. Asta e unu. Doi: situ­a­ţia actu­a­lă pri­vind evi­denţa popu­la­ţi­ei în R. Mol­do­va (ne-au demonstrat-o şi ulti­me­le ale­ge­ri – pro­ble­me cu lis­te­le elec­to­ra­le – , plus acest recen­sământ care este o ruşi­ne naţio­na­lă, care nu a putut să fie rea­li­zat) ne vor­beş­te des­pre fap­tul că noi nu cunoa­ş­tem câţi cetă­ţe­ni real­men­te locu­iesc şi unde. Noi, fiind un stat uni­tar, avem obli­ga­ţia, în cazul în care se cre­ea­ză aces­te cir­cum­scri­pţii, fie ele uni­no­mi­na­le sau cu mai mulţi depu­ta­ţi din par­tea unei sin­gu­re cir­cum­scri­pţii, să ne asi­gu­răm că numă­rul cetă­ţe­ni­lor pe care îi repre­zin­tă depu­ta­ţii din fie­ca­re cir­cum­scri­pţie este egal, iar devi­e­ri­le – cât de mici posi­bi­le.

— Acest lucru este posibil în condiţiile actuale?

— Acum, acest lucru este impo­si­bil, pen­tru că avem foar­te mulţi cetă­ţe­ni ple­ca­ţi pes­te hota­re. Aceş­tia alcă­tu­iesc mult pes­te o tre­i­me din numă­rul celor înscri­şi pe lis­te­le elec­to­ra­le. Mai avem şi foar­te mulţi cetă­ţe­ni care locu­iesc în R. Mol­do­va, dar nu în loca­li­tă­ţi­le în care îşi au domi­ci­li­ul. În spe­cial, vor­bim des­pre Chi­şi­nău, unde sunt cel puţin 100.000 de cetă­ţe­ni, vor­bim des­pre pro­ble­ma a aproa­pe 200.000 de cetă­ţe­ni care nu deţin domi­ci­liu nică­ie­ri, dar locu­iesc mai ales în Chi­şi­nău şi în apro­pi­e­rea aces­tu­ia. Ce facem cu toţi aceş­ti oame­ni? Tre­bu­ie găsi­tă o solu­ţie şi acest lucru este posi­bil.

— Cât sunt de aplicabile mecanismele propuse de către autorii proiectului de lege ce vizează sistemul de vot uninominal, legat de secţiile de votare ce ar urma să fie deschise peste hotare?

— Meca­nis­me­le pro­pu­se de ei sunt, pur şi sim­plu, nefun­cţio­na­le, pen­tru că toţi acei cetă­ţe­ni care locu­iesc pes­te hota­re şi care vor fi şi ei con­ta­bi­li­za­ţi, în spe­cial după cri­te­ri­ul câţi au par­ti­ci­pat la vot şi unde, sunt înscri­şi în lis­te şi în R. Mol­do­va. Sis­te­mul pe care îl pro­pun şi soci­a­li­ş­tii, şi demo­cra­ţii pre­su­pu­ne urmă­toa­re­le: să luăm toţi ale­gă­to­rii înscri­şi pe lis­te, adi­că 2.800.000, să împă­rţim la 101, după sis­te­mul demo­cra­ţi­lor, sau la 50, după sis­te­mul PSRM, şi vedem că obţi­nem o cifră medie în baza căre­ia vom cal­cu­la câte cir­cum­scri­pţii tre­bu­ie să aibă fie­ca­re regiu­ne. Adi­că, dacă într-o regiu­ne locu­iesc 28.000 de cetă­ţe­ni, având în vede­re 101 cir­cum­scri­pţii, tre­bu­ie să avem o cir­cum­scri­pţie aco­lo. Dar, în Con­sti­tu­ţia noas­tră scrie clar că tre­bu­ie să avem 101 depu­ta­ţi şi nu mai mulţi, însă dacă e să luăm ce scrie pe lis­te, o să avem 101 cir­cum­scri­pţii în inte­ri­o­rul R. Mol­do­va, iar dacă o să avem şi numă­rul de cetă­ţe­ni care au par­ti­ci­pat la ale­ge­ri pes­te hota­re, va tre­bui să des­chi­dem câte­va cir­cum­scri­pţii şi aco­lo. Ajun­gem într-un con­flict abso­lut şi este ceva ieşit din comun. Ase­me­nea lucru­ri s-au întâm­plat şi în alte sta­te. Bună­oa­ră în Româ­nia, când au intro­dus acest sis­tem uni­no­mi­nal, au fost nevo­iţi să măreas­că numă­rul de depu­ta­ţi în Par­la­ment, pen­tru că aşa era legi­sla­ţia. Cam ace­la­şi lucru ar tre­bui să se întâm­ple şi în sis­te­mul de cal­cu­la­re a cir­cum­scri­pţi­i­lor pro­pus de către soci­a­li­ş­ti şi demo­cra­ţi, numai că în situ­a­ţia R. Mol­do­va vor­bim de cel puţin un mili­on de cetă­ţe­ni ple­ca­ţi pes­te hota­re per­ma­nent, adi­că aco­lo tre­bu­ie să fie mul­te cir­cum­scri­pţii. Din­co­lo de toa­te, numă­rul de cetă­ţe­ni care par­ti­ci­pă la ale­ge­ri este sin­gu­ra cifră de refe­rinţă în care putem să cre­dem. Una veri­fi­ca­bi­lă. Adi­că mai puţi­ni de atât, cu sigu­ranţă, nu sunt. Pe când date­le aces­tui recen­sământ sunt lua­te din pod, nu putem avea încre­de­re în ele. Astea sunt doar o par­te din pro­ble­me.

— Ce incoerenţe aţi observat în proiectul de lege privind votul uninominal?

— Auto­rii ambe­lor pro­iec­te, în spe­cial cei de la PD, nu deţin legi­ti­mi­ta­tea să pro­pu­nă aşa ceva, cei de la PD con­duc o majo­ri­ta­te par­la­men­ta­ră care este refle­cţia a nici 15-17% din­tre ale­gă­to­ri. Vor­bim de ale­ge­ri­le din 2014, ceea ce a fost, în pri­mul rând, de mult, iar în al doi­lea rând – aces­tea au fost niş­te ale­ge­ri în care infor­ma­ţii extrem de gra­ve au fost tăi­nu­i­te. Legi­ti­mi­ta­tea actu­a­lu­lui Par­la­ment este foar­te mică şi, în aşa con­di­ţii, să te bagi la lucru­ri esenţi­a­le, cum este sis­te­mul elec­to­ral, nu e o prac­ti­că corec­tă. Pe lân­gă aceas­ta, mai e şi pro­ble­ma cali­fi­că­rii. Or, în ambe­le pro­iec­te vom găsi pre­ve­de­ri care se omit reci­proc, sunt nume­roa­se pre­ve­de­ri pe care ei le pro­pun şi care con­tra­vin altor pre­ve­de­ri în vigoa­re ale Con­sti­tu­ţi­ei, ale Codu­lui Elec­to­ral, ale altor legi ale R. Mol­do­va. Pe auto­rii aces­tui pro­iect de lege, ca să spu­nem mai popu­lar, nu îi duce capul să vină cu o refor­mă a sis­te­mu­lui elec­to­ral care să fie fun­cţio­na­lă. În gra­ba aceas­ta de a încer­ca să-şi cre­e­ze un colac de sal­va­re pen­tru urmă­toa­re­le ale­ge­ri, au mers în fugă şi nici nu are cine în aces­te două par­ti­de să ela­bo­re­ze niş­te pro­iec­te care să fie cel puţin fun­cţio­na­le. Ceea ce pro­pu­ne PD nu are ana­lo­gie în lume – să exis­te un stat par­la­men­tar, dar cu preşe­din­te ales de către popor, să fie şi cu un par­la­ment uni­ca­me­ral, care să alea­gă depu­ta­ţii pe cir­cum­scri­pţii uni­no­mi­na­le, după sis­te­mul cine ia mai mul­te votu­ri, ace­la tre­ce.

— De ce PD promovează atât de intens trecerea la acest sistem electoral?

— Ade­vă­rul e că, până la urmă, nici acest sis­tem elec­to­ral nu ar fi cum­va un colac de sal­va­re garan­tat pen­tru cei de la PD. Can­di­da­ţii care vor fi cum­va, măcar la nivel de zvo­nu­ri, aso­ci­a­ţi cu PD vor fi taxa­ţi foar­te dur de către ale­gă­to­ri, iar spe­ranţa lor este, pro­ba­bil, că vor reu­şi să con­vingă post-factum mai mulţi can­di­da­ţi inde­pen­denţi sau să con­vingă une­le per­soa­ne să mear­gă ca inde­pen­denţi, având înţe­le­ge­rea că după ale­ge­ri vor ade­ra la PD sau vor susţi­ne PD şi ceea ce au ei nevo­ie. Vedem un exem­plu în Găgă­u­zia, unde, după ulti­me­le ale­ge­ri, PD a avut un sin­gur mem­bru repre­zen­tant în Adu­na­rea Popu­la­ră a Găgă­u­zi­ei şi anu­me acest mem­bru a fost ales preşe­din­te al aces­tei Adu­nă­ri. Pro­ba­bil ei cred că vor putea mer­ge pe ace­la­şi model. Este greu să spu­nem dacă va fi aşa sau alt­fel, dar miza ade­vă­ra­tă a PD nu este schim­ba­rea sis­te­mu­lui elec­to­ral, ci dis­to­r­sio­na­rea depli­nă a pro­ce­su­lui elec­to­ral în sine. Or, în pro­iec­tul de lege scris de ei exis­tă o serie de peri­co­le de dera­pa­je anti­de­mo­cra­ti­ce foar­te puter­ni­ce.

— Care sunt acestea?

— În pri­mul rând, este cre­ş­te­rea enor­mă a rolu­lui instanţe­lor jude­că­to­reş­ti în pro­ce­sul de ale­ge­re a depu­ta­ţi­lor. Şi nici nu e vor­ba de instanţe de nivel cen­tral, cum era până acum, când Cur­tea de Apel era cea care exa­mi­na lega­li­ta­tea unor deci­zii ale CEC, inclu­siv lega­te de con­tes­ta­ţii, de exclu­de­rea unor con­cu­renţi din cam­pa­nia elec­to­ra­lă. Acum, toa­te aces­te lucru­ri se vor face la nivel de jude­că­to­rie de cir­cum­scri­pţie, iar cali­ta­tea aces­tor jude­că­to­rii o cunoa­ş­tem cu toţii – jude­că­to­ria legen­da­ră Cău­şe­ni, Comrat, Tele­neş­ti, care acum e par­te a Jude­că­to­ri­ei Orhei, şi mul­te alte­le. Putem să ne ima­gi­năm ce fel de deci­zii pot să ia oame­nii ăştia, mai ales că în aces­te cir­cum­scri­pţii cam­pa­nia elec­to­ra­lă va fi dusă depar­te de ochii pre­sei. Pre­sa cu aco­pe­ri­re naţio­na­lă nu va mai fi obli­ga­tă să ofe­re timp de ante­nă con­cu­renţi­lor elec­to­ra­li pen­tru a-şi pre­zen­ta plat­for­ma şi publi­ci­ta­te gra­tu­i­tă, şi nici măcar să orga­ni­ze­ze dez­ba­te­ri, adi­că cei care au acces, prin finanţe sau alte moda­li­tă­ţi la pre­sa cen­tra­lă, vor fi pre­zenţi, în spe­cial la tele­vi­ziu­ni, cei care nu au bani, nu vor ajun­ge aco­lo, pur şi sim­plu. Până acum, se ofe­rea totu­şi un minim de timp pen­tru aceas­ta. Pre­sa loca­lă este uni­ca care e obli­ga­tă să desfă­şoa­re dez­ba­te­ri între can­di­da­ţi, şi iar apa­re o necla­ri­ta­te – cum se va com­por­ta în aşa con­text o insti­tu­ţie media cu o aco­pe­ri­re pe un sin­gur raion, care este acum împă­rţit în două cir­cum­scri­pţii: una care cuprin­de majo­ri­ta­tea teri­to­ri­u­lui ace­lui raion, iar a doua – a tre­ia, a patra par­te din teri­to­riu şi face par­te dintr-o cir­cum­scri­pţie împre­u­nă cu raio­nul vecin? Aces­te pro­ble­me lega­te de deli­mi­ta­rea pe rai­oa­ne au apă­rut nu întâm­plă­tor, nică­ie­ri în lume nu exis­tă cir­cum­scri­pţii uni­no­mi­na­le care să cuprin­dă uni­tă­ţi teritorial-administrative dife­ri­te. Deci, pot fi mai mul­te secţii de vot, mai mul­te loca­li­tă­ţi, pot fi mai mul­te cir­cum­scri­pţii într-o sin­gu­ră loca­li­ta­te, dar nu veţi găsi nică­ie­ri cir­cum­scri­pţii care să cuprin­dă loca­li­tă­ţi din dife­ri­te regiu­ni. În pri­mul rând, o cir­cum­scri­pţie tre­bu­ie să se înscrie în limi­te­le unei uni­tă­ţi teritorial-administrative, asi­gu­rând şi acest echi­li­bru ca număr de ale­gă­to­ri.

— Există sau nu excepţii?

— Se pot întâm­pla şi devi­e­ri, însă doar în sta­te­le fede­ra­le, de exem­plu în Fede­ra­ţia Rusă, Ger­ma­nia sau SUA. R. Mol­do­va este stat uni­tar şi e nece­sar ca fie­ca­re cir­cum­scri­pţie să fie maxim echi­li­bra­tă ca număr de ale­gă­to­ri. În mod firesc, nu putem vor­bi de niciun fel de cir­cum­scri­pţii uni­no­mi­na­le până nu se pro­du­ce o refor­mă teritorial-administrativă, ast­fel încât fie­ca­re regiu­ne să fie cu un număr de popu­la­ţie echi­li­brat, e un lucru abso­lut nor­mal, sau ar tre­bui să exis­te o cifră de refe­rinţă. Până la aceas­tă refor­mă, nu poa­te fi vor­ba de niciun fel de cir­cum­scri­pţii uni­no­mi­na­le. Or, toa­te aces­te lucru­ri se pare că nu-i inte­re­sea­ză pe cei de la PD, şi asta se vede şi din cam­pa­nia de pro­mo­va­re, care, după cum se ştie, nu e clar de către cine este finanţa­tă, de unde vin banii.

— Cât de credibile sunt afirmaţiile promovate de oamenii din PD în această campanie de informare privind sistemul uninominal?

— Ei uti­li­zea­ză, efec­tiv, min­ciu­ni în aceas­tă cam­pa­nie de pro­mo­va­re, ei încear­că să con­vingă cetă­ţe­nii că depu­ta­ţii vor fi aleşi ca pri­ma­rii, adi­că fac legă­tu­ră cu o pro­ce­du­ră pe care cetă­ţe­nii o ştiu şi o înţe­leg foar­te bine. Asta e o min­ciu­nă abso­lu­tă, pen­tru că pri­ma­rii se aleg în două turu­ri, cei care ocu­pă pri­me­le locu­ri în pri­mul tur acced în turul doi şi atun­ci se votea­ză. Adi­că, un câş­ti­gă­tor al aces­tui scru­tin are susţi­ne­rea a pes­te 50% din­tre cei care par­ti­ci­pă la ale­ge­ri, res­pec­tiv, are un grad de legi­ti­mi­ta­te des­tul de îna­lt. Or, cei de la PD, ca şi cei de la PSRM, pro­pun ca ale­ge­ri­le să fie într-un sin­gur tur, şi cine ia cele mai mul­te votu­ri în pri­mul tur ace­la câş­ti­gă, ceea ce înseam­nă că se des­chi­de, de fapt, por­ti­ţa ca să câş­ti­ge ale­ge­ri­le niş­te can­di­da­ţi care au o anu­mi­tă susţi­ne­re, dar a căror anti­ra­ting ar putea fi des­tul de mare, pen­tru că, în ase­me­nea con­di­ţii, sunt sufi­cien­te şi 20-25% din votu­ri, mai ales dacă sunt mulţi can­di­da­ţi, ca să te cla­se­zi pe pri­mul loc şi să mer­gi mai depar­te. Mai mult ca atât, se des­chi­de calea spre o frag­men­ta­re geo­gra­fi­că în inte­ri­o­rul aces­tor cir­cum­scri­pţii, adi­că s-au înţe­les două-trei sate între ele, fie pri­ma­rii, lide­rii eco­no­mi­ci, aşa-numiţii lide­ri agri­co­li, şi susţin un sin­gur can­di­dat. Deci, cir­cum­scri­pţia are 28000 de oame­ni, jumă­ta­te sunt pes­te hota­re, mai mult de 14000 nu par­ti­ci­pă, 20% înseam­nă cam 3000 de votu­ri. Două sate mari pot asi­gu­ra aces­te votu­ri, şi ai câş­ti­gat. Asta înseam­nă că, dacă aco­lo sunt 20 de sate, dar a câş­ti­gat can­di­da­tul susţi­nut masiv de două sate, atun­ci toţi banii atra­şi în acea cir­cum­scri­pţie vor mer­ge în ace­le două sate. Efec­te­le sunt abso­lut cla­re. Acest pro­ces de schim­ba­re se con­stru­ieş­te de jos în sus. La noi se încear­că să se facă invers şi efec­te­le vor fi dez­as­tru­oa­se, par­ti­de­le poli­ti­ce vor dis­pă­rea, vom avea situ­a­ţia actu­a­lă din Găgă­u­zia, unde abso­lu­ta majo­ri­ta­te sunt aşa-zişi inde­pen­denţi, unde rolul orga­ni­za­ţi­i­lor poli­ti­ce a scă­zut mult, nu exis­tă coe­ziu­ne şi asta afec­tea­ză efi­cienţa. Dacă ace­la­şi lucru se întâm­plă la nivel naţio­nal, va fi un dez­as­tru. Mai exis­tă şi un peri­col mare de coru­pţie. Miza ade­vă­ra­tă a celor de la PD este ca prin inter­me­di­ul jus­ti­ţi­ei să eli­mi­ne can­di­da­ţii care le sunt inco­mo­zi şi aşa să îşi asi­gu­re o majo­ri­ta­te nouă.

— În opinia dvs., de ce a fost votat în primă lectură proiectul de lege privind votul uninominal într-un asemenea context?

— Nu înţe­leg de ce a fost nevo­ie de aceas­tă gra­bă şi intro­du­ce­rea abu­zi­vă a pro­iec­tu­lui de lege pe ordi­nea de zi. Cert este că s-a deve­lo­pat între­gul sce­na­riu, iar Igor Dodon şi soci­a­li­ş­tii şi-au dat ara­ma pe faţă. A deve­nit clar că toa­tă poves­tea cu mix­tul era un joc al demo­cra­ţi­lor dus cu mâi­ni­le soci­a­li­ş­ti­lor. Spec­ta­co­lul cu avi­ză­ri­le în fugă, vota­rea în pri­mă lec­tu­ră a ambe­lor pro­iec­te şi coma­sa­rea lor pe loc deno­tă doar cât de ieftin a fost totul. Gra­ba ar putea să fie dic­ta­tă şi de vizi­ta expe­rţi­lor Comi­si­ei de la Veneţia, cali­ta­tea deplo­ra­bi­lă a ambe­lor pro­iec­te a deve­nit evi­den­tă pro­ba­bil chiar şi auto­ri­lor, iar ei au ajuns la acest ter­tip cu coma­sa­rea pen­tru a scrie un pro­iect nou care, spe­ră ei, va fi accep­ta­bil pen­tru un aviz pozi­tiv al Comi­si­ei. Dar nu cred că ambe­le par­ti­de au capa­ci­tă­ţi­le şi cunoş­tinţe­le nece­sa­re, nive­lul şi l-au ară­tat prin cali­ta­tea pri­me­lor două pro­iec­te, care e unul de fapt – cel al PD, cel al PSRM fiind scris de „ace­ea­şi mână”. Vor urma pro­tes­te, care sper să ducă la inter­venţia comu­ni­tă­ţii inter­na­ţio­na­le, pen­tru a sto­pa aceas­tă ten­ta­ti­vă gro­so­la­nă de a mani­pu­la legi­sla­ţia elec­to­ra­lă în sco­pul sal­vă­rii de la dis­pa­ri­ţia bine­me­ri­ta­tă a unui par­tid.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Eugen

    Tot Vale­riu Paşa a cerut anul tre­cut sa fie intro­dus sis­te­mul de vot uni­no­mi­nal, acum el se opu­ne aces­tei modi­fi­ca­ri. Ajung la ide­ea ca sunt pur si sim­plu nis­te populis­ti min­ciu­no­si.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *