Mircea Snegur: Cetăţenii sunt eroii Independenţei

Interviu cu Mircea Snegur,

primul preşedinte al R. Moldova

 

— Acum, atât societatea, cât şi politicienii s-au divizat în comunişti şi necomunişti, de fapt, majoritatea având până în 1991 diverse funcţii în partid. Pentru dvs., ce însemna atunci a fi membru de partid?

— Trebuie să spunem că noi toţi am fost membri ai partidului, pentru că a fi membru însemna să ai nişte condiţii pentru a-ţi valorifica capacităţile profesionale. Aşa era. Eu, de exemplu, am fost ales în calitate de preşedinte de colhoz la 23 de ani, cel mai tânăr preşedinte de colhoz. Un preşedinte trebuia să fie neapărat şi membru de partid. După ce oamenii m-au ales în această funcţie, am fost pus în situaţia ca, peste un an, să devin şi membru al partidului comunist. Ba mai mult, am trecut mai multe trepte până am fost ales pentru politica mare, or politica mare o făcea atunci partidul comunist.

Am fost luat din ştiinţă, din postul de director general al celei mai mari asociaţii ştiinţifice, “Selecţia”, din Bălţi şi trimis la Edineţ în calitate de prim-secretar. De acolo, am fost ales secretarul comitetului central al partidului pentru problemele complexului agroindustrial. Eu mă ocupam cu agricultura, cu asigurarea ştiinţifică a agriculturii, cu dezvoltarea industriei de prelucrare. N-o să găsiţi teze despre munca de partid în activitatea mea. Apropo, din această cauză sufeream. Secretarul II al CC, Victor Smirnov, care a adus mari prejudicii cadrelor de la noi, tot timpul mă critica că nu mă ocup de aspectele muncii de partid. Tot ce făceam trebuia să fie considerat că fac datorită partidului. Am fost membru de partid, dar m-am folosit de această apartenenţă pentru a-mi promova capacităţile şi pentru a ajuta oamenii.

— Cum e posibil ca cineva care, până la independenţă, a fost comunist după proclamarea acesteia să nu mai fie?

— Este o vorbă, sângele apă nu se face. Transpare ceea ce am moştenit de la părinţi în cei 7 ani de acasă – or, părinţii nu ne învăţau numai să fim cuminţi, să participăm la întruniri, subotnice, dar ne mai vorbeau acasă şi alte lucruri, despre cine suntem, de unde provenim, despre venirea şi plecarea ruşilor, cu toate consecinţele, şi aşa mai departe. De la mama, de exemplu, am deprins scrisul în grafie latină. Toată corespondenţa mea cu mama, după plecarea de acasă, a fost în grafie latină. Atunci când Gorbaciov a proclamat cursul spre restructurare şi transparenţă, spre libertate şi democratizare şi când în Moldova a pornit mişcarea de susţinere a acestei restructurări, care ulterior s-a transformat în mişcarea de eliberare naţională, n-am ezitat nici pentru o clipă să-mi reorientez acţiunile pentru a susţine această mişcare. Acuma, nu ştiu de ce apar aceste întrebări, care a fost mai mare comunist. Inclusiv eu sunt numit de către foştii colegi nomenclaturist. Mai bine de 20 de ani am demonstrat că am fost de partea renaşterii naţionale.

— Cum ne putem debarasa de comunism?

— Şi pe verticală şi pe orizontală, cei care sunt astăzi la guvernare trebuie să utilizeze toate posibilităţile ca să revină la o bună înţelegere, să fie ales preşedintele, să se dea dovadă de muncă productivă pentru popor, care, şi el, a început să fie criticat – că nu are conştiinţă naţională pentru că votează comuniştii, că nu are coloană vertebrală. Haideţi s-o luăm altfel. Eu cred că noi nu suntem demni de poporul nostru. Dacă nu era susţinerea masivă a poporului, nu ar fi fost proclamată independenţa. Haideţi să stimăm poporul, să contribuim la crearea unor condiţii de muncă bine plătite, aici la noi, să aducem oamenii acasă şi să vedeţi cum o să dispară toate aceste suspiciuni şi cum comuniştii n-au să mai revină la putere.

— Ca ex-preşedinte, ar trebui să aveţi un cuvânt greu de spus. Cum aţi încercat să influenţaţi schimbarea acestei situaţii?

— Asta este cea mai mare tristeţe, hai să spun aşa, nu se întâmplă nimic tragic, e o tristeţe doar, că aceştia nu au nevoie de sfaturi, de consultanţă, de nimic. Dar să nu anticipăm evenimentele, vor trece sărbătorile şi sper că va fi găsită o soluţie.

— De ce s-a ajuns la această situaţie?

— Mi-e greu să spun. Mi se pare că… depinde de ambiţiile fiecăruia dintre cei de la conducere, care iau decizii. La vremea noastră, am trecut şi noi printr-o alianţă, pentru democraţie şi reforme, liderul căreia eram. Reuşeam, dar în cadrul şedinţelor alianţei, şi acestea durau atât cât era nevoie pentru a se ajunge la o poziţie comună. Nu a fost uşor. A fost destul de greu şi am trecut peste multe probleme, şi dacă nu era trădarea despre care ştie toată lumea, Guvernul Sturza avea să reuşească multe în promovarea reformelor. Eu personal pot să trec peste cerinţele personale pentru a atinge un scop comun. Cei de azi – nu ştiu. O să vedem.

— În ce relaţii sunteţi cu familia Voronin?

— Nu am niciun fel de relaţii cu ea, nici n-am încercat vreodată să avem. Cu Vladimir Voronin ne salutăm şi atât. Când era preşedinte şi mai apoi, m-a insultat de câteva ori, nu la modul direct, şi atunci am spus că nu vreau să ştiu nimic de acest personaj, dar, fiind un om educat, bineînţeles că atunci când ne întâlnim îl salut.

— Sunt persoane care vă acuză de faptul că, atunci când a fost posibil de schimbat statutul limbii şi cel al regiunii transnistrene, nu aţi folosit la maximum acel context. Cum a fost de fapt?

— Pentru aceste persoane aş face trimitere la stipulările legale şi la hotărârile cu privire la funcţionarea limbilor, iar acolo, pentru regiunea transnistreană sunt stipulate termene de trecere, de însuşire a limbii diferite şi mult mai lungi comparativ cu celelalte zone. S-a făcut tot posibilul ca această trecere să se facă treptat, dar ei n-au dorit. Au invocat multe în calitate de pricini şi n-au vrut niciodată să înveţe limba noastră, aşa cum niciodată nu ne-au stimat. S-au folosit doar de bunătatea noastră, şi această împotrivire, care s-a transformat într-o mişcare separatistă, demonstrează faptul că am dreptate. După terminarea fazei armate a conflictului, am revenit la soluţionarea problemei transnistrene prin dialog, în diferite proiecte figurând formula a 3 limbi de stat pentru această zonă. Neacceptarea acestei formule nu vorbeşte oare despre faptul că au avut cu totul alte instrucţiuni, venite de la Kremlin, ca să se opună şi să păstreze acest cap de pod pentru Moscova? Nu am nicio mustrare de conştiinţă, cum că ar fi fost posibil de făcut altceva. Sunt nişte oameni răi (nu mă refer la oamenii simpli).

— Credeţi că se va soluţiona vreodată această problemă în folosul Chişinăului?

— Eu cred că depinde de populaţie. Odată şi odată, sub monitorizarea comunităţii internaţionale, în stânga Nistrului se vor crea condiţii pentru nişte alegeri libere şi democratice, şi dacă în locul liderilor de azi vor veni alţii, cel puţin mai raţionali şi cu gândul la suferinţele oamenilor, este posibilă soluţionarea problemei. Şi, până la urmă, cred că se va soluţiona, pentru că Transnistria niciodată nu va fi recunoscută în calitate de stat independent.

— Ce aveţi în vedere când spuneţi soluţionare?

— Am în vedere, aşa cum propuneam noi şi cum este scris în Constituţie, că raioanele din stânga Nistrului pot avea un statut juridic special în componenţa R. Moldova, adică un regim de autonomie aidoma Găgăuziei, zonă în care acum nu avem probleme, cu mici excepţii.

— De ce nu s-a întâmplat Unirea cu România?

— Înainte de a vota independenţa, Parlamentul a primit solicitările de la Marea Adunare Naţională, în care era scris clar că trebuie să proclame independenţa, să ne debarasăm de totalitarism şi atât. Vă declar că nici atunci şi nici ulterior, la nivel oficial, problema unirii nu a fost abordată niciodată. Situaţia reală din societate, pe care noi o cunoşteam, nu permitea abordarea acestei probleme la modul serios. Orice încercare ar fi suferit eşec din start. Şi atunci, se întreabă, de ce trebuia de făcut acest lucru, ca să piardă conducerea încrederea populaţiei chiar la început de cale? Nu putem spune că am fost indiferenţi, pentru că am făcut tot posibilul pentru apropierea celor două maluri de Prut.

— Deţinătorul Ordinului “Ştefan cel Mare”, Nicolae Bârlădeanu, din or. Căuşeni, a decis să restituie decoraţia, pe care i-aţi înmânat-o dvs.,  în semn de protest faţă de atitudinea autorităţilor manifestată pe parcursul a circa două decenii faţă de combatanţii care au luptat în 1992. Cum comentaţi această acţiune?

— Îmi pare foarte rău pentru ceea ce se întâmplă. Cred că aceasta are loc tot sub presiunea unor probleme de ordin personal. Cred că este de datoria organelor locale să se implice şi să lămurească acest caz. Noi, după conflict, în măsura posibilităţilor de atunci, am întreprins măsuri pentru susţinerea combatanţilor şi a refugiaţilor, însă problema mai există încă şi iarăşi din cauza lipsei posibilităţilor, deşi, pe alocuri, mai ales la nivel local, şi din cauza atitudinii necorespunzătoare a autorităţilor.

— Cine şi de ce a ordonat retragerea trupelor noastre în timpul războiului de pe Nistru?

— Vă declar cu toată certitudinea că eu personal n-am ordonat nicio retragere. Noi aveam comandanţi pe poziţii, care în anumite momente luau decizii reieşind din situaţia reală. Eu încercam să-i susţin pe combatanţi, pentru că regretam foarte mult pierderile de vieţi omeneşti, şi aceasta m-a făcut să insist, şi am insistat, inclusiv la cerinţa celor care erau pe poziţii, să se înceteze focul. Acestea sunt doar nişte presupuneri: chipurile cei de pe poziţii mai-mai câştigau războiul, iar conducerea a ordonat retragerea. Nu a fost aşa.

— Cine v-a presat să cedaţi în faţa Rusiei şi să-l eliberaţi pe Smirnov?

— A fost o decizie colegială. Alţii deja zic că nu a fost aşa. Din cauza arestării lui Smirnov, Republica era blocată. Era blocată calea ferată în toiul recoltării şi exportului mărfurilor agroindustriale. Din partea noastră, eşaloane încărcate cu producţie nu puteau trece, din partea cealaltă – eşaloane cu materiale de construcţie, cu combustibil. S-a făcut o încercare de redirecţionare a acestor eşaloane prin Ocniţa, dar nu s-a reuşit. Atunci, având în fiecare zi telefoane, de la miniştri şi mulţi alţii care cereau deblocarea ţării, ce puteam să facem, să provocăm un conflict? Aşa am luat hotărârea că o republică întreagă nu trebuie să sufere din cauza unui oarecare Smirnov şi l-am eliberat. E foarte simplu şi banal. Nu trebuie de căutat aici nicio politică. Deşi recunosc că s-a organizat o acţiune strălucită de prindere a lui, s-a creat o asemenea situaţie, încât a trebuit să-l eliberăm. Nu mi-e frică şi nici jenă să recunosc acest lucru, pentru că am salvat o ţară întreagă în prag de iarnă.

— Fiind preşedinte, în ce situaţii aţi fost nevoit să cedaţi anume din motivul că suntem dependenţi de energia şi relaţiile economice cu Rusia?

— Noi n-am cedat nimic. Dimpotrivă, ţinând cont de această dependenţă, eu am semnat declaraţia de la Alma-Ata şi Moldova a devenit membră a CSI. Şi aici, cei care umblă numai cu principii şi valori m-au criticat şi mă mai critică, deşi eu nu văd ce rău s-a produs în Moldova datorită faptului că aceasta este membră a CSI. Eu chiar vreau să-i întreb pe toţi succesorii mei, inclusiv pe cei de azi: dacă se pronunţă atât de mult împotrivă, de ce n-au ieşit? Este foarte simplu acest lucru. Preşedintele trebuie să anunţe, prin decret, că Moldova părăseşte CSI-ul şi exact peste un an, Moldova nu se mai consideră membră. Pe de altă parte, este absolut falsă afirmarea că apartenenţa la CSI este incompatibilă cu integrarea europeană, cu atât mai mult cu cât Moldova participă doar la activitatea economică, nu şi la cea politică.

— În august 1989 aţi acceptat să susţineţi proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială şi revenirea la drapelul tricolor, fapt care v-a atras simpatia basarabenilor. Româna, însă, nu a mai ajuns să fie limbă oficială. De ce?

— Cred că trebuie să alegem ceea ce este bun din această situaţie. Sunt întristat de cei care n-au dorit şi nu doresc să înveţe limba română. Sunt întristat că în sfera socială încă se vorbeşte mai mult ruseşte, dar sunt foarte bucuros că generaţiile care au primit educaţie după 1989 vorbesc o română perfectă. Partea rea este că nu-i legiferat adevărul ştiinţific în Constituţie. Mie mi se pare că am făcut tot posibilul. Faptul că în şcoli se studiază limba română este un merit al nostru şi al subsemnatului. Este cunoscută iniţiativa mea legislativă cu genericul “Limba română este numele corect al limbii noastre”, din păcate, parlamentul agrarian şi socialist a deviat de la normalitate. Eu sunt ferm convins că odată şi odată articolul respectiv din Constituţie va fi modificat.

— Acum, după 20 de ani, când ruşii, găgăuzii, bulgarii şi reprezentanţii altor etnii nu cunosc şi nu vorbesc decât rusa, ce soluţie de reabilitare a limbi oficiale aţi sugera actualei guvernări?

— Cred că trebuie de creat în continuare condiţii, de luat lucrurile de la capăt. După ce au fost adoptate legi în acest sens, se presupunea că profesorii de limba română pentru şcolile găgăuze vor fi pregătiţi din rândul tinerilor absolvenţi găgăuzi şi altele. Până la un anumit moment, s-a ţinut cont de aceste prevederi, pe urmă s-a schimbat conducerea ţării şi unele detalii i-au făcut să creadă pe cei de acolo că se poate şi altfel. Cred că depinde mult şi de pedagogi. De ce limba engleză este studiată?

— Dvs. ce limbă vorbiţi – a mamei, a tatei, de stat, naţională, moldovenească, română?

— Dacă eu am înaintat iniţiativa legislativă respectivă, cum credeţi, ce limbă vorbesc? Da, îmi place foarte mult graiul moldovenesc, şi în special să-l vorbesc cu ţăranii, cu consătenii mei, chiar şi în memorii, deschid câte o paranteză şi scriu: consătenii mei dragi nu ar zice, de exemplu, “forţat”, ci “cu de-a sila”. Nu mă îndepărtez de graiul nostru, dar ar fi păcat să vorbim în toate cercurile altfel decât în limba literară română.

— Tot în ’94 aţi decis schimbarea imnului de stat. Cât de absurd vi se pare să avem un imn care cântă despre limba noastră, despre care nu ştim care este?

— Imnul nu l-am modificat eu. “Deşteaptă-te, române” îi deranja foarte mult pe agrarieni şi pe socialişti şi schimbarea imnului a fost una dintre problemele principale abordate în campania lor electorală. Când au ajuns la conducere, au abrogat hotărârea din 1991 şi au anunţat un concurs pentru elaborarea unui nou imn. Concursul a eşuat, şi atunci s-a luat decizia ca “Limba noastră” să fie declarat imn. Aceasta a fost opera completă a deputaţilor agrarieni şi socialişti. În viziunea mea, nu este cea mai rea variantă.

— În topul averilor ex-preşedinţilor, cam unde v-aţi plasa?

— Eu zic că pe ultimul loc. Aşa mă gândesc eu. Eu nu am nimic. Am o căsuţă privatizată, ce-i drept, în centrul oraşului, am o altă căsuţă, aşa-numită fazendă, la marginea Chişinăului, unde îmi place să mă duc şi să mă ocup de grădinărit. Pământuri, acţiuni nu am. Am o maşină şi un şofer, pe care îl plătesc din pensia mea. Atât.

— Din ce resurse trăiţi?

— Trăiesc din pensie. Aceşti banii îmi ajung exact cât să plătesc şoferul, facturile şi să mai merg o dată, de două ori la magazin. Ne descurcăm, nu mă plâng. Mărimea pensiei mele este de 75% din salariul actualului preşedinte. Vreau să vă spun că Voronin, cât a fost la conducere, deşi salariile s-au tot majorat, nu şi-a mărit salariul. Deci, eu am aceeaşi pensie cu care am plecat de la Preşedinţie.

— Ce regrete aveţi?

— Eu nu regret nimic din ceea ce am făcut în timpul Preşedinţiei, deşi poate astăzi, reieşind din experienţa acumulată, aş proceda altfel în unele situaţii. Din situaţia de astăzi, regret că perioada de tranziţie s-a cam lungit, pentru că la început de cale, noi, romantici fiind, credeam că vom făuri un stat prosper într-o perioadă mult mai scurtă. În altă ordine de idei, fiind specialist în agricultură şi ţăran de baştină, regret că după 1996 s-a deviat de la etapele propuse privind reforma agrară şi pământul a fost parcelat, infrastructura distrusă. Ţăranii au fost aduşi în situaţia în care au rămas unul la unul cu pământul. Astăzi, situaţia din agricultură nu este cea pe care ne-am dorit-o. Alt regret este exodul masiv al oamenilor noştri, iar satul tânjeşte după oamenii săi, copiii – după părinţi, şcolile – după copii. Am putea medita şi asupra altor regrete.

— Sunt regrete care vin şi din greşelile comise?

— Nu. Eu zic că avem dreptul şi la indulgenţă, pentru că am activat în condiţii cu totul şi cu totul deosebite, în lipsa experienţei, dar am reuşit să punem bazele unui stat modern, recunoscut de toată lumea.

— Cine au fost făuritorii independenţei?

— Răspunsul meu este univoc. Meritul este al întregului popor. Se ştie că scriitorii, urmaţi de intelectualitate, au iniţiat mişcarea de eliberare naţională. Pentru ca această mişcare să fie dusă la bun sfârşit, nu era suficient ca problemele să fie discutate la nivelul elitelor, era nevoie de o susţinere masivă a întregii populaţii. Atunci, intelectualii de la oraş şi din mediul rural au mers în popor şi au desfăşurat o muncă extraordinară de lămurire. Ca martor ocular, spun că oamenii erau foarte interesaţi. Eh, dacă ar mai fi şi azi ca elitele să meargă prin sate şi să-i încurajeze pe oameni.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Tatiana Eţco

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

19 comentarii

  1. dacul

    Clarificare:
    Nu stiu de unde a aparut cercul galben.
    Am vrut sa scriu: Pana la scoaterea in afara legii a nelegiuitilor de tradatori de tara in frunte cu VORONIN.

  2. TUDOR PANUS

    Blog Veceaslav Stavila. 26 martie 2011:
    “Primarul Nicolae Costin a fost omorât cu cesiu radioactiv ?”
    Notă:
    Se afirmă că primarul N. Costin ar fi fost intoxicat cu cesiu radioactiv,
    adus din Rusia şi infiltrat în fotoliul automobilului său de serviciu.
    Principala probă care susţine această ipoteză este moartea, aproape simultană,
    a şoferului de serviciu / Tudor Panus / al lui N. Costin, survenită în urma aceleiaşi maladii – leucemia.
    Întrebare:
    Analiza rămăşiţelor umane ale primarului-martir Nicolae Costin ar putea elucida cauza decesului său ?
    http://blog.nistru-prut.info/?p=2232#comment-7508
    Comentarii:
    ——————————————
    mihail spune:
    26 martie 2011 la 11:16
    Domnule V.Stavila, vreau sa confirm cele spuse mai sus.,dar sa mai adaug citeva detalii :
    Am avut onoarea sa fiu studentul D.Nicolae Costin,de asemenea sa-l cunosc pe soferul acestuia, Tudor Panus,
    inca cind lucra ca strungar la uzina “Hidromas”. Oameni cumsecade,patrioti ai neamului.
    Am stat de vorba cu Tudor cu putin timp inainte de moartea sa tragica. Era fara par pe cap si invalid de grupa 1. N.Costin a fost condamnati de KGB si pentru demolarea monumentului criminalului V.Lenin din PMAN din Chisinau
    si pentru deschiderea mai multor licee romanesti in Chisinau.
    A avut de patimit si sotia acestuia Iuliana Gore-Costin. O zi buna.
    —————————————————————————————————————————–
    Giordino spune:
    26 martie 2011 la 16:58
    Se ştia de atunci că a fost iradiat intenţionat,
    lucru confirmat de medicii germani care au încercat săl lecuiască: iradiere intenţionată…
    ———————————————————————————————————————-
    Giordino spune:
    26 martie 2011 la 20:13
    Au mai fost şi parlamentari ucişi cu pastile care provoaca infarctul: Vatamanu, Istrati, Malarciuc,…..
    mulţi luptători pentru independenţă la Nistru ucişi după război şi restul lăsaţi în sărăcie şi mizerie,
    cântăreţul Vadim Gheoghilaş….
    ———————————————————————
    Nina Munteanu, Basarabia spune:
    29 martie 2011 la 15:43
    Corect spus!
    De Lidia Istrati se scria pe atunci că a fost iradiată de la stiloul ei din cabinetul de lucru.
    ——————————————————————————————————————–
    OTRAVA KGB spune:
    26 martie 2011 la 22:16
    ziarul “Timpul” 26 Martie 2011
    Primarul satului Cocieri, Sergiu Nârca a fost otrăvit cu tetraetil de plumb.
    Acesta este rezultatul expertizei medico-legale efectuată peste hotare la cererea primarului.
    Primarul din Cocieri a fost otrăvit cu plumb în anul 2009. Substanţa a fost depistată în biroul primarului,
    între scândurile din podea. Nici până astăzi, organele abilitate nu au demarat o procedură de urmărire penală,
    din care motiv pentru care primarul a decis să-şi apere drepturile la CEDO.
    * Un articol de: Irina Papuc
    http://www.timpul.md/articol/este-stabilit-primarul-de-cocieri-a-fost-otravit-21905.html#comenteaza

    john connor spune:
    27 martie 2011 la 2:32
    UN FOST KGB-st,CHISINAUIAN, (care in afara serviciului iubea paharelul)
    TIMP DE CITIVA ANI A POVESTIT DESPRE MULTE CRIME INFAPTUITE IPOTRIVA PATRIOTILOR DIN CAPITALA.
    ACUM CITIVA ANI CIND DEPARTAMENTUL DE LICHIDARE AU AFLAT SURSA DE SCURGERE A INFORMATIILOR SECRETE SI IN URMA HOTARIRILOR PRIMITE A FOST LICHIDAT LUCRATORUL LOR SI UN COLEG DE-AL SAU
    DE PAHAR. IN SCURT TIMP SA AFLAT CA DESPRE SECRETELE ACELUI-A STIU MAI MULTI…
    UNII DINTRE EI AR VREA SA SPUNA CE STIU, DAR AU FRICA DE CEI DIN SIS MODOVENESC,
    INTREBAREA E,
    UNDE AR PUTEA SA SE PLINGA ACELE PERSOANE, DEOARECE ESTE VORBA
    DE 19 PERSOANE LICHIDATE IN PERIOADA ULTIMILOR …. ANI ???
    ———————————————–
    Haiduc spune:
    24 august 2011 la 18:15
    Cine stie despre asasinatele din manastiri ale unor calugari pro-români,
    in primul rând la cea de la Capriana, apoi Tipova, etc.???
    Cineva trebuie sa stie.
    http://blog.nistru-prut.info/?p=2992

  3. Bietul Ioanide

    ASASINATE PE TIMPUL “DOMNIEI” LUI SNEGUR:
    CINE SUNT OARE UCIGASII ?
    OARE CREDETI CA IN RM SE INTAMPLA CEVA DESPRE CARE “MARELE PRESEDINTE” SA NU STIE NIMIC ?
    ——————————————–
    1. Mihail Garaz – IMPUSCAT la 60 de ani – / 1930 – 1990 / – poet si publicist
    2. Dumitru Moldovanu – impuscat,un tânar patriot, omorât in Nov.1990.
    3. Ion Gheorghita – impuscat la 52 de ani – / 1939 – 1991 / – poet
    4. Grigore Vârtosu – patriot,
    omorât in spate in iulie 1992 in razboiul cu rusii de pe Nistru
    5-6. cântaretii Doina / Marin / – la 34 de ani – / 1958 – 1992 /
    si Ion Aldea-Teodorovici – la 38 de ani – / 1954 – 1992 / – “accident la comanda”
    7. Ion Dumeniuk – otravit prin pastile care provoaca infarctul, la 56 de ani / 1936 – 1992 / – lingvist, publicist
    8. Ion Vatamanu – otravit prin pastile care provoaca infarctul,la 56 de ani – / 1937-1993 / – poet, publicist, savant,
    9. Adrian Dohotaru – la 56 de ani – / 1939 -1995 / – diplomat român ” accident la comanda” lânga Chilia la sud.
    10. Nicolae Costin – iradiat cu cesiu, la 59 de ani / 1936 – 1995 / – primar de Chisinau,
    11. Soferul lui, Tudor Panus, si el iradiat prin cesiu in masina de serviciu a primariei.
    12. SCIITORUL GHEORGHE MALARCIUC / 1934-1992/, OMORâT SI EL PRIN OTRAVIRE LA NUMAI 58 DE ANI.
    EL A FOST CONTRACANDIDATUL LUI SNEGUR LA ALEGERILE PREZIDENTIALE !
    ———————————————-
    N.B.
    stranie coincidenta:
    In 1994 Snegur il demite ABUZIV pe Costin din postul de primar, iar in 1995 acesta moare “subit” / si soferul lui dupa 6 luni de zile /.
    Tot in 1995 Snegur il numeste ilegal pe Urecheanu primar de Chisinau. Ilegalitate confirmata de Curtea Constitutionala, dar aceasta hotarare a fost ignorata de Snegur, Urecheanu si de toata mafia si coruptii din RM.
    DECI CINE ESTE CU ADEVARAT SNEGUR ?
    N.B.
    Tot prin 1992 Snegur isi propulseaza fiica Natalia Gherman / sotia unui om de afaceri, Seabeco ? /in postura de diplomata moldoveana la Viena, care actualmente mai pretinde
    si ea la Presedintia RM – REPUBLICA MAFIA !
    STAT DE DREPT IN RM ?

  4. IACOB ODOBESCU

    RE-UNIREA CU ROMANIA:
    http://unionistul.blogspot.com/2009/08/iliescu-refuzat-in-1991-oferta-de-unire.html
    Iliescu a refuzat in 1991 oferta de UNIRE
    a Moldovei cu Romania.

    Functia de vicepresedinte sau macar senator:
    ———————————————–
    Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns.
    ———————————————
    Recent, ambasadorul AUREL PREDA a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare“
    si i-a oferit-o lui Ion Iliescu:
    nici o reactie!
    Viorel Patrichi, “Gardianul”, 28 august 2009:
    textul integral:
    http://unionistul.blogspot.com/2009/08/iliescu-refuzat-in-1991-oferta-de-unire.html

  5. DACUL

    Problema de atunci era ca ION ILIESCU presedintele de atunci al Romaniei era un fost agent al rusilor care a venit la putere ajutat se fostul KGB.Le-a trebuit romanilor 10 ani sa se dumireasca de acest lucru .Propaganda lui de tip sovietic era invrajbirea intelectualilor cu muncitorii si cu aceasta ocazia a adus minerii sa bata protestatarii anti-comunisti care ereau majoritatea intelectuali dar si multi muncitori din marile fabrici din Bucuresti.Azi are dosar penal dar datorita imunitatii lucrurile stau pe loc.

  6. GRIGORE VâRTOSU

    “Suntem nişte impotenţi!”
    OPINII // Ideea lui Butnaru,
    iniţiativă serioasă sau amatorism?
    http://ziar.jurnal.md/2011/09/02/%E2%80%9Esuntem-niste-impotenti%E2%80%9D/#more-14137

    Ideea lui Val Butnaru de a transforma Republica Moldova într-o regiune a României, în contextul discuţiilor privind împărţirea României pe regiuni (vezi JURNAL de Chişinău din 26 august curent), a trezit nedumerirea unor politicieni din Republica Moldova. Deşi mulţi au declarat că nu înţeleg ce vrea autorul, au calificat ideea acestuia imposibilă, motivând că subiectul unirii nu se află actualmente pe agenda politică de pe ambele maluri ale Prutului. Şi aceasta în condiţiile în care senatorul român Viorel Badea a apreciat propunerea lui Butnaru ca una serioasă, discutată în „anumite cercuri”.
    —————————————-

    „Trebuie să întrebăm poporul”
    Ex-preşedintele Republicii Moldova
    Mircea Snegur crede că propunerea lui Val Butnaru este pur şi simplu imposibilă. Şi aceasta deoarece atât Moldova, cât şi România sunt ţări semnatare ale Actului Final de la Helsinki, ale Cartei de la Paris, documente care nu admit schimbarea hotarelor. „Dacă până la urmă se insistă asupra acestui subiect, trebuie să întrebăm poporul”, a sugerat primul preşedinte al RM.
    ——————————————-
    Nota redacţiei:
    Ţinem să precizăm că în fraza „De-a lungul Prutului se instaurează un control riguros” din articolul lui Val Butnaru, „Avem „ţară”. Ce facem cu ea?”, publicat în JURNAL de Chişinău la 26 august 2011, s-a strecurat o greşeală de fond. Bineînţeles, este vorba de Nistru.
    A consemnat Ilie GULCA

  7. marian

    de 20 de ani tot auzim si vorbim de republica moldova … clasa politica de la chisinau se tot umfla in pene ca un cucos tantos cind vine vorba de “independenta” ei . astazi se stie prea bine – vorba lui mircea drug – ca aceasta independenta a fost mai mult daruita moldovei de cercuri imperialiste de la moscova cind deja celelelalte republici sovietice si-o proclamasera deja , pentru ca alta cale nu ar mai fi ramas decit reunificarea cu patria-mama … chiar si cei mai mari pro-romani si unionisti au fost inselati ca niste copii mici de serviciile de informatii cu sediul la moscova . ei credeau ca aceasta independenta reprezinta in fapt un pas spre reunificarea dreapta si justa cu romania . in realitate chiar moscova a inteles ca trebuie sa aleaga “raul” cel mai mic … o pseudo-independenta de ochii lumii fata de o reunificare rapida a moldovei cu trupul tarii … acum la 20 de la proclamarea pseudo-independentei am inteles cu totii care au fost jocurile facute atunci de moscova . unii mai prosti se lauda cu prezenta r.moldova la o.n.u. . poate unii nu stiu ca si rss belarusa sau rss ucrainiana au fost membri ai o.n.u. … de parada . nimeni nu incearca sa nege lupta acelor forte cu adevarat patriotice dintre 1989-1991 pentru desprinderea de cccp si pentru valorile noastre bastinase … dar asta nu inseamna sa nu recunoastem deschis adevarul astazi . moscova s-a folosit de aceste forte curate nationale in interesul sau murdar . si e de ajuns sa rostim numele lui iurie rosca . e greu de spus daca rosca era agent kgb de la bun inceput sau a fost folosit de kgb … sau poate s-a lasat folosit … independenta moldovei ? acum vedem mai bine ca in realitate este o monstruozitate creata in laboratoarele subterane ale kgb . cum sa-si proclame inima “independenta” de corpul uman in care se afla ? sau mina stinga fata de restul corpului ? o gugumanie , o sarada , o inselatorie in spatele careia se ascund forte ce urasc de moarte neamul nostru .

  8. associate

    Bietule Ioanide, pe lîngă că eşti BIET, mai eşti şi BEAT, trînteşti minciuni cu carul 1. Garaz, da, împuşcat, fiindcă se avea de rău cu consătenii. 2. Ion Gheorghiţă NU a fost NICI împuşcat, 3. Ce fel de omor la comandă pentru Ion şi Doina? 4.De unde otrăvit Vatamanu şi Dumeniuc? 5. Da Malarciuc? Iese că snegur l-a otrăvit? Acest XXXX de snegur nici la asta nu se pricepea. Doar Costin a fost lichidat…Scrii şi tu istoria ta tâmpită

  9. associate

    Uăi administrator, sigur că nu va fi afişat NIMIC contra SNEGUR, de vreme ce luaţi interviu de la el, brrrrrrrrrrrrrr, de la un XXXX

  10. marian

    La 20 de ani de Independenţă Academia revine la chestiunea limbii şi istoriei românilor

    Rezoluţia Conferinţei Știinţifice 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova

    Participanţii la Conferinţa Știinţifică 20 de ani de proclamarea Independenţei Republicii Moldova, organizată de Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 24 august 2011:

    Constată că într-o societate democratică, cercetarea în domeniul științelor socioumane precum și învăţământul istoric, juridic și lingvistic, constituie componente esenţiale ale sistemului academic şi al celui educaţional;

    Menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilor din mediul academic și universitar la elucidarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră în perioada de trecere de la totalitarism la democraţie;

    Apreciază aportul oamenilor de știință la procesul de renaştere naţională și de democratizare a societății.

    Prin promovarea adevărului științific privitor la limbă, istorie și sistemul de drept, oamenii de știință și cultură au contribuit la decretarea limbii române drept limbă de stat, la reintroducerea alfabetului latin, la adoptarea Tricolorului ca drapel național și a Stemei de Stat a Republicii Moldova.

    Prin reformarea sistemului educațional și promovarea valorilor culturale naționale s-a îmbunătățit esențial calitatea învățământului, generații întregi de cetățeni și-au recăpătat demnitatea națională și conștiința civică.

    Este incontestabilă contribuția comunității științifice la proclamarea Suveranității și Independenței Republicii Moldova. Prin principiile și dezideratele sale, prin întregul său conținut, Declarația de Independență din 27 august 1991 constituie actul fondator fundamental și suprem al existenței Republicii Moldova ca stat democratic, independent și indivizibil. Acest document reprezintă adevăratul și unicul act de identitate politică și națională al Republicii Moldova.

    Participanţii la Conferinţă reiterează punctul de vedere exprimat de Academia de Științe a Moldovei cu privire la Limba noastră română (1994) și cu privire la Istoria noastră națională românească (2003).

    Comunitatea științifică a constatat și a reiterat, în repetate rânduri, că din cele mai vechi timpuri, populaţia dintre Prut şi Nistru a cunoscut aceleaşi procese etnice şi culturale pe care le-a parcurs întreg neamul românesc din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Poporul care s-a format şi dezvoltat, timp de secole, într-o ambianţă etnoculturală comună, de o parte şi alta a Munţilor Carpaţi, de-a lungul Dunării, în dreapta şi în stânga Prutului și pe ambele maluri ale Nistrului, are aceeaşi origine etnică, vorbeşte aceeaşi limbă, este de aceeaşi credinţă, are aceleaşi tradiţii şi obiceiuri şi s-a condus de aceleaşi norme juridice, nescrise sau scrise. Aceste adevăruri servesc drept temei pentru ca fenomenele sociale şi procesele istorice respective să constituie domenii prioritare de cercetare. Comunitatea etnoculturală, de secole, justifică întru totul ca limba noastră maternă să recapete denumirea firească de Limbă Română și istoria noastră națională să se numească precum e firesc – Istoria Românilor. O asemenea abordare este în deplin consens cu tradițiile vechi cărturărești și cu concepțiile fondatorilor și continuatorilor istoriografiei române: Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, A. D. Xenopol, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.

    Discuţiile purtate în ultimul timp în societate referitoare la denumirea limbii de stat, denumirea şi conţinuturile cursului de istorie naţională predat în învăţământul preuniversitar, speculațiile extraștiințifice în jurul chestiunii identitare impun comunitatea științifică să se pronunțe explicit asupra tuturor acestor chestiuni de maxim interes public.

    În acest context, noi, participanţii la Conferinţa ştiinţifică 20 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova:

    1. Ne pronunţăm pentru revenirea în învăţământul preuniversitar, la treapta gimnazială, a cursurilor distincte de istorie a românilor şi de istorie universală şi predarea problematizată a acestor cursuri în clasele liceale;

    2. Exprimăm convingerea că educația istorică din învăţământul preuniversitar şi-ar putea atinge obiectivul doar în cazul în care va finaliza cu susţinerea obligatorie a examenului de capacitate la istorie, la treapta gimnazială, și a examenului de bacalaureat, la treapta liceală, începând cu anul curent de învățământ, situaţie care, de altfel, am avut-o în sistemul educaţional până în anul 2005;

    3. Ne pronunțăm pentru aducerea în concordanță a normelor constituționale și a legislației în vigoare privind denumirea limbii de stat, în conformitate cu adevărul științific consacrat și cu prevederile Declarației de Independență a Republicii Moldova;

    4. În scopul excluderii imixtiunii factorului politic, propunem ca problemele legate de istoria, limba, literatura și cultura noastră să fie delegate AȘM, unicul for în drept și cu competența de a se pronunța în aceste domenii;

    5. În speranța depășirii impasului politic și social, ne pronunțăm pentru o amplă reforma constituțională. Propunem ca Declarația de Independență a Republicii Moldova să devină parte componentă a textului Constituției, așa precum a fost în proiectul elaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993.

    Luând în considerare problemele cu care se confruntă astăzi societatea, pe plan social, politic, economic, cultural, științific etc., și dezideratele strategice de edificare a statului de drept și integrare europeană, fiind conștienți de responsabilitatea ce revine comunității științifice la valorificarea patrimoniului istorico-cultural național, noi, participanții la Conferință, ne exprimăm deplina disponibilitate de a contribui, prin întregul nostru potențial științific, la realizarea obiectivelor formulate, fapt care reclamă univoc păstrarea și fortificarea Academiei de Științe ca for științific și cultural suprem al Republicii Moldova.

    Considerăm că potenţialul ştiinţific și uman din domeniul științelor socioumane trebuie să devină forță edificatoare a unei societăți democratice și prospere, iar valorile noastre naționale să faciliteze calea Republicii Moldova spre integrarea europeană.

    Adoptată la Chişinău, 24 august 2011

  11. AVRAAM

    In curînd la Chişington,aşa îi spun ruşii in glumă Chişinăului va sosi o comisie in frunte cu Patriarhul rus Kirill-general КГБ inconjurat de mari oficiali ruşi de la MAE,FSB,MVD,Guvern,”Edinaia Rossia” sa verifice suveranitatea RM,cum stau treburile cu “planul”,”peatiletca” şi vrajmaşii de români.Filiala Rusiei in RM PLDM va raporta aşa succese ca; Lichidarea istoriei românilor,menţinerea de facto a RM in sfera Kremlinului,relaţiile bilaterale şi constructive cu regiunea separată transnistreană,lichidarea limbii române in găgăuzia şi menţinerea cu succes timp de douăzeci de ani a art.13 a Constituţiei ca RM e Moldova şi vorbim limba maldavneaskă!Raportori conform protocolului-Filat,Lupu,Diacov,Snegur,lucinskii,Voronin.Serviciile speciale ruse deja au făcut legătura cu colegii din Ucraina,Transnistria,Moldova,Gagauzia şi Moldavia ppentru a-l bloca pe MNihai Ghimpu in casa de la Coloniţa pe perioada aflării Patriarhului rus in teritoriul Guberniei.Ura tovarăşi!Ura!

  12. associate

    Don administtrator, m-ai convins, DA, e la zdg libertatea de EXPRESIE, în măsura în care e ŞI SUS CENZURA. Aşa e cu acest PĂCAT al nostru – democraţia, adică PUTErea poporului.Fleacuri! Eu nu am dreptul să îi zic lui snegur NETREBNIC, bunăoară, mi-te criminal. Mersi şi de atît. Da cu ce furie vă aruncaţi asupra bolşevicilor de odinioară (snegur a mai rămas bolşevic, vă asigur), şi desigur asupra aşa-zişilor comunişti voroninişti (ăsta e un partid liberal.democrat, adică bandit,numai că utilizează Seceri-ciocane)…Mi-e jale de voi ZDGişti

  13. dacul

    Indiferent ce credeti despre MIRCEA SNEGUR el este un adevarat patriot roman citez:”Este o vorbă, sângele apă nu se face. ce am moştenit de la părinţi în cei 7 ani de acasă – or, părinţii nu ne învăţau numai să fim cuminţi, să participăm la întruniri, subotnice, dar ne mai vorbeau acasă şi alte lucruri, despre cine suntem, de unde provenim,”ADICA SUNTEM ROMANI URMASI AI DACILOR SI ROMANILOR SI TRAIM IN HOTARELE VECHII DACII ,ACUM SUB OCUPATIA UNOR NOMAZI CALARE PE TANCURI.

  14. Grig

    mey dacule bolsevicul ista se supara daca ii spui roman.nu vrea sa auda de reintregirea neamului nostru.da tu ca un prasnel alintat si mofturos il faci patriot roman dupa ce a ratat sansa la podul de flori sa uneasca 2 maluri.sa fie prezident i/a placut de atata a baut cu smirnov cate o suta si fiecare pe la prezidentia lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *