Principală  —  Interviuri   —   Mafia nu poate fi mai…

Mafia nu poate fi mai puternică decât statul

Interviu cu ministrul Agriculturii
şi Industriei Alimentare,
Vasile Bumacov

 

— Dle ministru, ce aţi reuşit în recenta dvs. vizită în Federaţia Rusă?

— De fapt, am participat la o conferinţă a CSI, privind securitatea alimentară. Aş aminti aici că noi deja am suferit în urma unor acţiuni ale membrilor CSI. Spre exemplu, în 2010, când Federaţia Rusă a interzis exportul de grâu şi noi am fost obligaţi să aplicăm embargo la export, o măsură nepopulară şi nedorită, care este în discordanţă cu economia de piaţă. Ne-am temut, însă, de o criză drastică a pâinii. Acum am discutat şi ne-am înţeles că ar fi bine să existe mai multă încredere şi să nu fie adoptate decizii neaşteptate. În continuare, a avut loc Colegiul comun al Ministerului Agriculturii al R. Moldova şi al Ministerului Agriculturii al Federaţiei Ruse. Un astfel de colegiu a avut loc în premieră. Atragem o atenţie deosebită asupra acestei colaborări, deoarece 90% din fructe şi legume se exportă în Rusia. Astăzi, producătorii agricoli din R. Moldova au investit foarte mult în livezi. Dacă vă duceţi la Briceni să vedeţi ce-i acolo… Numai în Germania sau Italia poţi vedea aşa ceva. Oamenii au investit în frigidere, în livezi, în tehnică modernă… În această vizită, am semnat cu ministra Elena Scrînnik un Memorandum de colaborare în domeniul agriculturii. Un alt subiect planificat a fost întâlnirea de la Rosselhoznadzor, cu Serghei Dankwert, şeful Serviciului Federal de control veterinar şi fitosanitar. Am discutat lista şi modalitatea de continuare a exportului în Rusia. În continuare, listele le vom forma în conformitate cu propunerile asociaţiilor. Avem vreo cinci asociaţii ale producătorilor de fructe şi ale producătorilor de struguri. Acestea au venit cu lista întreprinderilor pe care le propun să fie incluse.

— Este un regulament în această privinţă?

—  Am discutat şi am ajuns la înţelegerea că, în august, Rosselhoznadzor va timite o misiune în Moldova. Acesta va informa instituţiile responsabile despre conţinutul de pesticide, de reziduuri în fructe şi legume, va discuta cu producătorii agricoli, instruindu-i, pentru a evita ulterior problemele. În septembrie urmează să vină şi Serghei Dankwert, care nu a mai fost vreodată în Moldova. În Rusia, prin presă, ni se face o imagine nu prea bună. Astfel, e important ca atunci când vin persoane responsabile să cunoască realitatea de la noi, să se convingă că putem livra produse calitative. Acum am oferit o listă de 175 de exportatori. Sperăm să fie aprobată de Rosselhoznadzor. Am mai convenit că vom spori exportul cu minimum 30%. Federaţia Rusă a solicitat să sporim exportul de legume. Avem, însă, o problemă. Ne-am obişnuit că, în Federaţia Rusă, tot ce este moldovenesc este cumpărat cu mare plăcere şi apreciat, dar vom pierde această piaţă din cauză că cei care vând spun că sunt din Moldova chiar şi în cazul unor produse de proastă calitate. Ne gândim că produsele din R. Moldova ar trebui să fie distincte pe piaţa Federaţiei Ruse, iar pentru asta ar trebui să aibă un ambalaj. Doar aşa cumpărătorul ar fi sigur că această producţie este din Moldova. Avem acum supraproducere de carne de porc şi avem nevoie de piaţa rusă. Căutăm  cu disperare pieţe de desfacere, deoarece cei care au investit în acest domeniu au suportat pierderi. Am acceptat să vină o delegaţie de la Rosselhoznadzor, care va analiza piaţa de carne de porcină, pentru a decide asupra exportului acesteia în Rusia. Sper să reuşim.

— Ce experienţă ar putea prelua agricultorii R. Moldova de la cei din  Federaţia Rusă?

— Dacă vorbim de agricultura de valoare înaltă, constatăm că suntem net superiori… Mă refer la fructe şi legume. Ni s-a cerut ceapă, morcov, ni s-a cerut să exportăm foarte multe în  Federaţia Rusă, dar când vorbim de cereale, aici mai avem de învăţat. Ucrainenii şi ruşii au implementat tehnologii de agricultură conservativă, ceea ce înseamnă minimalizarea câmpurilor arate. Noi, însă, distrugem solurile. Suntem nişte barbari atunci când arăm în fiecare an, pierdem câte 20-30 de tone de cernoziom. Vara, după ploi mari, patinăm cu maşina prin cernoziom şi distrugem viitorul copiilor noştri. În domeniul agriculturii conservative, am lansat un proces de implementare a unor tehnologii noi. Sigur, nu vom reuşi într-un an sau doi, dar am timis deja specialişti în Ucraina, vom trimite şi în Rusia, să vadă cum anume companiile au implementat tehnologia de lucrare a solului fără arătură. Au apărut acum şi la noi câţiva producători agricoli care implementează această tehnologie şi au rezultate bune. Evident, avem savanţi care spun că acest procedeu este problematic. Noi, însă, ardem combustibil de trei ori mai mult decât ar fi necesar. Nu poţi produce legume utilizând această tehnologie, dar cereale, porumb, soia – e perfect. Atât timp cât voi fi ministru, voi promova insistent tehnologia conservativă.

— Aţi discutat despre cetăţenii R. Moldova plecaţi la muncă în Rusia?

— Inclusiv şeful de la  Rosselhoznadzor mi-a spus cât de încântaţi sunt ei de cei care vin la muncă, de regulă la construcţii… Chiar la tatăl său lucrează o echipă de la noi. A avut cele mai bune cuvinte pentru compatrioţii noştri, dar, oricum, eu nu sunt mare susţinător al acestui proces. Dacă pleacă în Europa şi lucrează în agricultură, vin cu idei de tehnologii moderne, din Federaţia Rusă, însă, unde lucrează fizic la construcţii, vin obosiţi sau chiar traumaţi.

— Aţi discutat despre exportul vinurilor?

— Am discutat despre calitatea vinurilor, dar, cu părere de rău, nu am avut stabilită o întâlnire cu Rospotrebnadzor, care este separat de MA. Calitatea vinului nostru a crescut esenţial. Nu cred că toate produsele de cea mai înaltă calitate de aici pot fi apreciate la justa valoare în  Federaţia Rusă, dar tot ce avem noi de calitate medie este perfect pentru piaţa Federaţiei Ruse. Important e să nu confundăm calitatea, securitatea şi siguranţa producţiei. Fiindcă vinul pate fi de calitate superioară, medie, joasă, dar siguranţa sau inofensivitatea este altceva. Produsul nu poate fi unul ofensiv. Cred că putem demonstra uşor că vinurile din R. Moldova sunt inofensive.

— Veţi avea vizite similare şi în alte ţări?

— Este planificată o deplasare în România. Avem o colaborare deosebită ci ministrul Valeriu Tabără. Cu părere de rău, cei care vin din România trebuie să cutreiere drumurile prin sate, pentu a cumpăra de aici fructe şi legume. Ne propunem deschiderea unor pieţe civilizate la  Sculeni sau Ungheni. Comerţul poate contribui cel mai mult la eradicarea sărăciei. Avem nevoie de o piaţă angro la Chişinău, pe la vame, în raioane, fiindcă comerţul dezvoltă totul. Banul în comerţ mai bine se câştigă decât în producere. Pe de altă parte, nimic nu contribuie mai mult la prietenie decât comerţul. Comerţil presupune şi discuţie, colaborare, exact ceea ce avem nevoie. Plec la Bucharest Economic Forum, unde vor fi mai mulţi minişti ai agriculturii. În plus, România are acum multe întreprinderi de performanţă, evident cu bani europeni, dar au reuşit. Voi vizita şi unele întreprinderi, dar vreau să particip, să-mi expun şi punctul meu de vedere şi să discutăm cu ministrul Tabără cum am putea, împreună, să deschidem această piaţă. În alte ţări, deocamdată, nu am planificate deplasări.  Acum, în perioada recoltării, trebuie să discutăm mai mult cu agricultorii, să vedem ce mai e de făcut.

— Cine sunt cei mai importanţi parteneri ai R. Moldova?

— Sunt patru ţări din CSI, care sunt cei mai importanţi parteneri ai noştri. Dacă vorbim de vinuri, cantitativ se duc în Rusia, dar ca valoare se duc în Belarus. Ucraina, Belarus, Rusia şi Kazahstan sunt cei mai importanţi parteneri ai noştri, mari importatori de produse moldoveneşti. Cu Ucraina, însă, mai avem de muncit, deoarece este plasată pe locul întâi la importuri în R. Moldova. Asta doar cât priveşte căile oficiale. Ar trebui să identificăm posibilităţi de a spori exportul în Ucraina.

— Ce fel de pâine consumaţi dvs.?

— Prefer pâinea neagră. În alte ţări se mănâncă mult mai puţină pâine. Cred că obiceiul nostru de a consuma excesiv pâine este unul nu prea bun. Pâinea îmi place foarte mult. Ce este mai gustos decât o coajă de pâine scoasă din cuptor? Mă străduiesc, totuşi, să o evit. În Occident,  mâncarea nu este un subiect de discuţie, spre deosebire de Moldova. Nu vreau să jignesc oamenii care, Doamne fereşte, nu au ce mânca, dar cred, totuşi, că dacă nu ai ce mânca la noi în Moldova eşti un leneş. Mâncarea trebuie să fie o artă. Pe mine mă enervează modul în care sunt făcute nunţile sau alte ceremonii la moldoveni. Străinii, venind încoace, văd copii talentaţi, lucruri interesante, iar atunci când ajung la vreo masă, ne au de proşti, deoarece văd cu câtă neglijenţă consumăm, de parcă nu ar mai exista ziua de mâine. Ce sens are „să clădim” bucate, ca apoi să le aruncăm? Ne plângem că nu avem bani, dar cheltuim aiurea.

— De obicei, cine face cumpărături în familia dvs.?

— Acum, pentru mine, e un vis să mă duc la vreun magazin. Până a fi ministru, sâmbăta şi duminica era responsabilitatea mea să procur, să gătesc şi să servesc familia, oaspeţii. De când sunt aici, nu mai am timp.

— Care este preţul real al unei franzele în R. Moldova?

— Asta am încercat să constatăm la „Franzeluţa”, dar aţi văzut ce s-a întâmplat.

— De ce anume acum s-a declanşat acest conflict, chiar dacă, de mai mulţi ani, se tot vorbeşte despre neregulile de la această întreprindere?

— Cred că acest conflict a descoperit lucruri mult mai importante decât situaţia în sine. Acesta a demonstrat care este adevărul în societatea noastră. Eu, bunăoară, am preluat în ianuarie funcţia de ministru. Am constatat că avem două întreprinderi cu mari probleme: „Aroma”, care este în stare de moarte clinică, adusă în acest hal de aceiaşi oameni. Acum a apărut „Tutun-CTC”, unde trebuia cumva de aranjat lucrurile. Ştiam că sunt probleme la „Franzeluţa”. Am dat indicaţii Consiliului de administrare să vadă care-i situaţia. S-a constatat că acest consiliu nu are acces la informaţie. Sigur, nu putem rezolva ceva peste noapte. Am rugat consiliul să stabilească o cale legală de a face ordine acolo. Dar, erau alegeri şi eram sigur că, dacă răscolim acolo, ar fi putut fi stopată peste noapte producerea pâinii. Am primit o informaţie că întreprinderea se confruntă cu mari pierderi. Pentru a scumpi pâinea, însă, ar trebui să existe o justificare. Când directorul a fost demis legal de către Consiliul de administrare, nici nu am ştiut. Nu m-am gândit că acest caz va avea o astfel de rezonanţă politică. Când am fost numit în funcţie, premierul mi-a spus să fac ordine la întreprinderi. Toată lumea vrea ordine, dar când ajungi la oameni concreţi, nu tuturor le este pe plac dreptatea. Am putea cere să fim incluşi în cartea Guiness cu cea mai scurtă decizie a unei judecătorii în favoarea restabilirii unui director suspectat de corupţie. Acum se  spune că ar fi o luptă între PLDM şi PD. Care luptă, oameni buni? Responsabil de acest lucru este ministrul Agriculturii, iar preşedintele consiliului este de la PL. Acum, directorul a fost demis pentru a doua oară, deoarece a declarat că şi-a dat demsia, dar a minţit — nu a făcut acest lucru.

— Preţul la pâine, potrivit specialiştilor, este menţinut datorită faptului că unele brutarii au beneficiat de cantităţi impresionante de grâu din rezerva de stat. Cum au fost selectate brutăriile?

— În privinţa „Franzeluţei” se trag nişte cozi încă de pe când au primit ajutor. Grâul din rezerva de stat a fost repartizat la consiliile raionale, nu la companii. În 2011, noi am satisfăcut aproape toate cererile. Ulterior, consiliile raionale au dreptul de a-l repartiza la brutării cu condiţia că, până la 1 septembrie, acest grâu va fi restituit în rezerva de stat.

— Aţi declarat că veţi ţine şi în continuare neschimbate preţurile la pâine. Cum ar fi posibil?

— Acum Rusia a permis exportul. Preţul la pâine s-a redus. Preţurile la grâu scad, de obicei, în perioada de recoltare. Este o regulă pe care nu am inventat-o eu. Nu ar trebui să existe temei pentru scumpirea pâinii. În cazul „Franzeluţei”, lucrurile vor fi clare după evaluare. S-ar putea ca, pentru a evita bancrutizarea întreprinderii, să scumpim pâinea. Acest lucru, însă, îl spun fără a avea calculele în faţă.

— Dar ce înseamnă „mafia pâinii” în R. Moldova?

— Avem mai multe aşa-zise mafii. Preferăm aceste cuvinte italiene, dar sper că şi procedăm ca italienii în cazul justiţiei din Moldova. Vom organiza şi noi un referendum şi vom scăpa de mafia cea mai mare care este. A existat „mafia cărnii”, în temeiul restricţiilor la import. Guvernul Filat, însă, a exclus autorizaţia de la Ministerul Agriculturii. Cei care erau în mafie lucrau la acest minister. Am lucrat foarte greu cu ei. I-am disponibilizat, judecata i-a restabilit. Mai avem şi acum foşti angajaţi pe care îi restabileşte judecata. Lupta trebuie să fie cu întreg sistemul, deoarece nicio mafie nu poate fi mai puternică decât statul. Am pornit pas cu pas. S-a clarificat cu „mafia cărnii”, deşi mai e de muncit. Nu cred că avem o „mafie a pâinii”. A fost monopolul SA „Franzeluţa”, care produce 60% din pâinea din R. Moldova şi 80% din pâinea de la Chişinău. Vom organiza un audit intenaţional şi, dacă se va demonstra că ceea ce s-a cumpărat a fost cu preţ exagerat şi fără licitaţie, iar cineva a spălat nişte bani prin companii offshore, atunci voi spune că a fost vorba despre o „mafie a pâinii”.

— Cu ce probleme se adresează astăzi ţăranii la Ministerul Agriculturii?

— 80% din cetăţeni vin la MA să-i învăţăm cum să evite legea. Majoritatea oamenilor vin cu o problemă. De exemplu, nu au primit subvenţie pentru 2009. De ce? Pentru că nu au prezentat pachetul de documente. Aceştia vin la noi ca să afle cum ar putea ocoli legea pentru a beneficia de subvenţiile pe care le-au ratat. E o problemă de mentalitate, moştenită de la sistemul sovietic. Ei mai cred că, dacă eşti ministru, poţi face tot ce-ţi doreşti. Dacă, însă, nu îl ajuţi, spune la toată lumea: „A putut să-mi facă un bine, dar n-a vrut. Cred că nu i-am dat ce-a vrut sau i-am dat prea puţin”. Idealul moldoveanului e să nu facă nimic, să aibă un salariu bun şi să aibă şi de furat. Pe de altă parte, avem agricultori tineri, care depun suflet în ceea ce fac, muncesc mult. Pentru ei, problemele sunt constrângerile existente, numeroasele autorizaţii, birocraţia. Cel care produce tot timpul este cumva constrâns. Multă lume apelează la noi după sfaturi legate de iniţierea unei afaceri. Însă nu ministrul trebuie să fie cel care să dea astfel de sfaturi. Ar trebui să fie consultanţi care să lucreze cu producătorii agricoli, să-i înveţe de la ce să înceapă.

— Corupţia de la Universitatea Agrară a constituit un subiect discutat fierbinte în societate. Cum pate fi depăşit acest fenomen la instituţia dată de învăţământ?

— Nu cred că poate fi depăşit. Acolo sunt două feluri de corupţie. În universtitate se ştie întotdeauna cine este corupt şi cine şi mai corupt. Nimeni nu-i sfânt, pentru că e imposibil să fii ca atare. Cineva îţi aduce o bucată de carne şi, dacă nu iei, face un scandal că nu-l ai de om. Sunt diverse cazuri… Unii profesori preferă doar bani. Ca regulă, cei mai severi profesori sunt cei care iau mită mai mare. În societatea noastră foarte mulţi prezintă sindromul Stockholm (mentalitatea celor sechestraţi), adică ţine cu cel care l-a sechestrat, şi atunci nu poţi dovedi nimic. E imposibil să-i pedepseşti pe cei care iau mită. În sistemul nostru e imposibil. Poţi să schimbi conducerea, să dai oameni afară, dar sistemul rămâne neschimbat. E nevoie de o reformă, fiindcă noi punem bazele dezastrului pe viitor. În Moldova avem cei mai mulţi doctori în ştiinţe şi cei mai mulţi generali. Noi ne-am făcut formali. Sunt doctori în ştiinţe care n-au niciun gram de ştiinţă. Totuşi, eu am încredere în generaţia tânără, care este foarte talentată şi muncitoare, ea va reuşi să schimbe şi această mentalitate.

— Dar fenomenul corupţiei în politică ar putea fi depăşit?

— Cum să fie depăşit dacă el există peste tot? El trebuie minimalizat. Corupţia poate fi lichidată prin lichidarea bazei de corupţie. N-o să avem întreprinderi de stat, o bază pentru corupţie a dispărut, n-o să avem structuri care repartizează bani din buget fără reguli clare. Electronica ar rezolva foarte multe probleme, nu poţi să corupi un mecanism electronic. Însă, în primul rând, societatea trebuie să fie pregătită pentru aceasta.

— Sunteţi membru PLDM, cum poate fi depăşită criza politică din societate?

— Nu cred că există criză politică. Este Alianţa, liderii comunică. Ceea ce se întâmplă acum este un lucru foarte bun pentru societate. E foarte bine că se ceartă trei lideri. Astfel, oamenii sunt la curent cu ceea ce se întâmplă. Când este dictatură, nimeni nu ştie nimic. Oamenii ar trebui să se bucure că-şi mai dau peste mână unul altuia. Se iau de gât, apoi se întâlnesc şi discută. Foarte bine că se ceartă, foarte bine că se găsesc păduchi.

— De ce avem nevoie de un Minister al Agriculturii?

— Am urât întotdeauna mentalitatea agrarienilor de a nu efectua reforme, de a frâna. Ministerul Agriculturii este necesar în orice ţară. Politica statului trebuie promovată. Ministerul nu trebuie să crească porumb, porci sau să facă business. Această instituţie trebuie să fie cea care analizează tot ce se întâmplă şi să vină cu critici şi propuneri concrete pentru redresarea situaţiei. Viaţa de ministru e grea, dar, în schimb, nu e pe un timp prea îndelungat. Un ministru, când vine, trebuie să aibă cel puţin un program pe care să-l implementeze. Când pleacă, să nu-i fie ruşine, dar să lase ceva în urmă. Ministerul trebuie să elaboreze politici, iar acestea pot fi discutate, pentu a se ajunge la o înţelegere. Fiecare agricultor trebuie să ştie dacă să se apuce de creşterea porumbului sau a porcilor, va avea succes sau nu. Eu mi-am propus câteva priorităţi şi sper să le realizez. Aş vrea ca atunci când voi pleca din minister, să privesc în urmă şi să constat că am reuşit ceva.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Olga Bulat