Principală  —  Interviuri   —   Loviturile bocancilor puteau fi şi…

Loviturile bocancilor puteau fi şi mai dure

Ace înfipte în degete, lovituri grele cu bocancii, pumni aplicaţi în faţă, „zborul vrabiei”, deputată târâtă de păr pe asfalt – despre astfel de acte de tortură aplicate de oamenii legii în urma protestelor din 7 aprilie au atenţionat în repetate rânduri mai multe instituţii media, ONG-uri, oficiali europeni. După trei luni de la evenimente, procurorul general, Valeriu Gurbulea, dar şi viceministrul de Interne, Valentin Zubic, declară că situaţia ar fi putut fi şi mai proastă. Potrivit oficialilor moldoveni, oamenii legii au acţionat în conformitate cu legea, iar situaţia nu a fost chiar atât de rea comparativ cu alte state (!).

Maria B (n.r. – nume schimbat) are trei fii. În aprilie, doi dintre ei au fost ţinuţi în arest timp de zece zile. Trei zile femeia a fost purtată pe drumuri, când la comisariatul de poliţie, când la penitenciar. „La comisariat mi se spunea să merg să-i caut la penitenciar. La penitenciar, gardianul a zis că, că dacă vrem să ştim cine este reţinut, să ne uităm pe o listă afişată afară. Copiii mei pe acea listă nu erau”, povesteşte femeia plângând.

Când, în sfârşit, a avut posibilitatea să se întâlnească cu ei, aproape că nu i-a recunoscut. „Ambii erau plini de vânătăi. Băiatul cel mare îşi târa un picior după el”. Femeia spune că tinerii au fost bătuţi cu picioarele, li se punea câte o carte udă pe cap şi erau loviţi cu bastoanele. Ea susţine că fiii ei nu au participat la evenimentele din 7—8 aprilie. De aceea, i-a rugat pe poliţişti să-i prezinte probe care ar demonstra că ei au luat parte la proteste. Poliţiştii au asigurat-o că deţin imagini foto şi video. „Când le-am cerut să-mi arate aceste fotografii, au refuzat”. Băieţii au povestit că au trecut prin momente de groază. „Intra câte un poliţist în birou şi întreba: „Ai participat la proteste?” Când i se răspundea „nu”, lovea cu putere. Apoi intra următorul poliţist. Punea aceeaşi întrebare. Când auzea răspuns negativ, aplica o nouă lovitură. Aşa au intrat, pe rând, zece poliţişti”. Când nu a mai rezistat loviturilor, băiatul s-a aşezat jos. Îl loveau cu picioarele unde nimereau. La sfârşit, după ce s-au săturat de lovit, poliţiştii l-au întrebat: „Ştii cum zboară vrabia?”. Apoi, luându-l de jos, au început să îl arunce pe sus de la unul la altul. Înfigerea acelor sub unghii este o altă metodă aplicată de către poliţişti tinerilor arestaţi. „Chiar unul dintre poliţişti spunea că preşedintele Voronin le-ar fi permis să facă ce vor şi chiar să îi omoare”, mai spune Maria B.

În urma torturilor de la comisariat, tinerii au de îndurat consecinţe grave. Unul dintre ei are contuzie la cap şi s-a ales şi cu câteva coaste rupte. „Acum trebuie să plătesc tratamentul, dar de unde să iau atâţia bani?”, se întreabă Maria B.

Amprentele de bocanci

Amintim şi de cazul tânărului din s. Berezlogi care îşi face studiile la Lyon, Damian Hâncu. După evenimentele din 7 aprilie, oamenii cu cagule l-au lăsat cu comoţie cerebrală, cu mâna dreaptă fracturată, cu dureri îngrozitoare de spate şi la piciorul drept. Deşi studiază dreptul la două facultăţi, în Franţa şi în R. Moldova, tânărul nu a reuşit să îşi apere drepturile sale cetăţeneşti atâta timp cât s-a aflat în izolatoarele comisariatelor de poliţie de la noi. „Eram bătuţi mai mulţi odată, apoi eram repartizaţi în grupuri: cei cu dosare administrative şi cei cu dosare penale. Nu mai vorbesc despre câte injurii mi s-au adus. După asta minţeau şi încercau să se apere, ca şi cum i-aş fi numit cu cuvinte murdare. Am fost întrebat de mai multe ori, de oameni diferiţi, câte lovituri mi-au fost aplicate. E greu să spun exact, în condiţiile în care am fost înconjurat de vreo cinci sau poate şase oameni ai legii, care m-au lovit fără pic de milă cu picioarele peste tot. Vroiam să îi reţin măcar cu un ochi. Dar dacă ridicam capul de la pământ, riscam să fiu lovit în faţă cu acei bocanci grei”, a relatat Damian Hâncu pentru ZdG.

Nici fosta deputată Valentina Cuşnir nu a scăpat de loviturile oamenilor legii. Ea a fost lovită chiar în spatele Guvernului în noaptea de 7 aprilie. „În faţa mea a apărut Rusu (n.r. – poliţist). M-a apucat de mâna dreaptă şi mi-a sucit-o. Îl întrebam de ce face asta. S-a mai apropiat un poliţist, pe care nu l-am recunoscut. Acesta mi-a sucit mână şi mai tare şi m-a apucat de păr. Mă durea îngrozitor. Între timp s-a mai apropiat unul. M-au târât pe asfalt vreo 200 de metri. Strigam şi întrebam de ce mă târăsc. Le-am spus că merg cu ei, dacă e cazul. Dar de ce au procedat aşa? Nu m-aş fi opus să îi însoţesc. În scurt timp, mi-am pierdut cunoştinţa. M-au lăsat lângă un trotuar de pe str. A. Puşkin, în spatele Guvernului”, a declarat Valentina Cuşnir după evenimentele din 7 aprilie în timp ce se afla la spital.

Doar zece cauze penale

Deşi despre cazurile de tortură din 7 aprilie aplicate de oamenii legii au scris şi au vorbit aproape toate instituţiile media şi mai multe organizaţii care se ocupă de apărarea drepturilor omului, atât procurorul general, Valeriu Gurbulea, cât şi viceministrul de interne, Valentin Zubic, declară că poliţiştii au acţionat în conformitate cu legea. „În rezultatul vizitei camerelor de detenţie au fost înregistrate 96 de cazuri de pretinse acte de tortură sau depăşirea atribuţiilor de serviciu de către colaboratorii de poliţie”, a declarat procurorul general joi, 9 iulie, la o şedinţă cu noul viceprim-ministru Iurie Roşca. Potrivit lui Valeriu Gurbulea, în urma examinării a zece plângeri din partea persoanelor care au fost reţinute şi plasate în arestul poliţiei, au fost pornite următoarele cauze penale: patru cauze cu privire la actele de tortură, trei – privind excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, o cauză cu privire la sustragerea deschisă a bunurilor, o cauză cu privire la leziunile corporale medii şi alta privind leziunile corporale grave urmate de deces. „Despre omuciderile şi fetele violate despre care s-a vorbit, s-au pierdut multe eforturi în zadar. Procuratura a constatat că aceste cazuri nu au avut loc în realitate”, a declarat Valeriu Gurbulea.

Cu privire la cele patru cazuri de deces descoperite în preajma evenimentelor din aprilie (n.r. -Valeriu Boboc, Maxim Canişev, Ion Ţîbuleac, Eugen Ţapu), Valeriu Gurbulea a precizat că doar Valeriu Boboc s-a aflat în noaptea de 7 aprilie în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). „Persoana respectivă a fost preluată din PMAN în noaptea de 7 spre 8 aprilie şi transportată de o maşină a poliţiei în stare gravă la Spitalul de Urgenţă. Medicii l-au investigat şi au constatat decesul. A fost declanşată imediat o urmărire penală”, a relatat Gurbulea. „Iniţial Procuratura a luat drept bază certificatul de deces potrivit căruia s-a indicat intoxicaţia cu o substanţă necunoscută. Medicii au explicat că la acea etapă nu exista o altă versiune. Au fost invocate pretenţii la concluziile experţilor medicali. Ulterior Procuratura a antrenat un expert internaţional. De fapt, până în prezent, nu a parvenit raportul acestui expert, ceea ce împiedică aducerea la cunoştinţă a rezultatelor. În prezent continuă stabilirea circumstanţelor în care Boboc s-a aflat în PMAN şi contactele pe care le-a avut, cum ar fi contactele cu poliţia”, mai spune Gurbulea.

„În alte ţări situaţia e mai proastă”

Totodată, procurorul general a ţinut să precizeze că „impactele aplicării de către poliţie a forţei fizice nu au fost atât de negative cum se constată în cazul aplicării forţei fizice în alte state”. „Sunt cazuri când au loc decese, sunt cazuri când persoanele au leziuni corporale grave, pierderea îndelungată a sănătăţii şi capacităţii de muncă(…) Multe persoane au leziunii corporale fără denigrarea sănătăţii, multe persoane în genere nu au leziuni corporale, multe persoane au leziuni corporale uşoare şi doar şase persoane au leziuni corporale de gravitate medie. Niciuna din persoanele care a invocat aplicarea forţei fizice de către poliţie sau actul de tortură nu are leziuni corporale grave, periculoase pentru viaţă şi sănătate”, a ţinut Valeriu Gurbulea să compare situaţia din R. Moldova cu situaţia din alte state.

Viceministrul MAI, Valentin Zubic, a declarat la aceeaşi şedinţă că, potrivit legii, colaboratorii de poliţie, în timpul dezordinilor în masă, atacurilor în grup şi în cazul neîndeplinirii cerinţelor poliţiştilor, sunt în drept să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale, inclusiv armele de foc. „La data de 7 aprilie, datorită numărului major de tineri şi copii care erau prezenţi în stradă, s-a decis de a nu recurge la aplicarea mijloacelor speciale din dotare şi, îndeosebi, sub nici o formă să nu fie implicate acele mijloace care ar putea provoca leziuni corporale sau aduce la victime omeneşti”, a spus Valentin Zubic. „S-a axat pe mijloace pasive de apărare şi nicidecum ofensive, fapt care a dus la traumatizarea a 296 colaboratori de poliţie, 54 dintre ei fiind spitalizaţi. Ulterior s-a stabilit că în urma acestor acte de violenţă şi de vandalizare numai MAI i-a fost provocată o pagubă de peste 1 milion 177 mii de lei”, a mai spus viceministrul, referindu-se la maşinile de pompieri care au fost distruse sau la cele ale poliţiştilor.

Potrivit lui Zubic, poliţia a aplicat forţa şi mijloacele speciale doar când s-a trecut la jefuirea unităţilor comerciale de pe strada Puşkin. „Ar fi putut exista consecinţe şi mai grave… În total au fost reţinute 207 persoane, dintre care 91 au fost pedepsite cu arest administrativ până la cinci zile, 35 de cazuri până la 10 zile, 13 cazuri – 15 zile”, a mai spus Zubic, precizând că s-au luat toate măsurile pentru respectarea drepturilor persoanelor reţinute, cum ar fi accesul avocaţilor şi acordarea ajutorului medical.

„MAI merită să aibă o imagine adecvată”

La şedinţa de joi, Valeriu Gurbulea a ţinut să facă şi câteva precizări:

„În cadrul unei vizite pe care am făcut-o la instituţia penitenciară din Chişinău împreună cu Josette Durrieu (n.r. – raportorul Consiliului Europei pentru R. Moldova) în cadrul întrevederii cu persoanele deţinute, toţi au arătat lipsa cărorva pretenţii referitor la capitolul tratament sau condiţii de detenţie faţă de stat” (n.r. – a fost păstrat stilul lui Valeriu Gurbulea).

Noul viceprim-ministru, Iurie Roşca: „Mulţumesc, dle procuror general. O precizare foarte importantă şi oportună, cred eu, care arată felul în care s-a manifestat instituţia respectivă în raport cu persoanele implicate în evenimentele respective” (n.r. – cu referire la evenimentele din 7 aprilie).

Roşca a explicat şi el câteva lucruri: „Forţele de ordine au fost agresate în mod brutal fără ca acestea să fi schiţat un gest represiv sau de ameninţare asupra demonstranţilor”. „Unii colaboratori ai MAI şi-au depăşit atribuţiile de serviciu şi au comis acte de violenţă contra unor persoane implicate în acţiunile de protest. Toate aceste cazuri urmează a fi elucidate în mod transparent şi finalizate în instanţele de judecată. Elucidarea onestă a acestor cazuri va ridica prestigiul poliţiei naţionale în societate. MAI este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept şi merită să aibă o imagine adecvată în societate”, a mai explicat Roşca.

700 de persoane reţinute după 7 aprilie

Deşi atât Procuratura, cât şi MAI afirmă că în custodia poliţiei au ajuns puţin peste o sută de persoane, juriştii independenţi au atenţionat despre reţineri în masă. Vanu Jereghi, directorul Institutului pentru Dezvoltarea Drepturilor Omului din Moldova, spune că forţele de ordine nu au înregistrat toate persoanele în registrele lor după evenimentele din aprilie 2009. „Potrivit normelor legale, orice persoană reţinută trebuie să fie înegistrată în mod obligatoriu”, spune Vanu Jereghi. „Organele de forţă, în cadrul evenimentelor din aprilie, nu numai că nu au respectat norma legală de a deţine persoanele nu mai mult de trei ore până a le prezenta motivul reţinerii, dar le-au şi ţinut mai multe ore fără să le înregistreze într-un registru oficial. Numărul total de persoane reţinute este de aproximativ 700”, ne-a declarat Vanu Jereghi. Juristul a mai precizat că este reprezentant la CEDO al unor persoane care au fost deţinute într-un comisariat mai mult de cinci ore fără a fi înregistrate nicăieri şi fiind torturate.

„În aprilie 2009, când a intrat în vigoare legea cu privire la întruniri, care este destul de democratică, au existat foarte multe probleme. Percepţia organelor de drept este diferită de normele democratice şi de standardele de libertăţi sau drepturi fundamentale ale omului. Cu toate că avem o lege bună, nu avem organe de drept competente ca să respecte legea. Aceste organe respectă şi îndeplinesc ordine ale superiorilor care contravin legilor. În momentul în care reprezentanţii statului vor fi traşi la răspundere, pentru violare de legislaţie, situaţia cred că se va schimba. Atunci pe primul loc va sta legea şi apoi ordinele neconstituţionale, ilegale ale superiorilor”, ne-a mai declarat acesta.

Anastasia NANI, Veronica RUSSU