Iurie Leancă: “Corupţia diplomatică, la final?”

275-leanca2Interviu cu Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe
şi Integrării Europene
al R. Moldova

— Dle ministru, în cât timp ar fi posibil ca cetăţenii R. Moldova să poată călători liber în Europa?

— Un pas important a fost deja făcut. Mă refer la intrarea în vigoare a Acordului de Mic Trafic de Frontieră. Cei care locuiesc în această zonă, circa 1 milion 200 de mii de persoane, sunt acum beneficiarii căderii unui zid, metaforic vorbind, berlinez.

— Dar ştiţi că mai sunt sate în care acest aşa-zis zid a “rezistat”? Cum ar fi satul Branişte, Râşcani…

— Sârma ghimpată este scoasă în urma unui plan de acţiuni. Se va ajunge şi acolo. Chiar nu ştiam că a mai rămas sârmă ghimpată pe Prut. Este adevărat, şi sârma ghimpată contează, dar mai important, pentru cetăţenii acestor localităţi, e faptul că pot călători în România în baza Permiselor de Mic Trafic. În ansamblu, acest pas, pentru mine personal, a avut o mare încărcătură pozitivă.

— Care a fost mesajul dvs. adresat polonezilor în legătură cu tragedia de la Smolensk?

— A fost un mesaj firesc, de solidaritate, în acest caz fără precedent, fiind vorba, în primul rând, despre cei care şi-au pierdut oameni apropiaţi, dar şi despre durerea unui popor, care şi-a pierdut o bună parte din elita sa. E firesc să dăm dovadă de solidaritate şi de compasiune. Nu pot să nu menţionez şi faptul că pe unii i-am şi cunoscut, chiar recent, bunăoară pe fostul ministru adjunct de Externe, Andrzej Kremer, care a avut o vizită la Chişinău.

— Credeţi că apropiatele alegeri din Polonia ar putea influenţa relaţiile acestei ţări cu R. Moldova?

— Sprijinul acordat de Polonia R. Moldova a fost unul constant, de la 1991 încoace. Consistenţa relaţiei a depins de deschiderea Chişinăului de a recepţiona şi de a beneficia de acest sprijin. Nu cred că apropiatele alegeri ar schimba această relaţie, dincolo de faptul că Guvernul Poloniei rămâne acelaşi. Chiar nu văd cum ar putea să se schimbe relaţiile. Polonia este o ţară a cărei opinie contează atunci când se formează politici în aşa-zisa vecinătate estică. Vom depune eforturi pentru a avea un dialog şi mai bun, şi mai consistent.

— Dar unde ne aflăm la capitolul circulaţiei libere a cetăţenilor R. Moldova în Europa?

— Pe 15 iunie, demarăm oficial dialogul respectiv şi este un moment de cotitură în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană (UE). Din acel moment intrăm într-o fază calitativ nouă, care sper să aducă şi schimbări cantitative. Însăşi denumirea acestui dialog conţine ideea că suntem beneficiari ai acestei perspective.

— Care ar fi cel mai important argument al europenilor în defavoarea acestei dorinţe a cetăţenilor R. Moldova de a călători liber în spaţiul european?

— La această etapă, deocamdată, europenii nu se împotrivesc. Faptul că în aceste 7 luni, de când AIE e la guvernare, am schimbat întreaga relaţie cu UE, dintr-o relaţie suspendată, aşa cum am preluat-o în septembrie 2009, în una foarte dinamică, este foarte important. Şi nu mă refer doar la anumite aspecte. E important să ne mişcăm simultan pe toate segmentele. Reformele pe interior vor culmina cu un dialog eficient privind vizele. Europenii sunt deschişi, dar pun şi condiţii, pe care, de altfel, le-au pus şi altor ţări. Am început să ne mişcăm destul de rapid, prima impresie a europenilor care ne-au vizitat pentru a evalua faza la care ne aflăm din acest punct de vedere a fost una pozitivă, dar mai avem multe de făcut. Există şi o altă dimensiune a acestui dialog, care se numeşte sensibilităţile politice ale ţărilor europene.

— Cum pot fi estimate aceste sensibilităţi?

— Deschiderea  frontierelor UE pentru o altă ţară conţine în sine un element special de politică. Aceasta înseamnă că fiecare dintre cele 27 de ţări membre ale UE îşi exprimă acordul ca cetăţenii unei noi ţări, în cazul nostru, ai R. Moldova, să poată călători fără vize. Suntem într-o situaţie de criză financiară, nu doar pe plan naţional. În situaţii de acest gen, anumite probleme se acutizează, ieşind la vedere. Mulţi cetăţeni îşi pierd locurile de muncă, iar în aceste condiţii deschiderea frontierelor presupune un nou flux de oameni săraci spre Europa. Încercăm să convingem, totuşi, că acest proces nu va genera un val foarte mare de migranţi din R. Moldova, pe motiv că suntem o ţară mică, iar cei care au vrut să ajungă au ajuns deja acolo, anterior. Cei care nu au ajuns, dar îşi pun drept obiectiv  acest lucru, îşi vând casa, masa şi oricum ajung, mulţi generând şi tot felul de fenomene negative, cum ar fi trafic de fiinţe umane, corupţie etc. Cei care au plecat încolo, dar nu sunt încă legalizaţi, nu revin acasă ani în şir, nu-şi văd familiile. Eu cred că cel mai important pentru noi e să avem această reformă foarte coerentă şi dinamică pe interior, să creăm pe interior motivaţia de a reveni acasă, să punem la punct tot ce ţine de dialogul privind vizele, acumulând tot mai multe argumente de ordin intern, o diplomaţie dinamică, agresivă, în sensul pozitiv al cuvântului. Noi trebuie să reuşim să demonstrăm partenerilor noştri europeni că deschiderea frontierelor pentru cetăţenii R. Moldova va aduce beneficii, şi nu efecte negative pentru ei.

— Aţi făcut dezvăluiri despre paşapoartele diplomatice, utilizate ilegal de fosta guvernare. Care e situaţia în prezent şi ce garanţii aveţi că nu vor proceda la fel şi actualii dvs. colegi?

— Am garanţie sută la sută, deoarece eu sunt singurul în drept să semnez pentru aceste acte. Vreau să vă asigur că, din ziua în care am fost numit în această funcţie şi până în prezent, nu am semnat niciun paşaport diplomatic al cărui posesor nu se încadrează în limitele legii respective.

— Ce se întâmplă în cazul celor care nu au restituit paşapoartele?

— Paşapoartele vechi au fost declarate nevalabile. Am informat Serviciul de Grăniceri, dar şi reprezentanţii ţărilor membre ale UE, să includă şi la ei în sistemul informaţional numele acelor persoane, deoarece se mai întâmpla că unii demnitari ieşeau din R. Moldova cu paşaport naţional, iar prin Europa călătoreau cu paşapoarte diplomatice. Am întreprins toate acţiunile, ţinând cont de legalitate. Dacă legea stipulează prevederi foarte clare, trebuie să ne comportăm şi să respectăm buchea legii. Există şi o altă dimensiune, legată de capacitatea noastră de a merge înainte în dialogul privind vizele şi de competenţa noastră de a demonstra că respectăm tot ce ne-am angajat noi pe plan intern. Unul dintre domeniile cele mai importante, în care trebuie să facem reforme, şi de  care depinde foarte mult nivelul nostru de avansare, ţine de securitatea documentelor eliberate de instituţiile oficiale ale R. Moldova. Noi am demonstrat deja că suntem responsabili, nu doar în ceea ce priveşte paşapoartele diplomatice, ci şi în raport cu paşapoartele de serviciu. Credem că numărul acestor acte ar trebui limitat, mai ales că, în alte ţări, nici nu există asemenea paşapoarte. În cazul R. Moldova, e un anacronism.

“Dacă vrei să lupţi cu corupţia, trebuie să nu ţii cont de poziţii, de faptul că vine din instituţia ta”

— Cum au reacţionat colegii dvs. din afara R. Moldova în legătură cu recentul scandal de corupţie din cadrul MAEIE?

— Nu vreau să comentez acum în detaliu ce s-a întâmplat, mai ales că, într-un stat civilizat şi democratic, există prezumţia nevinovăţiei. Aşteptăm concluziile instituţiilor abilitate. Noi suntem deschişi, chiar mai mult decât deschişi. MAEIE a fost cel care, într-un fel, a sesizat acest fenomen. În rest, ţine de competenţa organelor de anchetă să demonstreze dacă e aşa sau altfel. Eu mi-aş dori foarte mult ca investigaţiile să demonstreze că colegul meu e nevinovat. Dacă, însă, e vinovat şi a generat această acţiune de abuz în serviciu, atunci nu am cum să-l ajut. Fiecare îşi croieşte destinul. Să revenim la atitudinea comunităţii diplomatice. Prima reacţie a fost una de şoc, deoarece multă lume a interacţionat cu acest funcţionar. Dincolo de această primă reacţie a fost alta, în care s-a spus că, dacă vrei să lupţi cu corupţia, trebuie să nu ţii cont de poziţii, de faptul că vine din instituţia ta şi, într-un fel, n-ai fi vrut să aduci atingere imaginii. Sunt elemente false, atât din punctul meu de vedere, cât şi din punctul lor de vedere. E o atitudine firească, până la concluziile argumentate ale organelor de anchetă.

— Să înţelegem că, iniţial, presupusele victime pe acest dosar s-au adresat la MAEIE?

— Nu pot să dau niciun fel de detalii la această fază.

— Aţi iniţiat un control intern mai riguros şi în cazul altor funcţionari?

— MAEIE, la fel ca şi alte instituţii ale statului, este pasibil de acte de corupţie. Mă refer în special la activitatea misiunilor consulare din străinătate. Atunci când am venit la guvernare, ne-au fost adresate mai multe sesizări vizavi de activitatea unor misiuni diplomatice, în special consulare. În special de acolo unde există un număr mare de cetăţeni de-ai noştri, am primit scrisori şi numeroase plângeri. Am încercat împreună cu colegii din instituţiile abilitate să le verificăm. Am descoperit că cetăţenii noştri din afară preferă anonimatul. Nu-mi dau seama de ce se tem şi ce au de pierdut. În această situaţie, am schimbat anumiţi oameni, dar nu am putut merge mai departe. Ca să deschizi dosare sau să ceri instituţiilor abilitate să intervină, trebuie să ai dovezi, probe. Bănuiesc că nu au fost depistate aceste dovezi, cu excepţia Ambasadei R. Moldova din Portugalia. Acolo, încă, nu a fost pus punctul pe i.

— Există un dosar pe numele fostului ambasador Mihail Camerzan?

— Acest lucru ţine de competenţa Procuraturii Anticorupţie şi a CCCEC. Noi, de la MAEIE, am solicitat oficialităţilor portugheze să ne pună la dispoziţie informaţia din care dânşii au aflat despre cele comunicate ulterior în presa portugheză. De altfel, acele articole nu au avut doar un efect la capitolul atingerii aduse imaginii R. Moldova. Publicarea lor a coincis cu aflarea mea şi a colegilor mei la Bruxelles, când discutam cu ţările membre ale UE proiectul declaraţiei făcute publice ulterior, la 21 decembrie 2009. E o declaraţie fără precedent, care a şi prevăzut demararea dialogului privind vizele. Urmare a celor două articole, colegii noştri din Portugalia au dat dovadă de reticenţă în procesul de elaborare a acelei declaraţii. Pe mine şi pe colegii mei ne-a costat multe eforturi să-i convingem că, totuşi, până nu e verificat, nu e bine să concluzionăm sau să acuzăm. Iată că astfel de fenomene (şi, iarăşi, nu sunt eu judecător, dacă vor fi probe, atunci să se pronunţe) au impact asupra viitorului R. Moldova şi a fiecărui cetăţean al acestui stat. Astfel de situaţii sunt  în stare să ne deturneze de pe drumul ales. Iată de ce, eu şi colegii mei suntem interesaţi să aducem cât mai multă transparenţă în activitatea instituţiilor noastre, să facem aşa încât toată lumea să ştie exact care sunt regulile, să ştie exact care sunt preţurile, să umanizăm relaţiile dintre secţiile consulare şi cetăţeni. Nu avem resurse financiare, dar vom încerca să deschidem mai multe secţii consulare, în special în Italia, Portugalia, Spania. De altfel, avem deja o decizie de Guvern care prevede deschiderea unei ambasade în Spania, deoarece şi acolo avem o comunitate importantă de cetăţeni ai R. Moldova. Avem  cu acest stat relaţii politice şi comerciale importante. Doar prin astfel de acţiuni putem să diminuăm această posibilitate ca cineva dintre angajaţi să se corupă.

— Când şi după ce criterii sunt selectaţi ambasadorii? Cine este inclus în această listă?

— Am demarat deja procesul de desemnare a noilor şefi ai misiunilor diplomatice ale R. Moldova. Nu vă pot da nume, deoarece există uzanţe diplomatice care spun că, până nu obţii agrementul ţării gazdă, nu poţi divulga numele. Tot ce vreau să vă spun e că procesul a pornit.

— Dar după ce criterii selectaţi candidaturile, dacă legea spune că desemnarea ambasadorilor nu se face prin concurs?

— Simplu de tot. Noi ne-am pus scopul să profesionalizăm serviciul diplomatic, de la A la Z. De la ataşat la ambasador. Ne-am propus să ne dezicem de practica vicioasă de a numi ambasadori pe criterii politice şi de a trimite ambasadori oameni care vin din alte structuri. Deseori, aceste funcţii sunt preferate din perspectiva unor salarii foarte bune. Amintesc aici că, de la 1992 încoace, R. Moldova a avut în jur de 80 de ambasadori. În momentul în care trimiţi pe cineva ambasador, investeşti în el nu doar resurse financiare, dar şi speranţe că omul, stând 3—4 ani acolo, acumulează experienţă, cunoştinţe, relaţii, pe care le-ar valorifica revenind din misiune şi muncind în cadrul MAEIE. La noi, din cei peste 80 de ambasadori care s-au perindat prin misiuni de-a lungul anilor, avem în MAEIE doar 2 funcţionari. Şi acest lucru se întâmplă din cauza că majoritatea dintre ei au fost aleşi pe criterii politice.

“Vom avea, într-o perioadă nu prea îndelungată, ambasadori noi”

— Să înţelegem că AIE nu s-a implicat în completarea listei ambasadorilor?

— MAEIE a pregătit o listă, în baza criteriilor de profesionism, ţinând cont şi de cunoaşterea limbilor străine şi, neapărat, de cariera diplomatică. Lista se prezintă Guvernului, după care este examinată la Preşedinţie. Dacă la aceste etape există un consens, MAEIE iniţiază această procedură. În mare parte a misiunilor diplomatice vom avea, într-o perioadă nu prea îndelungată, ambasadori noi.

— Cum sunt selectaţi ceilalţi funcţionari?

— Există o Lege privind Serviciul diplomatic. Aceasta stipulează că un angajat al MAEIE poate fi trimis în misiune doar după ce activează cel puţin un an în cadrul ministerului. Cum au fost selectaţi anterior funcţionarii MAEIE? Prin metode departe de a fi considerate legale. S-a făcut în lipsa unui concurs transparent. Regula principală, se pare, erau relaţiile de cunoştinţe sau altfel de relaţii private. Din prima zi, am zis că vom schimba acest mod de selectare şi vom încerca să procedăm exact cum se procedează în ţările civilizate. Toate anunţurile de angajări le afişăm pe site-ul MAEIE, le publicăm în presă. Informăm potenţialii candidaţi despre criteriile minime necesare la angajare.

— Salariul unui proaspăt angajat, potrivit anunţurilor publicate pe site-ul MAEIE, este de 1100 de lei. E mare concursul pentru funcţiile remunerate astfel?

— Sunt destul de mulţi pretendenţi, deoarece, în cadrul MAEIE, există perspective de a pleca, peste un an-doi, în misiuni diplomatice, iar acolo angajaţii au alte salarii şi alte condiţii de muncă şi de trai, chiar dacă e mai puţin decât în misiunile altor state.

— Şi totuşi, cum se poate descurca un angajat al MAEIE cu un salariu de 1100 de lei?

— Potrivit legislaţiei în vigoare, nu poţi cheltui pentru salarii mai mult de 10% din PIB. În R. Moldova se cheltuiesc 14% din PIB pentru salarizare, iar acest lucru nu înseamnă că salariile sunt mari, ci că PIB-ul este foarte mic. La rândul său, acest lucru se întâmplă deoarece fosta guvernare nu s-a axat pe soluţionarea problemelor economice, lăsând ca toată economia să funcţioneze din remitenţe.

“Ei vor vrea să revină acasă când în R. Moldova vor fi locuri de muncă”

— Ce veţi face ca cei plecaţi, din remitenţele cărora a existat şi mai continuă să existe R. Moldova, să nu fie trataţi doar ca “subiecţi” electorali?

— Avem deja un fel de tradiţie. Oriunde plecăm, în vizite oficiale, peste tot ne întâlnim cu reprezentanţii comunităţilor cetăţenilor R. Moldova. Vă asigur că nu ne-am întâlnit ca să le mulţumim pentru votul lor sau pentru a-i convinge că, dacă vom avea alegeri, să voteze pentru noi. Am mers, în primul rând, pentru a discuta cu ei problemele cu care se confruntă. Discutăm şi vrem să înţelegem unde şi cum am putea interveni. Căutăm să aflăm cum am putea aduce, cel puţin o parte dintre ei, acasă. Încercăm să identificăm ce am putea face ca, atunci când revin, să găsească un confort aici, ca să poată investi în siguranţă banii câştigaţi cu mult greu. Cum să se simtă protejaţi? Încercăm să semnăm Acorduri de protecţie socială cu statele în care muncesc cetăţenii noştri, astfel încât, revenind acasă, ei să poată beneficia de pensii corespunzătoare. Cu Portugalia, Bulgaria şi România avem semnate astfel de acorduri,  discutăm cu Franţa. În discuţiile cu omologul meu italian Franco Frattini am insistat mult asupra acestui subiect şi, în consecinţă,  la mijlocul lunii  mai vor avea loc primele discuţii  privind Acordul de protecţie socială a compatrioţilor noştri aflaţi în Italia. Acum câteva zile, am fost sunat de Ambasador, fiind informat că datorită acestor insistenţe vom începe prima rundă de negocieri în luna mai. Omul, când vine acasă, vrea să fie sigur că va fi protejat.

— Şi ce face guvernarea în acest scop?

— Marea problemă pe care o avem în procesul de sprijin al comunităţilor de moldoveni de peste hotare este lipsa resurselor materiale. Ar trebui ca, în anumite zone în care sunt concentraţi ei, să-i ajutăm cu materiale didactice pentru şcoli duminicale. Acum, cei plecaţi împreună cu copiii au ajuns să poată comunica în familie doar în limba italiană, dacă este vorba de cei plecaţi în Italia, deoarece copiii studiază în italiană, au prieteni printre italieni şi  ştiu că au posibilităţi reduse să comunice în limba română. Ar trebui să avem grijă şi de acest lucru. Trebuie să ne pregătim şi noi, aici, ca să-i primim pe aceşti oameni după cum merită, înţelegând că ei sunt altfel decât erau la plecare: au alt stil de viaţă, altă disciplină, ştiu a munci, dar şi a se odihni.

— Şi ce aţi reuşit să faceţi până acum?

— Nu prea multe, în doar 7 luni de la învestire. Suntem conştienţi de faptul că cei plecaţi vor vrea să revină acasă atunci când în R. Moldova vor fi locuri de muncă. Or, noi abia lucrăm insistent asupra atragerii investiţiilor în R. Moldova. Să nu uităm că am venit la guvernare pe valul unei crize globale, iar investitorii din afară îşi pierd interesul faţă de zonele de risc, iar R. Moldova era considerată în afară anume drept zonă de risc. Lucrăm pentru crearea unei imagini pozitive a R. Moldova, astfel încât, în perspectivă, să reuşim atragerea unor investiţii în economie. Investiţiile ar permite crearea unor locuri de muncă bine plătite. Alt obiectiv îl constituie Parteneriatul de Mobilitate pe care încercăm să-l realizăm în premieră absolută cu ţările membre ale UE. Acest parteneriat ne permite să-i sprijinim pe cei care vor să revină acasă. Bunăoară, recent, în Germania, cu sprijinul Agenţiei suedeze de dezvoltare, a fost organizată o piaţă a muncii. Au venit diverse companii care lucrează în R. Moldova şi au nevoie de oameni calificaţi, dar şi circa 500 de cetăţeni care muncesc în Germania. Mulţi şi-au găsit locuri de muncă şi au revenit acasă. În altă ţară, italienii organizează traininguri pentru cei care vor să revină acasă şi să investească în viticultură. Le oferă şi nişte posibilităţi financiare, dar, în mod special, îi învaţă ce înseamnă nu doar să sădeşti viţa de vie, ci să realizezi întreg ciclul viti-vinicol.

— Cum vor afecta alegerile anticipate aceste acţiuni?

— Depinde de noi. Dacă vom fi înţelepţi şi vom reuşi să stabilim cât mai repede ziua alegerilor şi procedurile, dacă vom reuşi să ne mobilizăm şi să facem ca această perioadă de campanie să fie una minimă, ca durată de timp, ar fi un efect, dacă nu… Până atunci, ar trebui să ne ocupăm nu atât de reforma constituţională, pentru care trebuie să ai un mandat de 4 ani, ci de reformele economico-sociale, să facem aşa ca să obţinem un sprijin cât mai eficient din partea partenerilor noştri externi.

— Dar campania a şi început…

— Fiecare partid atunci când ajunge la guvernare se gândeşte la ce va fi peste 4 ani. Sunt sigur că 99% din timpul nostru îl vom consuma aşa cum cere legea în vigoare. Noi suntem salarizaţi acum pentru a ne îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat.

“Din momentul în care s-a schimbat puterea în R. Moldova, starea de frică a dispărut”

— Aveţi armă?

— Nu, sunt pacifist. Sper să nu fiu pus în situaţia de a mă apăra.

— În ce relaţii sunteţi acum cu Compania Ascom, al cărui vicepreşedinte aţi fost?

— Cu compania, într-o relaţie mai puţin strânsă, deoarece nu am timp, dar cu preşedintele companiei încerc să discut din când în când. E o structură unică, deoarece nu prea avem companii care ar face afaceri în afara ţării, în special în domenii atât de politice, cum sunt resursele energetice. Orice ţară ar trebui să fie interesată să-şi sprijine astfel de companii. Sper că nimeni nu poate să conteste că, din momentul în care s-a schimbat puterea în R. Moldova, această stare de frică a dispărut. Oamenii respiră altfel. Acum urmează să facem aşa ca aşteptările oamenilor, foarte mari, să fie realizate. Vrem să le demonstrăm cetăţenilor că putem fi guvernaţi mult mai eficient şi mai decent.

— Unde eraţi la 7 aprilie 2009?

— Am fost în centrul oraşului, pe parcursul evenimentelor. Aveam impresia că suntem într-un film, în plin stalinism. Eu nu-mi doresc ca R. Moldova să mai trăiască o astfel de experienţă. Sper ca instituţiile abilitate să-şi onoreze obligaţiile şi să răspundă la numeroasele întrebări ale cetăţenilor, legate de acele evenimente. În perspectivă, dacă  nu vom avea un sector reformat, nu vom putea fi siguri de securitatea R. Moldova.

— Dar de ce nu se reformează odată şi odată acest sector? Se creează impresia că nu ar exista oameni adecvaţi pentru funcţiile ocupate de funcţionari vechi, politizaţi…

— Sunt absolut convins că şi colegii mei vor ca lucrurile să se mişte mai repede. Şi la MAEIE sunt destule persoane angajate după criterii dubioase, dar de care nu ne putem debarasa, fiind foarte dificil din  mai multe puncte de vedere… Cu toate acestea, lucrurile se schimbă în bine, iar despre asta spun mai mulţi experţi, jurnalişti străini… Contează foarte mult cum eşti văzut de afară. Guvernul a demonstrat două elemente cheie: performanţă în acţiune şi o viziune foarte clară asupra felului în care vrem să reformăm R. Moldova.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. TOTPELOCTZOPAIND

    De ambii a fost evitata o intrebare cheie: Reunirea cu Romania Mare !
    Intrebari directe-raspunsuri directe !

  2. ion

    dar de SLAVA CEBOTARI, arestat pentru luare de mita, care reusise, fara nici un temei de profesionalism!, sa-i fie printre favoriti de ce nu l-ati intrebat_? Dar de ce cumnatul sau cu tot cu fiica-sa lucreaza in Aparatul – subordinea lui ?…..etc….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *