Înţelepciunea grecilor este cea mai mare bogăţie a Statului Elen

Interviu cu Mihai Balan, ambasadorul R. Moldova în Grecia

 

— Dle Ambasador, cum e în prezent atmosfera în Grecia? Ce riscuri sau pericole există?

— În prezent Grecia se află într-o situaţie extrem de complicată. Guvernul de la Atena a obţinut, în mai 2010, un program de finanţare de 110 miliarde de euro din partea UE şi a FMI pentru a evita intrarea în faliment, în schimbul unui program drastic de austeritate. La un an după recepţionarea acestui ajutor financiar, tot mai mult sunt scoase în evidenţă problemele pe care ţara le are în domeniul implementării condiţiilor de bailout, stabilite cu creditoriii săi. Criza datoriilor a revenit exact la problema care a marcat începutul său, în urmă cu un an.

— Cum poate fi salvat statul grec de la insolvenţă, în condiţiile în care ajutorul financiar de 110 miliarde de euro nu are efectele aşteptate?

— Prin acordul iniţial al Guvernului elen cu FMI şi cu Banca Central Europeană, 2011 urma să fie un an foarte important privind depăşirea crizei. Dar, după cum arată ultimele evoluţii negative ale pieţelor financiare, prognozele pentru 2011 au devenit tot mai pesimiste. Chiar dacă Grecia va respecta termenii acordului de finantare pe trei ani, datoria statului va ajunge, în 2013, la 158% din PIB, nivel considerat nesustenabil, potrivit analiştilor. Comisia Europeană a prognozat că datoria publică a Greciei va creşte, în acest an, de la 140,2% la 150,2% din PIB, iar în 2012 – la 156%. În următorii cinci ani, în care economia va fi afectată de măsurile de austeritate dure, adoptate de guvern, Grecia are de plătit obligaţiuni care ajung la scadenţă în valoare de aproape 200 mld. euro. Anul 2015 va fi cel mai greu pentru Executivul de la Atena, deoarece în acest an statul va trebui să achite datorii în valoare de peste 74 mld. euro, adică echivalentul a 30% din PIB-ul estimat de FMI.

— Ce soluţii au identificat politicienii pentru criza politică şi economică ce a paralizat Grecia?

— Toate eforturile oficialilor greci sunt îndreptate spre redresarea situaţiei economice şi onorarea obligaţiunilor asumate faţă de donatori. Printre acţiunile întreprinse aş aminti remanierile de guvern de la 7.09.2010 şi aprobarea Legii bugetului pentru 2011, care prevedea măsuri drastice de austeritate.

În 2010, guvernul a tăiat cu 15% salariile bugetarilor, a majorat vârsta de pensionare, a îngheţat pensiile, a redus cheltuielile publice, dar nu a reuşit să crească suficient rata de colectare. Parţial, în urma acestor acţiuni, pentru 2011 a fost prognozată o contractare cu 3% a economiei, după o reducere cu 4,2% în 2010 şi un şomaj record de 15,9%, faţă de 12,1% în 2010.

În linii mari, Executivul de la Atena se bazează pe trei piloni în reducerea datoriei publice. Primul este consolidarea fiscală, în urma căreia veniturile bugetare ar urma să crească până la nivelul celor din 2000, de 43,5% din PIB, iar cheltuielile ar urma să se reducă până la un nivel similar celui din anul 2003, de 44,7% din PIB, până în anul 2015. În al doilea rând, privatizarea unor companii de stat şi managementul mai eficient al activelor statului ar urma să aducă venituri echivalente cu 1-2% din PIB în următorii trei ani. Procedurile prin care statul vrea să atragă finanţări private în economie sunt vânzarea, concesionarea, listarea la bursă şi consolidarea holdingurilor. Alături de acestea, Guvernul de la Atena mizează şi pe o creştere economică anuală de peste 2%.

Pentru a realiza obiectivele pentru 2011, convenite cu UE şi FMI, partidul de guvernământ al Greciei a majorat TVA-ul de la 11% la 13%, a redus cheltuielile guvernamentale, sanitare şi militare, a obligat îngheţarea nominală a pensiilor. Guvernul a promis, de asemenea, că va reduce semnificativ costurile operaţionale şi salariale ale utilităţilor publice deficitare şi va intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. În încercarea de a spori veniturile din turism, un sector esenţial pentru economia greacă, guvernul a decis să reducă TVA-ul pentru serviciile turistice de la 11% la 6,5%.

— Cât de eficiente sunt aceste soluţii?

— Măsurile drastice anunţate de autorităţile elene în vederea depăşirii crizei financiare şi de reducere a cheltuielilor bugetare, reflectate în Legea bugetului pentru 2011, au provocat proteste în lanţ. Situaţia a fost incendiară pe parcursul ultimelor 7 luni, începând cu ianuarie 2011. Liderii sindicali anunţau constant proteste de amploare, manifestându-şi dezacordul faţă de bugetul aprobat şi faţă de planurile guvernului. Astfel, au fost organizate greve generale de 24 şi 48 de ore, soldate cu violenţe.

După lungi dezbateri în cadrul Partidului Socialist /PASOK/, de guvernământ, şi în comisia parlamentară socialistă, pe 9.06.2011, guvernul elen a dat undă verde depunerii în Parlament a unui nou document – Planul bugetar multianual 2012-2015, care cuprinde economii de 28,4 miliarde de euro până în 2015, dintre care 6,4 miliarde vor fi realizate în 2011. Planul de austeritate, propus de guvernul socialist al premierului George Papandreou, a fost adoptat la 29.06.2011, de Parlamentul de la Atena.

În urma protestelor îndreptate împotriva respectivului proiect de buget plurianual de austeritate, la 16 iunie, premierul Greciei a procedat la o remaniere de Guvern şi a cerut votul de încredere al Parlamentului pentru fiecare nou membru al Guvernului. De altfel, adoptarea noilor măsuri de austeritate a fost una dintre condiţiile principale pentru deblocarea banilor de la FMI.

— Ce noutăţi aveţi de la cetăţenii R. Moldova aflaţi la muncă în Grecia? Cu ce probleme se adresează acum la Ambasadă?

— Mă străduiesc în permanenţă să am contact cu cetaţenii noştri care muncesc în Grecia. În majoritatea cazurilor discut atunci când ei vin la ambasadă cu diverse probleme, dar şi în cadrul unor acţiuni organizate din perspectiva menţinerii unui dialog constant cu conaţionalii mei. Acţiunile despre care vă vorbesc sunt «Ambasadorul vă invită la o ceaşcă de cafea», «Alo, ambasadorul vă ascultă»… Particip la diverse întâlniri în teritoriu cu asociaţiile moldo-elene. De fiecare dată cand ne întâlnim, concetăţenii noştri îmi povestesc în special despre probleme şi mai puţin despre succese. Mă străduiesc să-i ajut cum pot, ca ei să se simtă mai bine. Cea mai mare problemă a lor este pierderea locurilor de muncă. Această problemă ia amploare în urma realizării programului de austeritate. Sunt afectaţi, în special,  bărbaţii, care muncesc în construcţii sau la întreprinderi industriale, deoarece unele se închid, iar în altele se reduce numărul angajaţilor. În cazul femeilor sunt mai puţine probleme, deoarece, după cum mi-a mărturisit un prieten elen, «grecii pot refuza orice, dar nu şi serviciile menajerelor, a bonelor sau a bucătăreselor». Indiferent de greutăţi, cetăţenii noştri caută şi găsesc soluţii pentru a se angaja în câmpul muncii, iar cei care nu reuşesc revin acasă, la vatra părintească.

Zilnic ambasada este vizitată de peste 30 de persoane. Acordăm consultaţii în probleme consulare, inclusiv direct în teritoriu. Asemenea deplasări am avut la Patra şi pe Insula Creta. Ne străduim ca cel puţin o dată la două luni să ajungem în zonele populate de cetăţenii noştri.

— Ce garanţii sociale au acum cetăţenii R. Moldova stabiliţi în această ţară? Cât de restrictive sunt legile pentru cei ajunşi ilegal în Grecia?

— Potrivit informaţiei oficiale, în Grecia sunt stabiliți 11.700 de cetățeni ai R.Moldova cu drept de ședere legală. Aceștia beneficiază de garanțiile sociale pe care le au şi cetățenii greci: dreptul la muncă, poliţe de asigurare, inclusiv medicală, pensii, locuri în grădinițe sau în școli pentru copii. Este dramatică situația cetățenilor care se află ilegal în Republica Elenă. Numărul acestora, conform unor calcule, e de peste 15 mii. Aceştia nu au niciun drept, în afară de cele stipulate în Convenţia ONU pentru Drepturile Omului. Oriunde s-ar adresa, la policlinică, școală, grădiniță, li se va cere un act care confirmă aflarea lor legală în această țară. De obicei, ei lucrează în diferite domenii, dar permanent stau cu frica în sân, se ascund, sunt precauți ca să nu fie expulzați. Mă bucur atunci când, la diversele întrevederi cu oficialii eleni, aud doar cuvinte calde la adresa conaţionalilor noştri, indiferent dacă sunt stabiliţi legal sau ilegal. În orașul Patra, unde se află peste două mii de cetăţeni moldoveni, am avut o întrevedere cu prefectul de acolo. Acesta mi-a spus că statul grec nu organizează acțiuni speciale pentru a depista moldovenii ilegali și a-i trimite acasă. «Cândva și noi, grecii, am fost în situații dificile, iar soarta ne-a risipit în toată lumea. Acum, dintre imigranți, moldovenii sunt cei mai buni», a recunoscut prefectul, precizând că sunt expulzaţi doar cei care încalcă legea.

— Povestiţi-ne o istorie de succes a unor conaţionali stabiliţi în Grecia…

— Din primele zile ale activităţii mele în Grecia m-am interesat de cetățenii R.Moldova care și-au deschis afaceri aici, intenționând să organizăm o întrunire la ambasadâ. Am solicitat asemenea informații de la Camera de Comerț și Industrie din Grecia, am făcut apel și în presa locală. La acest moment pot spune oficial că în Republica Elenă 37 de moldoveni au afaceri în diverse domenii: construcţii, agricultură, salubritate, alimentație publică etc. M-am întâlnit deja cu o parte dintre aceştia. De altfel, moldovenii care îşi pierd locul de muncă se pot adresa la conaționalii lor şi au şanse mari să fie angajaţi. Dacă am lua în parte acești oameni, care și-au deschis afaceri, fiecare are istoria sa de succes. M-a impresionat istoria Veronicăi Vanghelis. Aceasta, sosind din R. Moldova, acum 15 ani, a reușit să-și deschidă un restaurant pe Insula Creta. Am vizitat cu mândrie acest restaurant, «Bacchus», și am avut ocazia să discut cu Veronica, cu fiul și fiica sa, precum și cu soțul, care este grec. Întreaga familie lucrează la restaurant, iar localul se bucură de popularitate atât printre autohtoni, cât și printre moldovenii din această regiune.

— În cât timp Grecia ar putea deschide o ambasadă în R. Moldova?

— Ar fi bine ca, la Chișinău, să fie deschisă o ambasadă sau cel puţin un consulat. Această problemă figurează pe agenda tuturor persoanelor oficiale ale R. Moldova în cadrul diverselor întrevederi cu oficialii eleni. Evident, auzim un răspuns diplomatic: da, intenționăm… Ne dăm bine seama, însă, că într-o perspectivă apropiată acest lucru nu se va întampla, deoarece criza din Grecia a afectat toate domeniile.

— Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat deblocarea ultimei tranşe din împrumutul de urgenţă alocat Greciei. Cum se va răsfrânge acest fapt asupra situaţiei generale din această ţară?

— Pe 2 iulie, miniştrii de finanţe din zona euro au ajuns la un acord de principiu pentru deblocarea ajutorului de urgenţă de care Grecia are nevoie pentru a evita falimentul imediat.

După eşuarea planului de austeritate din 2010, Grecia are nevoie ca FMI şi instituţiile europene să deblocheze 12 miliarde de euro pentru a nu intra în faliment în această vară. Atena a onorat principala condiţie a creditorilor, odată cu adoptarea unui nou plan de austeritate, în iunie 2011. Autorităţile elene au solicitat, de asemenea, un nou plan de salvare financiară cu o valoare apropiată celui din 2010, adică 110 miliarde de euro, pentru a-şi acoperi cheltuielile până în 2014.

Totodată, oficialii europeni recunosc deschis că tranșele livrate de FMI/UE vin la pachet cu limitarea suveranitații Greciei. După aprobarea tranșei teoretice de 12 miliarde de euro, președintele grupului miniștrilor de Finanțe din zona euro, Jean-Claude Juncker, a avertizat că la pachet cu aceste fonduri sunt incluse şi consecințe dificile pentru Grecia. «Suveranitatea Greciei va fi masiv limitată», a declarat Junker, adaugând că echipe de experți din zona euro se vor îndrepta spre Atena.

Grecii sunt în mod tradițional sensibili cu privire la orice încălcare a suveranității de stat și orice sugestie venită din partea comisarilor străini, sugestie care ar presupune implicarea în conducerea țării, după părerea analiștilor, ar putea genera proteste de stradă și mai puternice, și mai violente în următoarele luni.

În actualele condiţii, o treime dintre greci consideră că guvernul ar trebui să renunţe la acordul convenit anul trecut cu FMI şi UE, prin care Atena s-a angajat să implementeze măsuri drastice de austeritate. Astfel, 33,3% dintre greci vor ca guvernul să renunţe la acordul UE/FMI “pentru că acesta nu duce nicăieri“ şi pentru că împinge economia într-o spirală a recesiunii, se arată într-un studiu la care au participat 1.000 de persoane, publicat de ziarul Ethnos. Aproape 46% dintre respondenţi apreciază că Atena ar trebui să renegocieze condiţiile planului de salvare.

— Moneda Euro rămâne în pericol în Grecia?

— Mai multe voci susţin că prăbuşirea monedei europene este aproape, fiind strict legată de greci. Să vedem, totuşi, care sunt conexiunile dintre euro şi statul elen. Euro a fost lansată în 1999, iar inspiraţia pentru simbol provine de la litera grecească Epsilon. Ideea pentru care oficialii instituţiilor europene s-au gândit să lanseze o monedă europeană, care să circule în cadrul UE, a fost cea de a tranzacţiona cu un curs de schimb comun, de a stimula turismul şi alte ramuri, îmbunătăţind economia UE în ansamblu.

În Grecia, bunăoară, entuziasmul faţă de euro a fost enorm la început. Acum, dezamăgirea este la fel de mare printre cetăţeni, or, aceştia sunt tentaţi să pună pe seama Euro stagnarea economică şi reducerea nivelului de trai. Politicienii, în schimb, speculează nostalgia faţă de “vechea drahmă”.

Partidele din opoziţie din Grecia susţin revenirea la drahmă, uitând că s-ar întoarce la o monedă slabă, greu de susţinut cu o economie în derivă şi cu o datorie publică imensă. Fără a mă adânci în termeni economici şi în explicaţii academice, constat doar că mai multe state UE se confruntă în prezent cu deficite bugetare, după ce au cheltuit mai mult decât au acumulat. La fel şi Grecia este în situaţia de a înregistra un deficit bugetar uriaş, mai ales că aici există şi o cultură consumistă puternică. Totodată, Grecia a pierdut şi numeroşi investitori din cauza retrogradării ratingului de ţară şi a situaţiei incerte a finanţelor publice.

Cifrele vorbesc de la sine. Astfel, Euro, cotat la peste 1,45 USD pe unitate la început de an, a coborât, acum o săptămână, sub 1,29 USD pe unitate, cel mai redus nivel din ultimele 14 luni, în contextul ultimelor evoluţii din Grecia.

Laureatul Premiului Nobel în economie, Joseph Stiglitz, afirma recent că viitorul monedei Euro ar putea fi limitat, iar din ianuarie, curent, analiştii au criticat reacţia lentă a europenilor faţă de criza elenă. Jean-Jacques Rosa, economist şi profesor la Institutul de studii politice din Paris, afirmă că este timpul să recunoaştem eşecul Euro. Vocile euroscepticilor spun că, în cel mai bun caz, Germania şi alte câteva ţări ar putea forma «o zonă a mărcii, justificată din punct de vedere economic». La rândul lor, susţinătorii monedei unice consideră că supravieţuirea zonei euro este posibilă, dar solicită serioase reforme structurale.

În opinia analiştilor, principalul defect al zonei euro este absenţa unei politici bugetare unice în contextul operării cu o monedă unică. Uniunea monetară necesită mobilitatea forţei de muncă şi flexibilitate bugetară, sub forma unui instrument unic.

— Ce ar putea urma?

— În cel mai rău caz, presiunile ar putea duce în cele din urmă la dezmembrarea zonei euro. În extrema cealaltă, presiunile ar putea forţa Europa să adopte un buget unic.

În contextul ultimelor evoluţii din Republica Elenă, premierul Greciei a anunţat că, în toamnă, va fi organizat un referendum privind introducerea unor schimbări electorale şi politice, inclusiv a responsabilităţii miniştrilor. Referendumul ar putea deveni un test al susţinerii pentru guvern şi a măsurilor de austeritate.

— Presa scrie că tulburările din Grecia nu ar afecta turismul. Aşa să fie?

— Tulburările din Grecia afectează toate domeniile, inclusiv turismul. Vrem sau nu, dar din momentul în care privești la televizor despre grevele din fața Parlamentului Elen stai și te gândești: să pleci în Grecia sau nu? Pe urmă vin explicațiile de la agențiile de turism, precum că totul este OK. Evident că zonele de plajă sunt departe de evenimentele tulburătoare din centrul Atenei şi securitatea turiştilor din aceste locuri este asigurată pe deplin. Mai complicat este să nimereşti în locurile istorice din centrul capitalei, deoarece accesul populației este limitat, dar e şi periculos. Consider că orice cetăţean poate vizita în această vară Grecia fără frică, doar că înainte de plecare să se documenteze despre situaţia din această ţară, mai ales despre evenimentele din centrul Atenei. Ambasada va informa permanent cetăţenii R. Moldova despre evoluţia evenimentelor din Republica Elenă.

— Aţi fost la Muntele Atos? Câţi călugări din Moldova sunt acum acolo? Prin ce v-a impresionat acest loc?

— Regret, dar nu am reuşit să vizitez Muntele Atos, deşi cunosc istoria acestui loc. Preconizez să ajung acolo cât mai curând. Altfel nu poate fi, deoarece, după Mormântul Domnului şi Țara Sfântă, cel mai important loc sfânt pentru lumea creştină, în special pentru cea ortodoxă, este Sfântul Munte Atos – o adevărată minune care rezistă peste o mie de ani.

— Ce aţi învăţat dvs. personal de la eleni?

— Se ştie că perioada oraşului-stat grec a pus bazele civilizației europene occidentale și a democrațiilor liberale. Friedrich Nietzsche spunea: «Alte popoare au sfinţi, grecii au inţelepţi”. Întelepciunea grecilor este cea mai mare bogăţie a Statului Elen. Multe impresionează aici. Încerc să înţeleg concepţia grecilor despre conducere, ancorată în argumente raţionale şi fundamentată pe talentul oratoric. Stăpânirea limbii este esenţială, pentru a impune respect subordonaţilor. Grecii sunt buni ascultători şi sunt bine informaţi. Ei sunt ageri şi nu prea fac ceva pe gratis. Discuţia cu ei poate continua până noaptea târziu şi pare mai eficientă, pe măsură ce avansează. De fiecare dată când eşti implicat într-o acțiune cu participarea grecilor, descoperi ceva nou, nemaiîntâlnit la alte popoare. Chiar şi acordarea de prime angajaţilor pentru simplul fapt că s-au prezentat la timp la locul de muncă este ceva caracteristic, probabil, doar elenilor şi poate fi explicat doar de ei.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. SARMIS

    Cititi cartea lui Nicolae Densusianu “Dacia preistorica” si veti descoperi misterele stramosilor nostri daci, informatii ascunse de vechii romani si greci, cam invidiosi.
    Si mai cititi cartile lui Radu Cinamar sa mai aflati si alte mistere din Muntii Carpati, despre civilizatia dacilor, cea mai veche din Europa, care i-a inspirat si pe romani si pe grecii antici. TAINELE MILENARE IES LA IVEALA !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *