Instanţele arată mult mai bine decât actul de justiţie

Interviu cu Constantin Bragoi, director interimar la Departamentul de Administrare Judecătorească

Departamentul de Administrare Judecătorească este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Justiţiei care asigură activitatea organizatorică, administrativă şi financiară a judecătoriilor şi curţilor de apel.
Luna trecută a fost făcut public raportul de evaluare a instanţelor judecătoreşti din R.Moldova. Studiul, care numără câteva sute de pagini şi cântăreşte aproape 10 kilograme, a fost elaborat de Ministerul Justiţiei în parteneriat cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.

— Ce succese sunt menţionate în acest raport?

— Sunt şi nu-s puţine, îndeosebi în ceea ce ține de sediile şi infrastructura instanţelor. Din 2009 şi până în 2012 au fost construite şi date în exploatare două sedii noi de instanţe, din Basarabeasca şi Ciadâr-Lunga, care corespund în totalitate şi arată ca nişte instanţe europene. Au fost renovate capital, astfel încât nu se face deosebirea dintre cele nou-construite şi acestea, sediile Curţii de Apel Comrat, Judecătoriile din Leova, Cantemir, Străşeni şi altele. Circa 60 % din instanţe au un aspect general bun şi foarte bun, ceea ce înseamnă spaţii amenajate, îngrijite, sedii adecvate, cu toate condiţiile.

Concluzii din Raport

  • O bună parte din judecătoriile ordinare şi curțile de apel din R. Moldova sunt amplasate în clădiri care nu sunt potrivite în general pentru operarea eficientă a unei instanțe moderne.
  • Dimensiunea clădirilor ce servesc drept sedii ale instanțelor de judecată nu este ajustată uniform la numărul angajaților care activează în instanța de judecată și la volumul de muncă. Cu titlu de exemplu, Judecătoria Soroca dispune de o clădire cu o suprafață totală de 1721,40 m², în care activează 42,5 unități de personal și au fost înregistrate 5231 dosare pe parcursul anului 2011. Judecătoria Cahul, în schimb, cu 40,5 unități de personal și 5219 dosare înregistrate în 2011, dispune de un sediu cu o suprafață totală de 430 m².
  • Insuficiența majoră de spații în instanțele de judecată din Republica Moldova se referă la insuficiența de spații de oficii (155 birouri necesare la nivel național) și de săli de ședințe (142 săli de ședințe necesare la nivel național).
  • În 68% din numărul total de judecătorii vizitate este instituită practica de scanare a documentelor din dosar în vederea creării dosarului electronic (de regulă, sunt scanate dosarele civile în întregime, dosarele penale – doar rechizitoriul, și dosarele contravenționale – în întregime). În alte 32% din judecătorii practica dată nu există.
  • În 50% din numărul total de instanțe de judecată vizitate programul de înregistrare audio a ședințelor de judecată nu este utilizat. În 38% din instanțe programul de înregistrare audio este utilizat parțial, dat fiind numărul insuficient de săli de ședințe sau seturi de echipament de înregistrare audio, iar în 12% din cazuri programul de înregistrare audio este utilizat integral.
  • 54% din numărul total de instanțe de judecată vizitate dispun de un număr suficient de echipamente de înregistrare audio. 28% din instanțele de judecată au nevoie de un set de echipament de înregistrare audio, iar alte 16% din judecătorii au nevoie de două sau mai multe seturi de echipament de înregistrare audio.
  • Doar în 14% din numărul total de instanțe de judecată vizitate numărul sălilor de ședințe este egal cu numărul judecătorilor care activează în instanța de judecată.
  • Restanța totală la sfârșit de an în toate curțile de apel în ansamblu constituia 6544 dosare, dintre care 5149 dosare erau restante doar la Curtea de Apel Chișinău.
  • Metoda existentă de planificare a bugetului instanțelor nu are la bază performanța ultimelor, fapt ce duce la o repartizare neechitabilă a mijloacelor financiare disponibile sectorului.
  • 50% din numărul instanțelor ordinare ţin evidența contabilă manual.
  • Lipsa unei unități ce s-ar ocupa centralizat de procurări pe unele poziții duce la ratarea unor potențiale economii.
  • Aplicarea manuală a timbrelor poștale favorizează creșterea cheltuielilor directe și indirecte pentru serviciile poștale.

— Care erau probleme principale ce se regăseau în raportul de acum trei ani?

— O problemă acută de care ne-am lovit noi era alimentarea cu energie electrică. Problemele de acest gen se împart în două categorii: sistemele interioare de alimentare cu energie electrică şi calitatea energiei prestate. Prima problemă a fost soluţionată şi suntem în curs de soluţionare a celei de a doua, prin achiziţionarea şi instalarea stabilizatoarelor. Ambele soluţii sunt destul de costisitoare. De ce ne-am referit la problema aceasta? Că mai este şi cea a alimentării cu apă. Cea din urmă nu are nimic de a face cu sistemele informaţionale, care acum se implementează. În prezent mai există instanţe care au astfel de probleme, dar ele nu sunt atât de grave şi nu pun mari piedici funcţionalităţii instanţei.

— Care sunt problemele grave pe care le arată acest raport?

— Este foarte bine că raportul este structurat cam aşa cum ne-am obișnuit noi să rezolvăm problemele în tranziţie. Adică, curge acoperişul, haideţi să ne gândim cum să-l reparăm, a ars sistemul de electricitate, haideţi să ne gândim cum să-l reparăm şi pe acesta, nu este sistem de alimentare cu apă, om trăi cumva, că este o fântână la colţ. Toate acestea se întâmplau pentru că ne confruntam cu o insuficienţă financiară. Or, aceste probleme ţin de investiţiile capitale. Iar renovând o instanţă, uiţi totalmente de problemele astea separate.

— Acum, totuşi, pe ce se pune accentul?

— Dacă prin 2000 spuneam că la noi a apărut o problemă și nu ne mai alimentăm cu apă, toată lumea sărea: nouă nu ne ajunge de salarii, iar voi vreți apă. Acum, am avansat la o altă etapă, problemele se pun un pic altfel și sunt ferm convins că asta-i bine. Accentul se pune pe renovarea totală a instanței. La finele lui 2013, care, apropo, este un an în care finanțarea în justiție a crescut cu vreo 60%, urmare a reformelor demarate, a suportului european promis în acest sens, situația ar trebui să fie cu totul diferită de cea pe care ne-o prezintă raportul, la infrastructură, la tot ce ține de investiții capitale, precum și de tehnologii și sisteme informaționale.

— Asta înseamnă că la sfârșitul lui 2013 totul va fi foarte bine și va rămâne doar corectitudinea actului de justiție?

— Așa ar trebui, să fie o situație care nu ar mai lăsa loc la niciun fel de interpretări de genul “la noi nu funcționează ceea” sau “n-am înregistrat audio ședința pentru că nu avem utilaj”. Sigur, vor mai rămâne anumite probleme, dar, în linii generale, situația cam așa urmează să fie.

— Ce înseamnă reforma hărții judiciare, că și asta e o problemă?

— Avem instanțe care sunt foarte aglomerate și altele care se simt foarte și foarte lejer. Reforma hărții judiciare vine să balanseze un pic lucrurile. În instanțele foarte aglomerate urmează să se mărească numărul de judecători și de funcționari, iar în instanțele mai puțin solicitate trebuie să se decidă: ori este nevoie de mai puțini judecători, ori poate-i cazul de gândit la o altă soluție, pentru că nu mai este rațional să finanțezi o instanță cu milioane de lei anual pentru un singur judecător. Sigur, toate aceste lucruri trebuie făcute foarte atent, luându-se în considerație și principiul accesului la justiție, pentru ca, încercând să facem economii, să nu creăm alte probleme. La noi, peste 50% din instanțe au mai puțin de cinci judecători. Deja este foarte complicat să vii cu o repartizare aleatorie a dosarelor, este foarte complicat să vii cu o specializare a judecătorilor cât de cât, or, aceasta este o tendință care ia amploare.

— Ce credeți despre această specializare, în ce măsură ar fi benefică pentru realitățile noastre?

— Aceasta nu ține întocmai de administrarea judecătorească. După părerea mea, e o chestiune foarte specifică pentru R. Moldova. În condițiile în care avem, să zicem, 450 de judecători și încercăm să facem o specializare a acestora, ne vom trezi că avem, practic, în fiecare instanță un judecător de instrucție, unul pe dosare economice, unul pe insolvabilitate, unul pe divorțuri, litigii de muncă, minori și tot așa. Atunci, într-adevăr, lovim în ceea ce înseamnă repartizarea aleatorie. Aceasta a fost gândită ca o soluție de moment pentru a mări încrederea în judecători și, probabil, este ceva temporar, însă acum repartizarea aleatorie în prima instanță, crearea completelor de judecată aleatorii în a doua instanță și în instanța de recurs sunt o prioritate pe care se pune accentul, se fac investiții.

— În multe instanțe această repartizare nu funcționează, arată raportul. În altele nu funcționează sistemul de înregistrare audio, iar unele module, practic, nu sunt folosite deloc. De multe ori scuzele ce fac trimitere la tehnică nu au temei.

— Aveţi perfectă dreptate. Nici nu mai accept astfel de scuze. E mai simplu să găseşti o scuză decât să soluționezi problema. În primul rând, ține de obişnuinţă. Cu înregistrarea audio este o chestie absolut interesantă, s-au împărțit judecătorii în două tabere: cei care apără cu înverșunare înregistrarea și cei care fug de ea în orice fel și sub orice chip și o consideră absolut dăunătoare și nejustificată.

— Ministrul Justiției a promis că până la finele lui 2015 vom avea în Chișinău Palatul Justiției. Pe cât de realizabil vi se pare acest obiectiv?

— În 2013 sunt prevăzute resurse financiare pentru planificarea acestui sediu. Sigur, el urmează să încorporeze toate instanțele din municipiul Chișinău. Va fi un sediu foarte mare, extrem de funcțional și reușit amplasat. Din acest considerent, în instanțele din municipiu se fac investiții minime, doar ca să întreținem funcționalitatea lor. Cred că perioada pe care o avem la dispoziţie este suficientă pentru a se identifica un lot de teren, pentru a se perfecta toată documentația ce ține de proiectare, de deviz, și timp de doi ani poți să știi unde ajungem cu acest palat. Pentru 2014 sunt bani planificați pentru începerea lucrărilor, cel puțin. Apropo, majoritatea absolută a renovărilor care s-au făcut în instanțele de judecată din R. Moldova sunt din bani bugetari.

— Departamentul pe care-l conduceţi a fost acuzat de niște președinți de instanțe cum că s-ar implica nejustificat în administrarea și/sau distribuirea banilor.

— Haideți să divizăm banii unei instanțe în capitole de cheltuieli: cheltuieli salariale, cheltuieli operaționale, de întreținere și investiții capitale. Salariile sunt prestabilite de lege. Să-mi spună mie o instanță căreia pentru 2011 nu i-au fost bugetate salariile. Nu există așa ceva. Toate salariile sunt acoperite întotdeauna 100%, inclusiv în anul curent. Mai departe, cheltuieli operaționale, energia electrică, știm cât costă, știm cât se consumă și totul este bugetat. Din economii, unii și-au cumpărat mașini de lux. Am eu mai multe critici la adresa mea despre cum s-a întâmplat asta, dar, pe de altă parte, fiecare și-a procurat automobilul în limita resurselor financiare alocate.

— Şi cum se explică acest lucru?

— Care a fost mai gospodar și-a procurat un automobil și a mai rezolvat și alte probleme, care nu, și-a procurat cel mai luxos automobil, și așa mai departe. Asta-i privește. Nu putea bugetul de stat și al instanțelor judecătorești să-și permită luxul să le cumpere la toți judecătorii într-un singur an automobile. Dacă s-au arătat nemulțumiți de felul în care au fost distribuite resursele financiare în timp, adică în ani, îmi asum critica, pentru că li s-au distribuit acelora care au solicitat inițial. În privința investițiilor capitale, e exact aceeași procedură. Faceți proiectul de renovare, evident – trebuie de constatat necesitatea, faceți devizul și remiteți-l pentru finanțare. Vă spun, din 2008 încoace, nu am avut un deviz de finanțare care să nu fi fost finanțat. La noi se merge pe criteriul: dați-mi bani, iar când îl întrebi pentru ce, răspunsul e: “dap’ am nevoie”. Or, cu resursele bugetare nu merge argumentul “am nevoie”.

— Dar cu majorarea salariilor și cu premiile?

— Cu toate că în 2012 resursele financiare alocate pentru remunerarea salariaților din sectorul judecătoresc au fost modificate, ținând cont de mărirea salariilor funcționarilor de la 1 aprilie, de mărirea salariilor persoanelor auxiliare, de introducerea funcției de asistent judiciar, acum trebuie să soluționăm problema astfel, încât oamenii să-și poată primi nestingheriți salariile. Unii președinți au alocat şi premii. Un lucru foarte bun sunt premiile astea, dar ele vin din economiile pe care le ai. Or, dacă nu ai resurse financiare, pe care tu, ca administrator al acestei instanțe, le gestionezi până la sfârșitul anului, nu poți da premii, pentru că n-o să ai de unde să achiți salariile.

— Per ansamblu, care este starea instanțelor judecătorești?

— Chinezii au fost la noi într-o instanță de apel, au ieșit de acolo și ne-au întrebat: “La voi e criză? Cu așa lux?“. Dacă ați vedea unele cabinete ale președinților sau ale judecătorilor, aţi rămâne tablou. Impresia generală pe care o lasă instanțele de judecată, în majoritatea cazurilor, este una bună, ca aspect. După mine, instanțele arată mult mai bine decât actul de justiție, cu toate că și acesta nu e atât de rău după cum este încrederea populației în sistem.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Tatiana EŢCO

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Petrecaretul Unionist

    UN NOU MARS AL RE-UNIRII NOASTRE CU ROMANIA:
    MIERCURI, 21 NOIEMBRIE 2012
    DE HRAMUL SATULUI COSCODENI, RAIONUL SâNGEREI
    —————————————————————————————————
    la care vor participa vestiti cântareti si actori,
    oameni importanti si toti cetatenii satului
    care vor cere Re-Unirea cu România,
    in baza Actului Unirii al Sfatului Tarii din 28 Martie 1918.
    —————————————————————-
    Coşcodeni este un sat şi comună din raionul Sîngerei.
    Conform datelor recensămîntului din anul 2004,
    populaţia la nivelul comunei Coşcodeni constituia 2931 de oameni.
    Din componenţa comunei fac parte localităţile
    Bobletici, Coșcodeni și Flămânzeni.
    Localitatea se află la distanța de 33 km de orașul Sîngerei
    și la 101 km de Chișinău.

    Satul Coșcodeni a fost menționat pentru prima datî în anul 1508
    cu numele Flămânzeni.

    În sat funcționează biserica cu hramul Sf.Arhanghel Mihail,
    ridicată în 1804 din lemn, iar apoi reconstruită din piatră în 1855
    și biserica Sf.Nicolae, ridicată în 1907.
    -paroh: părintele Anatolie Boleac,
    / supus al bisericii pro-rusesti de ocupatie a lui Vladimir Kantarean
    si a teroristului popa Markel de la Balti /
    —————————————————————————–
    Hramul satului se sărbătorește la 21 noiembrie,
    de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

    1.
    dl Cernăuțeanu Leonard, primarul s. Coșcodeni,
    tel/fax: 0-262-36333; tel: 0-262-36331; 0-262-36810;

    2.
    Imagini s. Coşcodeni
    http://www.google.md/search?q=S+COSCODENI&start=10&hl=ro&sa=N&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&ei=ci6OUND6OIGeiQLTsoCgBg&ved=0CCAQsAQ4Cg&biw=1366&bih=611
    3.
    cântaretii Tina si Vasilica Trocin din Coscodeni
    http://www.youtube.com/watch?v=O4BA2udVGeE&feature=related
    4.video:
    intilnirea cu colegii peste 32 ani… coscodeni (singerei) 1
    http://www.youtube.com/watch?v=O0GHPblXKpg
    5.
    video:
    IREX CPP Coscodeni TRM
    http://www.youtube.com/watch?v=xO-jwZlDtNs&feature=endscreen&NR=1
    ——————————————————————–

    Personalitati din Coscodeni:

    – jurnalista Stela Popa, nascuta la 7 August 1982.

    – Oleg Bodrug, directorul Editurii “Prut International”,
    nascut la 23 Feb.1965.
    http://www.vipmagazin.md/profil/Oleg_Bodrug_Un_editor_pentru_aristocra%C5%A3ii_scrisului/

    – doctor Gheorghe Trocin,
    sef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
    – Roşca Gheorghe Gheorghe,
    Comisar-adjunct pentru personal al CPR Sângerei,
    Locotenent-colonel de poliţie

    – bunelul academicianului Sergiu Rădăuţan /1926-1998/ tot Sergiu.
    – general aviator român Grigore Baştan /1922-1983 /
    – scriitorul Vasile Nastasiu, critic şi istoric literar,
    om de aleasă cultură / 1946-2012 /.
    – Ştefan Sava, o enciclopedie vie
    ————————————————————————————–
    N.B.
    si o amintire de Ion Holban, politist de 50 de ani,
    actualmente stabilit in Donduseni:
    Coscodeni:
    “un sat de neuitat, cu un răuleţ care ne uneşte cu copilăria, cu râpa izvoarelor unde ne duceam la săniuş,
    stricam poloboacele şi ne confecţionam schiuri,
    cu şesul din faţa satului, unde pe băltoacele îngheţate
    ne plimbam cu patinele, unde la ferărie ascultam
    şi priveam ţiganul care potcovea caii colhozului OKTOMBRIN,
    da cu nostaligia nu te joci…”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *