„În R. Moldova s­-au format tradiţii şi obiceiuri de consum excesiv de alcool”

Interviu cu Mihail Oprea, director general al Dispensarului Republican de Narcologie

— Cât de gravă este problema alcoolismului în R. Moldova?

— Problema alcoolismului în R. Moldova este destul de complicată, dat fiind faptul că, la noi, se consumă cantităţi enorme de alcool. În consecinţă, ţara noastră se plasează pe locul doi în lume după cantitatea de alcool consumată pe cap de locuitor. Această cantitate excesivă cauzează mari probleme în sfera sănătăţii publice. Este cunoscut faptul că alcoolul afectează toate organele şi sistemele fiinţei umane. În primul rând, suferă creierul, care, treptat, degradează sub influenţa alcoolului. Persoanele dependente, de regulă, nu mai manifestă interes pentru familie, sunt absente la tot ce se întâmplă în viaţa politică sau economică. Comportamentul acestora devine unul agresiv, amoral. Dacă vorbim despre numărul persoanelor care se află sub supraveghere medicală cu alcoolism cronic, constatăm o cifră destul de mare: în R. Moldova, sunt înregistrate peste 46.000 de persoane care se confruntă cu această problemă şi care se află în permanenţă sub supraveghere medicală. În funcţie de necesitate, acestea sunt implicate în programele informaţionale, de profilaxie şi, după caz, în cele de tratament. E regretabil şi faptul că, circa 15-16% din numărul persoanelor care suferă de alcoolism sunt femei.

De menţionat că acestea sunt date oficiale, ce reprezintă numărul persoanelor care au acceptat să stea la evidenţă narcologică. În realitate, cifrele sunt mult mai îngrijorătoare, deoarece foarte mulţi refuză să recunoască că sunt afectaţi de alcoolism.

— Se zice că femeile sunt mai sensibile la acest viciu. Cum se explică acest fapt?

— Alcoolismul feminin este mai specific, reieşind din statutul femeii. Boala decurge mai grav, respectiv, şi tratamentul, şi reabilitarea sunt mai anevoioase. Mai mult, în cazul în care femeia consumă alcool, numaidecât după o perioadă de beţii urmează divorţul, sunt afectaţi în special copiii, care rămân în stradă, iar femeia degradează foarte repede. De aceea, pentru femei, alcoolul ar trebui, în mare parte, exclus, mai ales pentru femeile tinere, cele care aşteaptă copii.

— Cum credeţi, alcoolismul e boala săracilor sau a bogaţilor?

— Alcoolismul este o boală care afectează toate păturile sociale, nu contează că omul e sărac sau bogat. Conform studiilor ştiinţifice, o bună parte dintre consumatorii de alcool devin dependenţi. La nivel mondial, circa 10—15%. Altceva e că, în ţările sărace, subdezvoltate, premise pentru consumul abuziv de alcool sunt foarte multe. Este cunoscut faptul că accesibilitatea alcoolului, dacă vorbim de R. Moldova, este foarte mare, sunt cantităţi enorme de alcool care nu sunt înregistrate, care se află prin beciurile gospodăriilor ţărăneşti. Mai este şi alcoolul care se importă clandestin în R. Moldova. Aceasta ar fi o premisă. A doua – aş spune că la noi consumul de alcool a căpătat un fel de susţinere morală. Dacă anterior orice persoană care îşi făcea apariţia în public în stare de ebrietate era discutată, acum aceasta a devenit chiar o modă şi se pare că nu mai există acele restricţii etice şi morale de altădată. Am urmărit în foarte multe media cum alcoolul este vândut unor persoane minore, deşi orice comerciant de alcool este în drept să ceară un act pentru a se încredinţa că acea persoană a împlinit deja 18 ani, or, în conformitate cu legislaţia R. Moldova, consumul de alcool este interzis persoanelor sub 18 ani.

— Satele noastre degradează. Alcoolul e cel mai „servit” produs acasă sau în localuri. Cum poate fi combătut acest fenomen?

— Pe parcursul mai multor ani, în R. Moldova s-au format tradiţii şi obiceiuri de a petrece timpul liber, de a se întâlni cu rudele, cu prietenii, bineînţeles, servind alcool. Cred că aici se cere o muncă foarte intensă din partea tuturor instituţiilor responsabile, şi în primul rând din partea sistemului educaţional, astfel încât copiilor să li se formeze un comportament inofensiv, să fie consultate familiile care se confruntă cu anumite probleme, pentru a se lua măsurile necesare, deoarece comportamentul dependent are rădăcini în familie şi tot în familie ia amploare. Nu degeaba se vorbeşte despre „cei 7 ani de-acasă”. Deci, dacă copilul are un comportament social adecvat, îi va fi mult mai uşor în viaţă. Şi invers, dacă în familie persistă agresivitatea, violenţa, consumul de alcool, probabilitatea că şi copilul crescut în acest anturaj va avea aceleaşi probleme este foarte mare. Tocmai de aceea, familiile tinere, mai ales cele care au copii mici, ar trebui să aibă un comportament ideal, şi să petreacă cât mai mult timp cu copiii, să le explice ce este bine şi ce este rău, să-i ajute, dacă au unele probleme şi nu ştiu cum să le rezolve. Cu atât mai mult în perioada adolescenţei, când caută anumite soluţii, caută să se manifeste, copiii trebuie să se afle în vizorul familiei, ca să poată fi ajutaţi.

— Ce impact asupra acestui fenomen are absenţa, la noi, a unei culturi a consumului de alcool?

— Noi, medicii, vorbim permanent că în R. Moldova s-au format tradiţii şi obiceiuri de consum excesiv de alcool. Nu există un tip de cultură care ar trebui promovat în rândul populaţiei. Ar trebui acuzat consumul abuziv de alcool, ar trebui sancţionată mai dur prezenţa în societate a persoanelor în stare de ebrietate, care îşi pierd controlul, fac diferite lucruri ce nu le sunt caracteristice, generând conflicte, agresivitate, accidente rutiere.

— Ce persoane se află în grupa de risc?

— Chiar aflându-se sub supraveghere medicală, la medicii terapeuţi sau la medicii specialişti, sunt persoane din grupa de risc care prezintă comportamente nedorite, care consumă abuziv alcool. Indivizii încă nu manifestă dependenţă, dar sunt la un pas de ea. Bineînţeles că medicii le recomandă anumite restricţii, consiliere psihologică, anumite programe informaţionale, educaţionale şi de profilaxie şi o bună parte dintre ei, în cazul în care conştientizează situaţia, micşorează consumul şi, respectiv, micşorează riscul de a dezvolta dependenţă. Alţii, care nu înţeleg, depăşesc acest prag şi devin dependenţi.

— Care sunt categoriile de vârstă cele mai sensibile?

— Dacă vorbim de cantitatea de alcool, se consumă mai mult în categoria de vârstă 20-45 de ani, deci aceasta este categoria de persoane care îşi permite un consum excesiv, fără a se gândi la consecinţe. Cert este că alcoolul afectează toate sistemele şi organele, chiar la o persoană nedependentă, fiind foarte frecvente cazurile de hepatită, ciroză, anumite diminuări mentale, deficienţe fizice ş.a.m.d. De aceea, noi, medicii, vorbim de un consum moderat, care să nu afecteze sănătatea. Conform studiilor internaţionale, consumul anual optim ar fi de 6 – maximum 8 litri de alcool pur pe cap de locuitor. O asemenea cantitate de alcool creează mai puţine probleme.

— Ce factori conduc la starea de dependenţă?

— Sunt factori multipli: stresul social, neîncadrarea în câmpul muncii, neîncrederea în ziua de mâine, factori psihologici. Mai există şi vulnerabilitatea genetică, care are un rol însemnat, chiar dacă savanţii nu au dovezi clare că patima alcoolului poate trece direct de la părinţi la copii.

— Vin multe persoane să se trateze din proprie iniţiativă sau, mai degrabă, acestea sunt aduse?

— Tratamentul este benevol, ca în orice altă maladie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, adică cele în care persoana a făcut o psihoză alcoolică, când nu-şi poate controla comportamentul şi devine periculoasă atât pentru sine, cât şi pentru cei din jur.

— Este nevoie, atunci, de o înăsprire a legilor?

— Da, bineînţeles, înăsprirea legilor ar da rezultate. Dar, iarăşi, pe prim-plan trebuie să fie factorul educaţional, fiindcă doar cu metode şi măsuri restrictive, în lipsa unei educaţii adecvate, nu vom reuşi. În R. Moldova, avem legi bune, care sunt racordate la exigenţele europene şi internaţionale. Există un plan naţional de control al consumului de alcool, dar aceste măsuri nu pot da rezultate imediate, ci numai în timp. Acum, Ministerul Sănătăţii lucrează foarte mult asupra combaterii fenomenului consumului abuziv de alcool şi promovării modului sănătos de viaţă. Există un sistem de instituţii medicale care acordă servicii specializate. Este important ca persoanele să fie conştiente, să facă un pas către medici, să accepte tratamentul specializat şi să revină la normalitate.

— Cum decurge tratamentul?

— Durata tratamentului staţionar e de 30 de zile, deci este nevoie de minimum 30 de zile ca să restabilim această persoană. După aceea, la dorinţă, de comun acord cu medicul, cu rudele, se decide finalizarea acestui tratament prin unele metode netradiţionale, cum ar fi codarea, torpilarea sau alte metode.

— Sunt eficiente aceste metode netradiţionale?

— Depinde de persoană, de conştiinţa acesteia, de motivarea sa de a se reîntoarce în societate, în familie, de a duce un mod de viaţă sănătos, în afara alcoolului. Depinde de mulţi factori, nu depinde întotdeauna de iscusinţa sau de profesionalismul medicului.

— Aveţi multe cazuri care s-au soldat cu succes?

— Da, cunosc persoane care nu mai consumă alcool de 30, 40 de ani, care sunt conştiente de viciul lor şi aleg să ducă un mod de viaţă sănătos.

— Ce număr de persoane se adresează anual pentru consiliere?

— Circa 70% din persoane fac o adresare la medic şi, aflându-se sub supraveghere medicală, cad sub incidenţa consilierii. Altceva e că sunt şi aici, ca oriunde, rezerve: ar trebui ca persoanele să fie depistate la o etapă timpurie, când încă nu sunt dependente, dar riscă să devină. Persoanele ar trebui, astfel, supuse consilierii şi, în caz de necesitate, să le fie propuse chiar şi unele metode de tratament.

— Ce pot face apropiaţii în cazul celor care consumă abuziv alcool?

— În primul rând, vreau să remarc că la noi familia duce un mod de viaţă ascuns, pe când ar trebui să fie deschisă şi, la primele simptome, la primele cazuri de apariţie frecventă a unui membru al său în stare de ebrietate, să dea alarma, să încerce să-l convingă, cu delicateţe, să facă o adresare la medic, să discute cu medicul, care ar putea să-i aprecieze starea. Atunci, am avea succese foarte mari.

— Este alcoolismul o boală tratabilă? Pentru că, de multe ori, după o perioadă de abstinenţă, persoana dependentă reîncepe să consume alcool.

— Alcoolismul este o boală foarte gravă, o boală cronică, şi cred că societatea ar trebui să fie conştientă de acest fapt. Sunt necesare eforturi mari pentru a-l face pe om să revină la normalitate. În afară de tratamentele aplicate în sistemul de sănătate, aceste persoane necesită să fie reabilitate, să se afle sub supraveghere medicală, iar în cazul apariţiei unor probleme, cum ar fi stresul sau unele neplăceri, să se adreseze, conştient, la medic, fiindcă există o mare probabilitate de revenire a lor la consumul de alcool. În acest context, aş vrea să subliniez că, dacă persoana este dependentă, dar doreşte să fie sănătoasă, ea nu mai are dreptul să consume alcool. Trebuie să fie abstinentă toată viaţa, pentru că imediat ce pune alcool în cavitatea bucală, boala revine la stadiile iniţiale. Deci, persoanele care sunt bolnave, care au făcut tratament, în niciun caz nu trebuie să reia consumul de alcool, pentru că nu se vor mai putea controla.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona CIURCĂ