Principală  —  Interviuri   —   În prim plan: interesul de…

În prim plan: interesul de a ajunge la guvernare, chiar şi cu preţul încălcării unor standarde obligatorii

493-postica-interviuInterviu cu Pavel Postică, Șef Efortul de Monitorizare Promo-LEX

— Dle Postică, suntem la distanţă de exact o lună de la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Care sunt cele mai serioase derogări de la lege pe care le-aţi constatat în comportamentul concurenţilor electorali în urma monitorizării actualei campanii?

— Promo-LEX a elaborat până acum două rapoarte de monitorizare. Astfel, am constatat că principala tendinţă a acestui scrutin este încercarea partidelor politice şi a concurenţilor electorali de a profita de carenţele legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea partidelor politice şi desfăşurarea campaniei electorale. Voi aduce un exemplu. Potrivit Legii cu privire la partidele politice, chiar din momentul înregistrării, acestea sunt în drept să difuzeze liber informaţii cu privire la activitatea lor. Pe de altă parte, din momentul înregistrării în calitate de concurent electoral, partidele politice deja sunt limitate parţial în activitatea lor, deoarece fiecare activitate desfăşurată de ele trebuie să fie raportată la CEC, inclusiv sub aspect financiar. Astăzi suntem martori cum o serie de partide politice, din chiar startul perioadei electorale, au demarat activ o campanie de promovare a imaginii liderilor lor. Vedem billboard-uri cu diferiţi lideri de partid, în conţinutul cărora lipseşte îndemnul direct „alege” sau „votează”. Aceleaşi chipuri le descoperim pe alte billboard-uri, conţinând deja sloganul „alege” sau „votează”. Diferenţa este în aceste sloganuri şi în perioada în care acest billboard va fi expus publicului. O altă diferenţă esenţială constă în faptul că cheltuielile pentru plasarea billboard-urilor fără îndemnul „alege” nu se vor regăsi în rapoartele financiare depuse la CEC. De altfel, această tendinţă poate fi suprapusă şi pe alte categorii de cheltuieli: sedii, transport, comunicaţii etc.

— În ce proporţie rămân „murdari” banii partidelor utilizaţi în această campanie?

— Din perspectiva eforturilor de monitorizare depuse de Promo-LEX, banii partidelor îi putem califica „murdari” odată ce ei nu parcurg calea stabilită de Regulamentul CEC cu privire la finanţarea partidelor politice. Noi înţelegem foarte bine că unui lider local îi este mult mai simplu şi mai comod să achite din propriul buzunar factura de 100 de lei pentru energie electrică a sediului local al partidului, totuşi, insistăm asupra ideii că e corect să depună 100 de lei la capitolul venituri în „Fondul electoral”, după care să prezinte trezorierului factura şi să ceară achitarea acesteia din „Fondul electoral”. Aceasta este calea corectă, legală şi absolut tot ce nu trece printr-un astfel de circuit poate fi calificat drept bani „murdari sau venituri şi cheltuieli nedeclarate”. Cu regret, cuantumul acestor sume este foarte greu de estimat, dar noi depunem şi vom continua să depunem efort, astfel încât, prin intermediul Reţelei de Observatori Promo-LEX, să facem un calcul paralel estimativ al acestor venituri şi cheltuieli.

— Cum credeţi, din ce cauză, în aproape un sfert de secol de independenţă, formaţiunile politice din R. Moldova nu au acceptat, deocamdată, să desfăşoare campanii corecte, curate, echilibrate?

— După un sfert de secol de independenţă, Promo-LEX constată, totuşi, anumite progrese la capitolul corectitudine şi libertatea campaniilor electorale, deşi ne dorim ca lucrurile să fie perfecte sau cât mai aproape de ideal. Din acest considerent, ridicăm standardele. Partidele, chiar dacă declară oficial şi deschis că tind şi ele la acele standarde, neoficial şi pe interior mai au un scop – acapararea puterii sau accederea la guvernare. În acest context, apar şi coliziuni între standarde şi dorinţa de a guverna. Cu regret, la noi partidele nu au crescut până la acel nivel în care pe primul plan să pună standardele. Deseori pe primul plan este pus interesul de a ajunge la guvernare, chiar şi cu preţul încălcării anumitor standarde obligatorii.

— Cine sunt beneficiarii monitorizărilor Promo-LEX?

— În cazul nostru, sloganul efortului de monitorizare a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 este „Monitorizăm şi informăm”. Din acest considerent, credem că beneficiarii efortului nostru sunt toţi cei interesaţi de mersul procesului electoral din R. Moldova, toţi cei care vor să se convingă că rezultatul alegerilor este corect, fiindcă unul dintre rolurile noastre principale este să confirmăm sau, sper să evităm astfel de situaţii, să infirmăm rezultatele alegerilor, dacă s-ar înregistra fraude.

— Ce impact, în opinia dvs., au datele acestor monitorizări asupra concurenţilor electorali?

— Echipa Promo-LEX îşi doreşte ca rapoartele efortului de monitorizare să fie citite şi analizate complex de către concurenţii electorali. Deja avem primele reacţii prin care ne asigurăm că rapoartele au fost citite şi asta ne încurajează. Pe de altă parte, de obicei, reacţii sunt în privinţa efortului de monitorizare. Astfel, multiple surse mass-media au evitat să reflecte în ştiri, emisiuni şi reportaje informaţii despre constatările observatorilor Promo-LEX. Totuşi, indirect, cred că cel mai important impact asupra concurenţilor electorali ar trebui să fie votul alegătorului, atunci când votează pentru un concurent electoral sau, din contra, nu îl votează.

493-postica-interviu3— Dar asupra alegătorilor?

— Monitorizăm şi informăm! Rapoartele elaborate de Promo-LEX am vrea să fie o sursă de informare pentru alegători. Vrem ca alegătorii să intre pe pagina www.promolex.md şi să citească informaţii imparţiale despre mersul campaniei electorale, iar citirea acestor informaţii să-i determine să meargă la vot şi să fie permanent cu speranţa că votul lor este determinant şi important.

— Cum am putea combate fenomenul absenteismului, care e unul destul de pronunţat în R. Moldova?

— Nu sunt de acord că, la noi, fenomenul absenteismului e atât de pronunţat. Participarea la vot a alegătorilor din R. Moldova este în proporţie destul de mare. Noi trebuie să conştientizăm că un număr important de alegători se află peste hotarele R. Moldova, iar o altă categorie importantă de alegători, cei care locuiesc în regiunea transnistreană, nu pot efectiv participa la alegeri. În rest, există o categorie de circa 15% din alegători care, într-adevăr, sunt sceptici şi nu merg la vot. Dar sunt sceptici în mare parte din cauza faptului că nu sunt siguri că votul lor contează. În acest context, vreau să spun tuturor că fiecare vot contează. Astfel, chiar şi cu riscul de a fi învinuit de partizanat politic, pot aduce câteva exemple din istoria electorală a Moldovei, când o categorie de alegători au determinat rezultatul alegerilor. Bunăoară, să analizăm alegerile locale generale din iunie 2011, când alegătorii din suburbii, de facto, au decis cine va fi primarul de Chişinău. Şi în alegerile din aprilie 2009, a contat votul alegătorilor de peste hotare, determinând crearea unor coaliţii.

— Ce forme „noi” de corupere a alegătorilor au apărut în această campanie electorală?

— În această campanie, cel puţin până la acest moment, vedem că concurenţii electorali practică o influenţă indirectă asupra alegătorilor. Concerte electorale, cadouri cu tentă electorală până la înregistrarea în calitate de concurent electoral, activizarea diverselor organizaţii neguvernamentale şi de binefacere, fundaţii care se concentrează pe activităţi de suport pentru categorii sau domenii ce necesită intervenţii financiare. Vreau să zic doar că în momentul de faţă concurenţii sunt inventivi şi activează la limita celor permise de lege sau, din contra, la limita celor sancţionate de lege.

— Cum se desfăşoară campania în localităţile din stânga Nistrului?

— Pentru moment, practic, nu avem campanie electorală în stânga Nistrului. Dar, cu şi mai mare regret, constatăm că nici CEC nu a creat acele structuri electorale care să gestioneze procesul electoral în teritoriul regiunii transnistrene şi al municipiului Bender. Asta, la fel, influenţează desfăşurarea campaniei electorale în teritoriul menţionat.

— Cum ar putea influenţa asupra rezultatelor scrutinului liberalizarea regimului de vize şi numărul mare de cetăţeni moldoveni, inclusiv din stânga Nistrului, care şi-au perfectat paşapoarte biometrice?

— Nu văd cum ar putea influenţa. Cetăţenii din stânga Nistrului care au dorit şi doresc să perfecteze actele de identitate ale sistemului naţional de evidenţă a populaţiei o pot face în continuare. Regimul liberalizat deja există şi poate fi afectat doar dacă se constată că au fost admise abuzuri în aplicarea acestui regim. Respectiv, rezultatul alegerilor în acest aspect nu poate crea anumite consecinţe.

— Acum câteva zile, a devenit clar că, în străinătate, vor fi deschise 95 de secţii de votare: cele mai multe în Italia, după care în Federaţia Rusă şi în România. Cine va asigura corectitudinea votului acordat de cetăţenii R. Moldova în străinătate?

— Noi trebuie să înţelegem că desfăşurarea corectă a alegerilor trebuie să fie asigurată în primul rând de organele electorale. Constituirea organelor electorale în R. Moldova nu a ridicat până la acest moment nimănui semne de întrebare. Din acest motiv, cred că alegătorii din străinătate pot fi siguri că votul lor va fi numărat corect. De asemenea, concurenţii electorali pot delega observatori la orice secţie de votare din ţară sau de peste hotare.

— CEC a iniţiat semnarea de către concurenţii electorali a unui Cod de Conduită privind desfăşurarea şi reflectarea campaniei electorale. Acest cod îşi propune să asigure o campanie corectă, în care nu ar fi utilizaţi bani sau alte bunuri, în scopul determinării alegătorilor să voteze un anumit candidat… Vi se pare un document real, care ar putea fi respectat?

— Orice Cod de Conduită este un angajament mai mult moral, care nu atrage după sine anumite sancţiuni. Totuşi, existenţa şi utilizarea acestor coduri este foarte necesară pentru a arăta tuturor care sunt acele limite în baza cărora vor activa semnatarii codului, deci aceste limite trebuie respectate de fiecare semnatar. În context, ei lasă la discreţia oricui să facă o judecată dacă semnatarul a încălcat sau a respectat codul de conduită. Fiecare observator Promo-LEX semnează un cod de conduită şi un exemplar al acestuia este păstrat la sediul asociaţiei. Textul codului de conduită este disponibil aici: http://promolex.md/upload/publications/ro/doc_1333025354.pdf .

— Potrivit unor date oficiale, pe listele electorale au fost „găzduiţi” zeci de candidaţi certaţi rău cu legea. Ce soluţii ar trebui să existe pentru ei, dar şi pentru partidele care i-au inclus în liste?

— În cadrul efortului de monitorizare Promo-LEX mergem pe ideea de bună-credinţă. Nu cred că vreun concurent electoral a inclus intenţionat în listele electorale candidaţi care nu au dreptul să fie aleşi. Bănuiesc că acest aspect trebuie să rămână pe seama acelor candidaţi care au acceptat să figureze pe listele electorale. Există norme în Codul Electoral ce spun foarte clar care este lista persoanelor care nu au dreptul să fie alese. La fel, există obligaţia CEC şi a organelor electorale să verifice fiecare candidat. Până la acest moment nu am auzit de situaţii în care vreunei persoane care nu are dreptul să fie aleasă să-i fie validat mandatul.

— Cum pot fi determinate autorităţile locale să autentifice listele cu semnături, acumulate de candidaţii independenţi?

— Codul Electoral este destul de explicit la acest subiect. Persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie în prezenţa conducătorului administraţiei publice locale, care autentifică listele cu aplicarea pe fiecare foaie a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale. Cu regret, codul nu stabileşte termenul în care primarul ar trebui să-şi exercite această obligaţie. Din acest considerent, în cazul în care administraţia publică locală nu doreşte, la solicitare verbală, să autentifice lista semnăturilor, aş recomanda colectorului de semnături să adreseze o cerere scrisă la primăria respectivă, iar în copie să informeze CEC. Sunt sigur că reacţia conducătorului administraţiei publice locale va fi foarte rapidă şi va autentifica lista semnăturilor.

— Cât de serioase vi se par contestaţiile depuse de concurenţii electorali la CEC?

— Mă bucură faptul că în acest scrutin se atestă o tendinţă pe care am aşteptat-o de mult timp. Trecerea de la lupta cu acuzaţii politice la lupta juridică, adică prin contestaţii. La fel, mă bucură faptul că majoritatea concurenţilor electorali au conştientizat că, în mod normal, trebuie să se supravegheze reciproc şi să taxeze prin mijloace legale fiecare eroare a contracandidatului. Totuşi, nu cred că vom avea ocazia să vedem sancţiuni dure de tipul excluderii din cursa electorală, deoarece încă nu avem mecanisme foarte clare de a aplica astfel de sancţiuni.

— Cât de corect sunt soluţionate aceste contestaţii?

— Corectitudinea soluţionării contestaţiilor, dacă e să privim strict sub aspect juridic, pur şi simplu, nu poate fi pusă la îndoială. Cine nu are încredere este în drept să le conteste. Însă, odată ce nu le-a contestat, reiese că soluţiile sunt corecte.

— CEC a anunţat despre posibilitatea înregistrării prealabile a alegătorilor din străinătate. Cum explicaţi lipsa de interes şi de participare a acestora?

— Nu cred că putem acuza conaţionalii noştri de lipsă totală de interes pentru procesele electorale din ţară. Totuşi, cred că partidele politice, dar şi concurenţii electorali trebuie să desfăşoare nu doar campanii de agitaţie electorală, ci şi de educaţie civică, de informare a alegătorilor despre drepturile şi posibilităţile lor. Campaniile de informare nu trebuie să fie doar o obligaţie a CEC-ului şi a organizaţiilor neguvernamentale. Primele interesate ar trebui să fie partidele politice, care să informeze cetăţenii noştri despre posibilitatea înregistrării prealabile şi, indirect, despre posibilitatea de a pune presiune pe autorităţi pentru a deschide într-o anumită ţară străină secţii de vot. Dar, cu regret, partidele politice se antrenează mai degrabă în campanii de critici – de ce în anumite ţări se deschid mai multe secţii de votare, iar în altele mai puţine, pe când în mod normal urmau să contribuie la informarea conaţionalilor despre înregistrarea prealabilă şi în acest caz ar fi avut şi argumente pentru a pune presiune pe autorităţi.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta GROSU