Principală  —  Interviuri   —   Ghenadi Onişcenko nu a vizitat…

Ghenadi Onişcenko nu a vizitat niciodată „Chateau Purcari”

439-victor-bostan-1Interviu cu Victor Bostan, directorul general al Grupului de companii „Purcari&Bostavan Wineries”

 

— Dle Bostan, potrivit unor date, “Purcari &Bostavan Wineries” controlează circa 50% din piaţa de producţie de vin de calitate în R. Moldova şi circa 20% din piaţa de export. Aţi estimat cum anume se va răsfrânge embargoul Rusiei asupra activităţii economice a companiei dvs.?

— La acest moment, cota Rusiei în vânzările Grupului este de circa 16%. Cota Rusiei în profitul grupului “Bostavan Wineries” este şi mai redusă. Desigur, nu putem nega faptul că piaţa Federaţiei Ruse este una strategică pentru R. Moldova în general şi pentru compania noastră în particular, cu atât mai mult că, în ultima perioadă, am înregistrat succese foarte bune pe piaţa rusă, vinul “Purcari” fiind unul dintre liderii pieţei în categoria sa de preţ. Totuşi, trebuie să menţionăm că, în comparaţie cu anul 2006, când cota vânzărilor în Federaţia Rusă era de 90%, dependenţa economică este redusă substanţial.

— Într-o scrisoare pe care aţi adresat-o recent angajaţilor companiei dvs. se spune că acest embargo “este o lovitură atât pentru noi, cât şi pentru întreaga ramură vitivinicolă, dar şi pentru Moldova ca stat”. Cum au perceput angajaţii această scrisoare a dvs.?

— Consider că e de responsabilitatea fiecărui conducător să-şi îmbărbăteze colegii în momente mai dificile. Sper că această scrisoare a mea a fost primită cu entuziasm şi cu înţelegere. Cel puţin asta ne-a demonstrat suportul manifestat de ei pe facebook, twitter şi pe alte reţele de socializare. S-au implicat şi consumatorii fideli, evident, am fost copleşit de numărul de mesaje încurajatoare. A fost uluitor! De altfel, în administrarea vinăriilor “Purcari”, “Bardar”, “Bostavan” şi “Crama Ceptura” muncesc 35 de persoane. În total, compania are circa 800 de angajaţi.

— Recent, aţi efectuat testări independente ale produselor “Purcari &Bostavan Wineries” la Centrul Naţional de Testare a Calităţii. Este sau nu credibilă această instituţie şi aceste rezultate pentru Rospotrebnadzor?

— Centrul Naţional de Testare a Calităţii din R. Moldova este acreditat de Federaţia Rusă, dar, din păcate, această înţelegere nu a fost respectată.

— Credeţi şi în continuare că orice criză, orice eşec te poate face mai puternic, mai rezistent?

— Da, cred sincer că totul depinde de atitudinea personală a fiecăruia dintre noi. Experienţa, pozitivă sau negativă, este o lecţie pe care fie alegem să o învăţăm, fie alegem să ne distrugă şi descurajeze.

— În aceste zile sunteţi plecat de acasă. Unde şi cu ce prilej?

— Ultimele zile au fost foarte intense la capitolul noutăţi şi evenimente. Este o perioadă mai zbuciumată, în care trebuie să fii stăpân pe situaţie şi să iei decizii rapide, care vor afecta strategic compania. În mod evident, discuţiile, negocierile şi întâlnirile te fac să fii fizic departe de casă, dar gândul îţi rămâne întotdeauna la companie, angajaţi şi la oportunităţile care ţi se deschid.

Perioada septembrie-octombrie, în fiecare toamnă, de altfel, este foarte importantă pentru viticultori şi vinificatori. Sunt zile în care se culeg strugurii, se face mustul şi se pune, în proporţie de 90%, temelia noului vin. La fel, septembrie-decembrie este perioada în care se produc circa 50% din vânzările anuale de vin. Şi în toamna curentă, sunt preocupat de aceste două perioade importante. Acum mă aflu în România, la “Crama Ceptura”, unde dăm start colectării strugurilor şi elaborăm strategii pentru a intensifica vânzările de la sfârşit de an. Pentru noi, România este principala piaţă de export. Astfel, cel puţin 30—40% din efort va fi depus şi de această dată pentru menţinerea acestei importante pieţe de desfacere. Din România, voi pleca în Polonia, Cehia şi Slovacia. Şi aceste ţări constituie importante pieţe de desfacere strategice pentru noi.

— În 2002, aţi creat “Vinăria Bostavan”, care s-a transformat ulterior în “Purcari & Bostavan Wineries”, ce include “Vinăria Bostavan”, “Vinăria Purcari”, “Vinăria Bardar” şi “Crama Ceptura”, România. Ce reprezintă acum, când Federaţia Rusă pune un nou embargo, compania dvs.?

— La acest moment, grupul “Bostavan Wineries” include 4 companii mari: “Vinăria Purcari”, “Vinăria Bostavan” , “Vinăria Bardar” şi “Crama Ceptura” . Timp de 10 ani, din 2002, au fost implementate proiecte imense de modernizare a vinăriilor. În acest răstimp, au fost plantate noi suprafeţe, în total, circa 1000 ha de viţă de vie. Am muncit mult asupra îmbunătăţirii calităţii vinului, dar şi pentru promovarea şi distribuţia produselor noastre pe pieţele din afara R. Moldova. Suma investită în vinării, pe parcursul acestei perioade, este de circa 50 mil. USD. Astăzi, când Federaţia Rusă refuză din nou să importe vinuri din R. Moldova, aş menţiona câteva detalii importante din activitatea noastră. Bunăoară, grupul nostru e cel care posedă cel mai scump şi mai valoros brand de vinuri de la noi – “Purcari” , cu 300 ha de vie de origine controlată. Acum, la această Vinărie se produc anual 550—600 mii de sticle de vin. Intenţiile noastre sunt de a majora producţia până la un milion de sticle. Altă vinărie, “Bostavan”, este al treilea după preţ brand de vin din R. Moldova, cu 750 ha de vie şi două vinării la Etulia şi Oneşti. Vinăria “Bardar” rămâne unul dintre cei mai vechi şi cu tradiţii producători de divin din R. Moldova. Vinăria “Crama Ceptura” este cea mai modernă cramă din renumita zonă cu origine controlată “Dealul Mare”, din România. Acolo avem 180 ha de vie. Lucrările la “Crama Ceptura” au început în martie 2004, în septembrie 2005 fiind livrat primul lot de vin. De altfel, Vinăria de la Ceptura este un proiect susţinut financiar de Uniunea Europeană, volumul investiţiei ridicându-se la aproximativ 7 milioane de euro.

439-purcari-premii— A trecut sau nu vreodată Ghenadi Onişcenko pe la Purcari? De fapt, vă cunoaşteţi cu el?

— “Chateau Purcari” este una dintre cele mai însemnate atracţii ale R. Moldova, care captivează turişti din întreaga lume, demnitari de stat, vedete şi oameni de afaceri. Noi am fost şi rămânem deschişi şi întotdeauna pregătiţi de a primi oaspeţi de cel mai înalt rang. Bunăoară, în ultimii 5 ani, la “Chateau Purcari”, am găzduit peste 10 mii de oaspeţi, printre care Principesa Marina Sturdza, Principele D. Sturdza, Principele englez Michael de Kent. Până în prezent, Ghenadi Onişcenko nu a vizitat “Chateau Purcari”, dar cred că o astfel de vizită ar fi o ocazie bună pentru domnia sa de a-şi forma o viziune mai corectă şi mai complexă asupra vinurilor din R. Moldova.

— În ce condiţii “Purcari & Bostavan Wineries” exportă vinuri în Federaţia Rusă?

— În condiţii egale cu ceilalţi producători de vin din R. Moldova.

— În opinia dvs., câtă politică şi câtă securitate alimentară este în decizia Federaţiei Ruse?

— Iarăşi, nu vreau să fac declaraţii subiective. Când vine vorba despre calitatea vinurilor noastre şi mai ales despre securitatea alimentară a unei ţări, aş vrea să-i las pe experţi să se exprime. În Rusia, doar în anul 2013, vinurile “Purcari” au fost distinse cu 10 medalii pentru calitatea excelentă a vinurilor în cadrul renumitelor expoziţii ProdExpo şi Vinorus, Vinoteh. La ProdExpo, trofeul cel mai de preţ – Grand Prix – a fost adjudecat de vinul “Negru de Purcari” Anniversary Edition 2009. Ca să înţelegeţi exact ce înseamnă această distincţie, voi sublinia că, dintre toate probele de vin prezentate de peste 2 000 de companii din 63 de ţări ale lumii, participante la acea competiţie, anume vinul “Negru de Purcari” a fost considerat cel mai bun, cel mai calitativ, de către experţii ruşi.

— Acest embargo se răsfrânge dur şi asupra viticultorilor. Ce soluţii pot fi identificate pentru proprietarii de vii?

— Urmează să ne mobilizăm şi să dublăm eforturile, îmbunătăţind substanţial performanţa noastră pe alte pieţe – România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ţările Baltice şi Ucraina. O altă prioritate este piaţa vitivinicolă din R. Moldova, care prezintă perspective enorme de dezvoltare din cauza creşterii aprecierii culturale a vinului prin cultivarea personală, un stil de viaţă rafinat, maturizarea gusturilor şi a deciziilor de consum.

— Recent, “a plouat” cu premii pentru vinurile din R. Moldova la prestigiosul concurs Decanter World Wine Awards 2013, care s-a desfăşurat la Royal Opera House din Covent Garden, Londra. “Negru de Purcari” (Anniversary Edition 2009) s-a ales cu o medalie de argint. Este sau nu posibil ca aceste înalte distincţii să determine Federaţia Rusă să-şi revadă deciziile?

— „A plouat” cu premii nu doar în cadrul Decanter, dar şi la expoziţiile internaţionale Concours Mondial de Bruxelles, Challenge International du Vin din Bordeaux, etc. Din 2003 până la momentul actual, “Purcari” a fost distins cu peste 75 de medalii şi cam tot atâtea au fost câştigate din 1827 până în anii 1990. Toate concursurile sunt jurizate de experţi internaţionali şi imparţiali în cadrul unor degustări închise.

— Mai multe state occidentale, inclusiv România, au promis să cumpere din R. Moldova cantitatea de vin respinsă de Federaţia Rusă. E mult? E puţin? Ce ar putea face aceste ţări cu vinul achiziţionat mai mult din solidaritate cu R. Moldova şi nu din necesitate?

— Avem încredere deplină în produsele noastre. Vinul “Bostavan” şi “Purcari” este comercializat în prezent în peste 25 de ţări ale lumii, inclusiv în statele occidentale, România constituind una dintre pieţele noastre strategice. Suportul acestor ţări în sporirea vânzărilor va fi binevenit şi sincronizat cu eforturile pe care le depune în prezent Grupul “Bostavan Wineries” pentru a se extinde în Europa de Est, dar trebuie să înţelegem că nu este vorba de un act de caritate, ci mai degrabă de un parteneriat economic reciproc avantajos.

439-victor-bostan-2— Într-o declaraţie făcută recent de dvs., spuneaţi: „îndemnăm moldovenii să îşi cunoască şi să creadă în produsul naţional, dar şi să se iniţieze în arta servirii vinului, diversitatea acestuia, pentru a-şi alege vinul preferat”. Acest îndemn nu ar putea spori pofta noastră de alcool?

— Noi îi îndemnăm pe consumatori să consume vin cu responsabilitate şi în cantităţi rezonabile. Nu ne dorim să sporim volumul total de alcool consumat de moldoveni, ci să-i motivăm pe aceştia să dea preferinţă vinului în locul alcoolului tare sau al berii.

— Spuneţi-ne nişte secrete din arta servirii vinului…

— Arta servirii vinului este o disciplină foarte amplă şi este dificil să aleg doar un secret pentru a-l dezvălui. Totuşi, cred că există două principii de bază care trebuie respectate pentru o experienţă bună de consum – temperatura şi forma paharului. Vinurile albe trebuie servite la temperatura de 8—10 grade Celsius, roze – 12 grade Celsius şi roşii – la 20 grade Celsius. Dacă temperatura vinului va fi prea mare sau prea mică, aceasta le va reduce din calităţile gustative. Paharul trebuie să fie cu picioruş, sub formă de “lalea” şi umplut la 1/3 din înălţime – ceea ce asigură concentrarea maximă a substanţelor aromatice în pahar.

— Cum credeţi, de ce cunoscătorii de vinuri preferă, totuşi, vinul “Negru de Purcari” ? Ce fel de calităţi ale acestei băuturi îi atrag în mod special?

— „Negru de Purcari” este regele vinurilor – nobil, cu o structură bogată, culoarea intens rubinie cu nuanţe de rodie şi un buchet generos cu note suave de prună, ciocolată şi smochine, care în timp se deschid, oferind o aromă nemaipomenită de vanilie şi şofran.

Degustând “Negru de Purcari”, Federico Giotto, un cunoscut expert italian de vinuri, a menţionat: “Acest vin e asemenea unui pumn de fier îmbrăcat într-o mănuşă de catifea”. Un astfel de calificativ se foloseşte doar pentru cele mai bune vinuri de Burgundia.

— Ce fel de vin preferaţi?

— Prefer diferite tipuri de vin, dar acestea trebuie neapărat să corespundă cu o anumită ocazie şi cu bucatele servite în cadrul acesteia. La o cină rafinată cu specialităţi exotice din vânat voi prefera “Negru de Purcari”, dacă se serveşte un Main lobster, îl voi completa cu un pahar de “Alb de Purcari”, iar dacă e vorba de un prânz lejer în timpul verii, voi da preferinţă “Rose de Purcari”.

— Aveţi 3 copii. Sunt sau vor să devină vinificatori?

— Îmi doresc să devină, în primul rând, cetăţeni demni ai neamului nostru, cu o educaţie de cel mai înalt nivel, oameni capabili să reuşească în această viaţă mai multe decât reuşesc eu.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.