Principală  —  Interviuri   —   Exclusiv Bodiu: "M-am retras ca…

Exclusiv Bodiu: „M-am retras ca Dorin Chirtoacă să învingă din primul tur”

Interviu cu Victor Bodiu, secretar general al Guvernului, ex-candidat la funcţia de primar de Chişinău

 

— Pe 6 mai, în ziua când s-a decis retragerea dvs. din cursa pentru Primăria Chişinău, vă văzusem parcurgând pe jos str. Maria Cebotari… Vă salutaţi cu trecătorii, iar acest fapt sugera că mai eraţi în campania electorală. La interval de câteva ore, am aflat că nu mai sunteţi candidatul PLDM pentru Primăria Chişinău. Când, totuşi, a fost luată această decizie?

— Deşi a fost discutată de ceva timp în cadrul PLDM, decizia a fost luată în ziua în care a fost anunţată.

— Este sau nu această decizie dependentă de plecarea lui Mihai Godea din PLDM?

— Cum am mai spus, astfel de abordări au avut loc până la plecarea acestui coleg din PLDM. Pe parcursul ultimelor luni, atacurile la adresa formaţiunii noastre, la adresa preşedintelui PLDM, dar şi la adresa mea, s-au acumulat… Am aflat diferite lucruri despre mine, dar până la sfârşitul campaniei n-o să mă dedau dezvăluirilor, ca să nu sune a patetism. A fost o decizie asumată. Am fost chiar eu unul dintre iniţiatorii acestei abordări. Am considerat că aceasta este singura soluţie corectă în situaţia în care ne aflăm acum, când partidele AIE sunt atât de dezbinate, fiecare formaţiune încercând să-şi promoveze propriul candidat, în detrimentul ideii democratice.

— Atunci când aţi acceptat să candidaţi pentru un mandat de primar, chiar aţi dorit să învingeţi?

— Mi-am dorit. Şi în continuare consider că ceea ce ne-am propus şi ne propunem să realizăm prin intermediul Consiliului Municipal Chişinău  (CMC) sunt nişte soluţii care pot îmbunătăţi starea de lucruri în capitală. Noi oricum vom promova aceste proiecte prin intermediul CMC. Am şi avut o discuţie cu Dorin Chirtoacă şi am constatat că este evidentă susţinerea sa pentru proiectele şi iniţiativele propuse de noi, deoarece toate vin în sprijinul cetăţenilor municipiului Chişinău. Voi rămâne să activez în CMC, ca să promovăm şi să realizăm proiectele noastre, or, consider şi în continuare că echipa de consilieri a PLDM poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine în municipiul Chişinău.

— Este adevărat că Alexandru Tănase a plecat din PLDM deoarece candidatura sa nu a fost propusă pentru funcţia de primar de Chişinău?

— Nu am auzit niciodată ca în partid să se discute deschis despre candidatura lui Alexandru Tănase pentru această funcţie.

— Dar cum s-a decis că anume dvs. aţi fi cel mai potrivit pentru această funcţie?

— Candidatura mea a fost propusă de către preşedintele PLDM şi a fost discutată în cadrul organizaţiei PLDM a municipiului Chişinău. De altfel, Alexandru Tănase era preşedinte al acestei organizaţii. Am fost susţinut în unanimitate de organizaţia noastră municipală, ai cărei membri mă cunoşteau deoarece am fost şef de campanie în cadrul scrutinului parlamentar. A fost o susţinere neimpusă de nimeni, în condiţiile în care, din partea organizaţiei, nu au fost şi alte propuneri. Vreau să spun că nu am avut nici pentru o clipă îndoieli că nu aş fi reuşit să realizez ceea ce ne-am propus. Credeţi-mă, dacă nu aş fi avut încredere în propriile puteri, nu aş fi acceptat această poziţie. Lucrurile, însă, se schimbă şi noi ne-am adaptat la condiţiile nou-create. De altfel,  atunci când s-a discutat candidatura mea pentru postul de ministru de Interne, mi-am zis că nu merg încolo şi m-am opus acestei idei, deoarece înţelegeam că MAI nu este gata să accepte reformele pe care aş fi dorit eu să le implementez. Am avut o discuţie dură cu colegii care insistau că ar trebui să accept funcţia, dar am spus că nu merg, deoarece nu credeam în succesul reformelor pe care ar fi trebuit să le realizez.

— Ce au spus soţia şi fiul dvs. despre retragerea din cursă?

— Voi reproduce citatul feciorului meu, de 9 ani: «Mă bucur că tata s-a retras. Va avea mai mult timp pentru mine, dar îmi pare rău că, în Chişinău, nu se vor schimba prea multe lucruri», la care i-am explicat că îl vom susţine pe Dorin Chirtoacă, iar pe viitor vom încerca să implementăm împreună proiectele pe care ni le-am propus. În general, familia îmi susţine toate deciziile, iar eu în tot ce gândesc să realizez mă consult cu ei. Familia mea a înţeles că această decizie a fost necesară pentru a consolida spectrul democratic.

— Se tot discută despre o posibilă colaborare a PLDM cu PCRM în scopul alegerii şefului statului. Cât de reale sunt aceste presupuneri? Cât de posibilă ar fi alegerea unui preşedinte cu voturile acestor două formaţiuni?

— Credeţi că după retragerea noastră din cursa pentru Primăria Chişinău mai poate fi vorba despre vreo colaborare cu PCRM? Noi am explicat, de fapt, că decizia noastră vine să prevină o eventuală victorie a PCRM la Primăria Chişinău. Cât mă priveşte, din 1989, am participat la mitingurile Mişcării de Eliberare Naţională. Cum aş putea agrea o colaborare cu PCRM? Apropo, ceea ce am decis noi ar fi trebuit să fie susţinut şi de cel care a plecat recent din PLDM şi care a anunţat că pleacă pentru a nu admite venirea comuniştilor la Primăria Chişinău. Dacă se tem de venirea PCRM, cred că toţi cei care se declară democraţi ar trebui să-l susţină pe Dorin Chirtoacă.

— De ce nu fac acest lucru? Se văd cu mâna pe victorie sau din alte considerente?

— Ar trebui întrebaţi ei. Cred că e din orgoliu personal şi din interes sportiv. Ei înţeleg foarte bine care sunt şansele lor în acest scrutin. De altfel, noi nu ne-am retras din lipsă de şanse sau din lipsă de perspectivă, ci din dorinţa de a-l susţine pe cel mai puternic candidat creditat la acest moment de către electorat.

— Recunoaşteţi că Dorin Chirtoacă e cel mai puternic?

— La acest moment el este candidatul creditat cu cele mai mari şanse de a obţine victoria din primul tur de scrutin. Îl susţinem anume ca să obţinem victorie din primul tur şi să implementăm cât mai rapid, împreună, proiectele pe care le avem.

— Care sunt rezultatele ultimului sondaj intern realizat de PLDM acum câteva zile?

— Nu voi aduce date sau cifre. Monitorizăm săptămânal tot ce se întâmplă, dar nu doar aceste sondaje au stat la baza deciziei de a ne retrage din cursa pentru funcţia de primar de Chişinău.

— Dar ce spun monitorizările şi sondajele despre rata de participare a chişinăuienilor la scrutinul din 5 iunie?

— Nu avem astfel de date, dar încurajăm la toate întrunirile noastre excluderea absenteismului. Avem informaţii că rata de participare ar putea fi mai mare de 50%. Sunt sigur că anume aşa va fi, deoarece aceste alegeri locale sunt la fel de determinante pentru viitorul R. Moldova ca şi alegerile din noiembrie 2010. Oamenii trebuie să înţeleagă că democraţia este un instrument pe care îl au o dată la patru ani, pentru a schimba lucrurile.

— Ce veţi face cu panourile electorale?

— Panourile şi-au pierdut actualitatea şi vor fi înlocuite cu altele. Mesajul va spune că mergem într-o echipă pentru CMC.

— Totuşi, ce aţi aflat despre dvs. în această campanie?

— Mai multe lucruri neadevărate. Nu vreau să dau exemple, dar am auzit, bunăoară, că şi casa mi-aş fi făcut-o după  ce am devenit politician. Este total neadevărat. Am muncit 8 ani la Raiffeisen Bank. Atunci am construit tot ce am până acum. Din păcate, atunci când am venit în Guvern a trebuit să fac uz de economiile din acea perioadă. E un singur element. S-ar putea să revin după campanie, ca să deschid nişte paranteze.

— Divorţurile politice din ultima perioadă scot în prim-plan un subiect foarte important şi neelucidat până la capăt în R. Moldova – finanţarea partidelor politice. Ce se întâmplă în PLDM la acest capitol, cum este finanţată actuala campanie electorală, cine sunt sponsorii şi cât de veridice sunt rapoartele financiare?

— În actuala campanie nu gestionez partea financiară, deoarece m-am axat pe implementarea strategiilor care veneau de la staf. În general, înţeleg de unde vin astfel de discuţii. Este adevărat, a fost amânată adoptarea legii despre finanţarea partidelor din bugetul de stat, dar a trebuit să înţelegem care sunt priorităţile: majorarea salariilor mici, proiectele sociale sau finanţarea partidelor politice? Cred că finanţarea partidelor din bugetul de stat ar fi un lux la etapa actuală. Pe de altă parte, la fel ca şi în orice instituţie, în partide ar trebui să existe o raportare clară a finanţelor, ca să nu se întâmple după cum s-a întâmplat în campania precedentă, când şomeri sau pensionari finanţau partidele cu sute de mii de lei. Ceea ce pot spune cu referire la actuala campanie e că, până în prezent, PLDM a cheltuit circa 2 milioane de lei, adunaţi în mare parte din contribuţiile membrilor PLDM. Personal, atunci când am revenit în politică, am avut o contribuţie de 200 mii de lei în fondul PLDM. Avem oameni de afaceri în cadrul formaţiunii care, în mod transparent, vin şi depun în casieria partidului anumite sume. Acestea sunt contabilizate şi nu sunt ascunse. Toate rapoartele se prezintă la CEC şi pot fi verificate. Nimic nu e în afara buchiei legii. Toate insinuările că partidele nu se finanţează transparent ar trebui să fie demonstrate până la proba contrarie. Dacă ne vom precipita în a spune că partidele, în totalitatea lor, sunt finanţate intransparent, ar fi incorect. Când există anumite suspiciuni, instituţiile de stat ar trebui să le verifice, să le tragă la răspundere, să le suspende activitatea, deoarece riscurile sunt enorme atunci când apar cazuri de finanţări ilicite ale partidelor politice.

— De altfel, asemenea lucruri au fost demonstrate, iar partidele nu s-au ales cu niciun fel de pedeapsă…

— Aceasta nu se referă la PLDM. Şi pentru mine este clar că sunt partide finanţate cu sute de mii de lei de către şomeri. Organele abilitate, Procuratura, CCCEC, ar trebui să verifice de unde au bani aceşti «finanţatori». Nu vreau să amintesc aici câte controale am avut din 2007, când am fost fondaţi, până în 2009… Aceleaşi verificări ar trebui să fie efectuate şi acum.

— De când PLDM e la guvernare, tot atât de frecvente sunt controalele?

— Sunt efectuate controale, dar nu chiar peste o zi, cum erau atunci. Acum nu sunt abuzive, ca în perioada amintită mai sus. Nu vreau să delimitez formaţiunile după statut de privilegiate sau neprivilegiate. Toate partidele, la fel ca şi alte instituţii din R. Moldova, ar trebui supuse aceluiaşi tratament.

— Există sau nu cazuri de comercializare a funcţiilor în Guvern?

— Eu nu mi-am cumpărat locul. Mai mult decât atât, aş fi gata să-l cedez oricui, oricând, mai ales că această activitate nu-i deloc simplă. Consider că profesionişti de genul Negruţă sau Leancă nu şi-au cumpărat posturile în Guvern.

— Dar ar putea exista în cazurile altor miniştri?
— Eu v-am dat exemplu miniştrii PLDM. Cei din alte partide ar trebui întrebaţi ei.

— Corupe sau nu Puterea?

— Cred că Puterea te schimbă, şi dacă nu eşti pregătit să înţelegi că nu eşti atotputernic şi că nu ai dreptul să iei unele decizii folosind instrumente inadecvate, atunci situaţia poate fi chiar periculoasă. Te poţi transforma într-un mod inacceptabil…

—  V-aţi schimbat?

— Despre mine pot să spun că sunt imun, de parcă am fost vaccinat. Am lucrat în administrare în 1999. Acum, când am revenit, îmi amintesc deseori de spusele unei colege din SUA, care sugerează că CV-ul unui funcţionar trebuie să fie pregătit în orice clipă pentru o nouă aplicare. Adică, în orice clipă, funcţionarul ar trebui să fie pregătit să cedeze altcuiva locul. Şi eu sunt pregătit în orice moment să plec. Cei care nu acceptă o astfel de abordare pot avea mari probleme în cazul unor eventuale demiteri.

— Din ce motive se tergiversează numirea şi confirmarea viceminiştrilor?

— Nu există o decizie certă în cadrul AIE privind numirea viceminiştrilor, iar acest lucru e regretabil. Vă spun de ce. Cancelaria de Stat, pe care am onoarea să o reprezint, promovează reforma administraţiei publice. Din perspectiva aceasta, ne-am zis că, la nivel de viceminiştri, ar trebui să avem profesionişti. Instituirea unui ministru de stat sau viceministru, apolitic, este parte a acestei reforme şi vom merge pe această cale, sper că în timpul cel mai apropiat. Doar aşa, la orice schimbare politică, am avea o persoană care supravieţuieşte politic, care cunoaşte domeniul şi care poate transmite noului ministru cunoştinţele şi situaţia la zi. O parte dintre viceminiştri au fost numiţi sau reconfirmaţi, dar lucrurile s-au stopat din cauza că, în AIE, nu există o viziune comună asupra acestui proces.

— PLDM a venit la guvernare promiţând că vor fi promovaţi tinerii, că aceştia vor avea locuri de muncă şi că vor beneficia de un tratament excepţional din partea guvernării. Lucrurile, însă, nu s-au schimbat în ultimii doi ani. Ce le puteţi spune tinerilor descurajaţi de aşteptări?

— Există soluţii şi pot să vă dau exemple de acest fel, dar nu există solicitări din partea tinerilor. Avem un proiect prin care acoperim costurile la studii de masterat în orice instituţie din afara R. Moldova, pentru tineri funcţionari publici. Nu am avut cereri şi am fost nevoiţi să repetăm concursul. Există şi problema că tinerii au pierdut încrederea în oferte reale. Sigur, ar trebui să creăm mai mutle locuri de muncă, în primul rând, prin atragerea investiţiilor, dar acest lucru nu se întâmplă nici măcar în municipiul Chişinău şi e regretabil. Cu asta ar trebui să se ocupe mai activ autorităţile locale, dar şi cele centrale.

— De ce nu vin investitorii?

— Cred că e o întrebare care ar trebui adresată mai întâi Ministerului Economiei. Pot să spun că investitorii nu vin nu doar din cauza problemelor de la nivel politic, sau că nu ar exista condiţii favorabile pentru ei. Investiţiile nu vin şi din cauza problemelor pe care le avem în justiţie, probleme ce ţin de protecţia drepturilor proprietarului şi a proprietăţii în ansamblu, etc.

— Dar care e cea mai gravă problemă din justiţia de la noi?

— Nu vreau să critic întreg corpul judecătoresc, dar ceea ce se întâmplă în judecătoriile noastre de toate nivelurile este un lucru care nu se încadrează nici în legile bunului simţ. Avem plângeri din partea unor investitori importanţi despre un tratament deplorabil din partea judecătorilor care au emis decizii de expropriere a unor investitori. Avem astfel de cazuri, ajungem cu ele la CEDO, iar statul e pus în faţa faptului să-i despăgubească pe proprietarii nedreptăţiţi de justiţie.

— Sunteţi finul de cununie al premierului?

— Nu sunt nici fin de cununie şi nici într-un fel de grad de rudenie cu premierul Filat. Aceasta e una dintre «noutăţile» pe care le-am aflat în această campanie.

— Dar Mihai Godea e fin de cununie al premierului?

— Nu ştiu, nu pot să vă spun… Probabil.

— Ce le veţi spune acum alegătorilor despre Dorin Chirtoacă?

— Nu voi merge să le povestesc despre Dorin Chirtoacă. Acest lucru urmează să-l facă Dorin Chirtoacă, împreună cu PL şi cu echipa sa. Noi vom veni în faţa alegătorilor şi vom promova următorul mesaj: noi luptăm în continuare pentru CMC, iar decizia pe care am luat-o se datorează unui singur fapt – Dorin Chirtoacă este exponentul forţelor democratice cu şansele cele mai bune în faţa alegătorilor pentru a câştiga alegerile din primul tur. Acesta va fi mesajul către alegătorii PLDM.

— În acest fel recunoaşteţi că riscul e destul de mare ca PCRM să preia Primăria capitalei?

— Da, în acest fel am recunoscut că riscul este foarte mare.

— Dar de ce ar avea ei atât de multe şanse?

— Nu voi vorbi despre punctele slabe sau despre punctele forte ale candidatului PCRM. Prin decizia pe care am luat-o am contribuit la unificarea electoratului democratic. Am oferit o şansă ca alegătorii să nu mai fie dispersaţi, iar discursurile interminabile între membrii AIE să ia sfârşit. Nu vom mai auzi cum ni se spune că ne certăm, că aruncăm pietre unii în ograda altora. Acum putem edifica împreună. Dacă aţi observat, reprezentantul PCRM nu participă la dezbateri, la alte discuţii cu contracandidaţii săi. El aplică această tactică având un singur scop: candidaţii democraţi să se lupte între ei, iar el să poată spune că, iată, ceilalţi se ceartă, iar eu vin cu soluţia. Este foarte important ca noi să avem acum un mesaj comun: „Acesta este candidatul cel mai puternic din tabăra democratică”, oferind electoratului libertatea să decidă.

— Cum explicaţi că, în AIE, nu a fost acceptată de la bun început ideea unui candidat unic la Primăria Chişinău?

— Cred că la mijloc e lipsa de comunicare din cadrul AIE, despre care am mai vorbit.

— Dacă ar fi cazul să spuneţi electoratului din ce cauză nu ar trebui votat Igor Dodon, ce i-aţi spune?

— I-aş spune un singur lucru: revenirea acestui partid, care nu s-a restructurat nici până acum, care în continuare caută revanşă pentru eşecul său din 2009, are un singur scop – nu rezolvarea problemelor chişinăuienilor, ci o revanşă politică, pentru a porni, prin eventuala lor victorie la Chişinău, revanţa în toată Moldova. Aceasta ne-ar arunca în trecut, lipsindu-ne de perspectiva europeană pentru care luptăm acum. Să nu uităm că, în 2001, anume aşa au revenit comuniştii la putere: tabăra democratică era foarte dispersată, luptau între ei, iar membrii PCRM, plasându-se separat, le spuneau alegătorilor că anume ei sunt şansa.

— A efectuat sau nu PLDM vreo investigaţie la tema clonelor de presă, precum cea care a vizat şi ZdG?

— Noi am depus o sesizare la Procuratura Generală, dar nu avem niciun răspuns. La MAI ni s-a spus că ar exista câteva piste. Atât.

— Ce soluţii ar exista pentru tinerii participanţi la evenimentele din 7 aprilie, care se consideră nedreptăţiţi în legătură cu plata indemnizaţiilor?

— La Ministerul Justiţiei a funcţionat o comisie care a determinat cum să fie repartizate compensaţiile băneşti pentru persoanele care au avut de suferit în urma acelor evenimente. Deoarece mai mulţi participanţi au fost trecuţi cu vederea, am decis să revenim la activitatea acelei comisii. Vom reveni şi la dosarele persoanelor care nu au primit compensaţii.

— Cum vă simţiţi în fiecare dimineaţă, când intraţi pe uşa Guvernului, trecând pe lângă Tudor Pânzaru, participant la războiul de pe Nistru, care protestează non-stop în faţa Executivului, pentru că a fost deposedat de locuinţă?

— Dacă a fost nedreptăţit, atunci ar trebui să vedem de către cine şi acea instituţie să răspundă. Clar că e dureros să vezi cum stă într-un cort, de atâta timp deja, un om care şi-a pierdut casa. Ar trebui să identificăm o soluţie, aşa cum am reuşit în foarte multe cazuri similare.

— La Chişinău, acum câteva zile, a fost marcată Ziua Europei… Cât de reale sunt, totuşi, şansele de integrare a R. Moldova în UE?

— Totul depinde de felul în care vom reuşi să realizăm reformele. Sunt domenii în care reformele stagnează. Acest fapt, din păcate, nu este înţeles adecvat de toţi exponenţii AIE. Cred că după locale va trebui să luăm programul de guvernare… Dacă vom realiza, în aceşti 4 ani, cel puţin două treimi din ceea ce ne-am propus, am putea obţine şi circulaţie liberă, şi o deschidere mult mai mare din partea UE.  Calitatea de membru al UE este acordată doar atunci când ţara este gata să acceadă.

În contextul Zilelor Europei… Ar trebui să ne bucurăm că acest eveniment este marcat deschis şi nu pe furiş, aşa cum se întâmpla acum doi ani, atunci când 9 mai era o altfel de sărbătoare. Am fost în PMAN, m-am văzut cu colegii, cu mai mulţi ambasadori…

— Dar ce v-au spus ambasadorii despre retragerea dvs. din cursa electorală?

— Am discutat cu mai mulţi reprezentanţi ai unor misiuni internaţionale. Toţi, dar absolut toţi, m-au încurajat. O parte au recunoscut că a fost un gest la care nu s-au aşteptat nici ei, dar unul foarte important pentru democraţia din R. Moldova.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.