Eduard Harunjen: „Sistemul se opune luptei cu corupţia”

Interviu cu Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova

— Dle Harunjen, aveţi un an de când sunteţi, cu drepturi depline, procuror general al R. Moldova. Cu ce vă lăudaţi?

— Nu ştiu din ce considerente s-a creat aşa un stereotip că un conducător este bun atunci când reuşeşte să schimbe radical totul, construind ceva nou. Personal cred că toţi conducătorii procuraturii când au ajuns în funcţie au avut un ideal, un gând bun, au încercat să schimbe ceva, dar cred că reforma implementată de echipa pe care o conduc a fost cea mai consistentă, deoarece a schimbat multe lucruri care nu puteau fi schimbate de mai mult timp. Mă refer la felul în care este ales procurorul general, la felul în care Procuratura a fost scoasă de sub controlul instituţiilor centrale ale puterii, la faptul că s-a dat mai multă putere organelor de autoadministrare. Tot timpul am lucrat într-o echipă de procurori, toate ideile care au stat la baza reformei au fost ideile unui grup de procurori. Cred că am reuşit să consolidez o echipă. E un lucru care poate părea banal la prima vedere, dar este foarte important. Doar cu o echipă consolidată, profesionistă, cu o experienţă bogată, poţi avea rezultate. Totodată, am fost mereu transparenţi şi, în orice decizii care vizau interesul social sporit, am adus în faţa publicului rezultatele activităţii noastre şi paşii pe care urmează să-i facem. De fiecare dată am încercat să dăm un mesaj că Procuratura e instituţia care reacţionează prompt atunci când e necesar.

— Ce vă reproşaţi?

— Avem rezerve şi noi le cunoaştem. E bine să fii autocritic, să fii în stare să-ţi analizezi succesele, dar şi insuccesele. Orice reformă, pe lângă schimbarea de conţinut şi formă, mai are o componentă importantă, fără de care nicio reformă nu are efect. Mă refer la schimbarea de mentalitate. Această schimbare este cel mai anevoios lucru pe care îl poţi face într-un colectiv, mai ales în unul foarte mare, atunci când fiecare membru al acestui grup are o practică, o viziune, este şi independent sub aspect procesual. E complicat să schimbi mentalitatea, să o ajustezi la standardele pe care ni le dorim. Totuşi, nu ştiu dacă cineva poate să ne reproşeze că am tolerat un comportament inadecvat sau abuziv din partea procurorilor, că nu am fost principiali pe măsura încălcărilor constatate. Avem multe pedepse disciplinare aplicate, procurori demişi, cauze penale pe care le instrumentăm în privinţa unor colegi de-ai noştri, procurori.

— Totuşi, tatăl lui Andrei Braguţa, tânărul decedat în custodia statului, susţine că este insuficientă demisia procurorului Filimon, care s-a ocupat de dosarul fiului său. Nu ar fi trebuit cercetat penal acest procuror?

— Am examinat şi această oportunitate şi am încercat să depistăm care este legătura de cauzalitate dintre acţiunile oficialilor statului şi consecinţe. Atunci când legătura cauzală lipseşte, încălcarea poartă un caracter formal şi nu pot fi invocate consecinţe penale. Consider că fapta imputată ex-procurorului Filimon a fost corect încadrată ca pedeapsă disciplinară, fiind vorba de o încălcare evidentă a normei imperative.

— Referitor la dosare. Aţi spus că sunt instrumentate dosare penale pe numele procurorilor. Până recent, când au fost reţinuţi doi procurori de la Ciocana, majoritatea celor cercetaţi penal erau procurori din raioane. Când vom avea procurori-şefi prinşi cu mită şi anchetaţi? Chiar nu cred că mă puteţi contrazice că există corupţie peste tot în ţară, inclusiv în rândul procurorilor.

— Dosarele penale sunt iniţiate atunci când sunt sesizări. Fie că e plângere, denunţ, fie că e produsul unei acţiuni speciale de investigaţii. Noi nu putem face dosare penale doar ca să satisfacem statisticile. Atunci când vor fi sesizări în privinţa procurorilor-şefi, vor fi pornite şi cauze penale. Noi nu am tolerat şi nu vom tolera acţiuni coruptibile în rândurile noastre.

— Un caz de rezonanţă este dosarul pornit chiar de dvs. pe numele judecătorului Melniciuc, pentru îmbogăţire ilicită. Dosarul stă de mai mult timp la Procuratură, fără vreo finalitate, fără a fi trimis în judecată. De ce?

— La acel dosar se lucrează, iar faptul că judecătorul e plecat în concediu nu influenţează mersul urmăririi penale. Dar ce aveţi în vedere prin finalitate? Trebuie să ţineţi cont că justiţia e înfăptuită de instanţa de judecată, procurorii doar contribuind la aceasta. De multe ori, dosarele sunt tergiversate în instanţă din cauza avocaţilor. Avem dosare expediate în judecată încă pe când activam la Procuratura Anticorupţie care şi acum se află în faza iniţială a procesului. De exemplu, dosarul licitaţiilor trucate în medicină, unde, din lipsă de organizare şi de disciplină, nu poate fi încheiată şedinţa preliminară. E o problemă a justiţiei din R. Moldova.

— Dar nu ar trebui modificată legislaţia, astfel încât dosarele să se examineze într-un anumit termen sau în şedinţe consecutive?

— Noi nu putem limita numărul de şedinţe, ca să nu încălcăm dreptul la apărare. Există alte mecanisme în alte state, de exemplu, când e reglementat preţul unei urmăriri penale. La noi, urmărirea penală, de regulă, este efectuată din contul statului. Dacă un proces va avea un preţ pus în sarcina celui care-l tergiversează, foarte multe lucruri s-ar exclude de la sine. Cineva a spus că o justiţie ieftină costă scump statul. Tocmai e situaţia care se referă şi la R. Moldova.

— Vorbeam anterior de realizări. Cum credeţi, din ce cauză, în societate, persistă ideea că Procuratura este afiliată politic?

— Cred că atâta timp cât ideile astea vor fi răspândite prin mass-media afiliată politic, şi organele vizate vor avea amprentă politică. Spun acest lucru în cunoştinţă de cauză. În 2017, am efectuat un sondaj, cu suportul unui proiect european. El a scos în evidenţă că doar 8% din populaţia care a criticat activitatea noastră a avut tangenţă cu Procuratura. Ei toţi au spus că imaginea asta şi-au creat-o din presă, de la televizor.

— Da, pentru că presa de multe ori critică justiţia. O critică argumentat, or, sunt judecători şi procurori care trăiesc în lux, care se ascund de presă, care nu permit presei să-şi facă meseria…

— Oriunde există factorul uman, vor exista şi devieri de la normalitate. Dar, cred că prestaţia unei instituţii de stat ar trebui analizată după felul în care aceasta reacţionează, cât de rapid îşi curăţă rândurile şi intervine ca asemenea situaţii să nu mai aibă loc.

— Dacă tot vorbim de presă. Recent a fost publicat un studiu care arată că instituţiile statului nu reacţionează adecvat la dezvăluirile din investigaţiile jurnalistice.

— L-am văzut. Îl am în faţă, dar nu sunt de acord cu el, la fel cum nu sunt de acord şi cu alte studii similare, pentru că nouă nu ni s-a cerut părerea. Personal, sunt informat zilnic despre publicaţiile care apar în mass-media. Totul este supus verificărilor fie sub aspect penal, fie sub aspect disciplinar. Alta-i întrebarea că autorii studiului nu sunt de acord cu rezultatele investigaţiilor pornite de organele de drept.

— Dar de ce nu faceţi publice aceste autosesizări?

— Noi informăm autorii publicaţiilor.

— Încă o întrebare, despre reformă, după care trecem la alt subiect. De ce, deşi procuratura s-a reformat, pentru funcţiile de şefi de secţie sau de direcţie au avut loc multe concursuri cu câte un singur candidat? Ăsta e rezultatul reformei?

— Cred că e ceva explicabil. Nu vă pot da statistici, dar pot explica. Atunci când s-a trecut la noua structură, pentru ca instituţia să rămână funcţională, persoanele care au condus subdiviziunile până la lichidarea structurii vechi au fost numite şefi interimari. A fost ceva inevitabil, pentru că instituţia trebuia să funcţioneze. Au candidat cei care s-au gândit că pot face faţă funcţiilor. Nu toţi şefii interimari s-au regăsit în funcţii după concursuri. Noi nu am purtat discuţii cu nimeni, cine şi la care funcţie să depună actele. Au depus cei care s-au considerat apţi să activeze într-un domeniu anumit. Consider că au fost promovaţi cei mai buni. Fiecare procuror îşi analizează de sine stătător posibilităţile şi prestaţia.

— Asta înseamnă că puţini procurori consideră că au potenţial, că ar fi foarte buni, dacă nu au candidat.

— De ce? Fiecare îşi desfăşoară activitatea în funcţia în care este.

— Ştiu că, teoretic, orice soldat visează să devină general. În Procuratură nu este aşa?

— Da, dar cu timpul. E o problemă a generaţiei tinere: vrea astăzi şi vrea totul. Spun asta pentru că urmăresc tinerii care vin în Procuratură. E mai puţină cumpătare, mai puţină răbdare, mai puţină practică de viaţă, chibzuire în acţiuni. Da, fiecare soldat vrea să fie general, dar toate la timpul lor, nu a doua zi. Dacă aţi avut în vedere că, nu cumva, în Procuratură există dictatură, grupuri de oameni privilegiaţi şi scheme de promovare a oamenilor după criterii neobiective, atunci răspunsul meu este nu, categoric.

— De când sunteţi în funcţia de procuror general, a fost mimat vreun concurs?

— De când sunt eu? Nu. Nu am participat niciodată la şedinţele de lucru ale colegiilor, unde au avut loc concursurile. De când sunt membru al CSP, nu au fost contestate concursurile şi nu mi s-a creat impresia că vreunul a fost mimat. Că unele au fost previzibile, da, pentru că greutatea unor pretendenţi era sesizabilă. Cunosc prestaţia fiecărui procuror şi lucrurile nu pot fi schimbate într-o şedinţă. Mai multe concursuri au fost publice, transmise online. Vi s-a creat impresia că a fost mimat vreun concurs?

— Sincer? Da.

— Da? Care?

— Concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie a fost ok? Dar cel pentru funcţia de procuror general?

— În ambele concursuri au venit cei care au dorit. Au fost mulţi candidaţi, unii chiar dacă nu au avut şanse, s-au manifestat. Concursurile nu sunt pentru a se întâmpla o minune sau o răsturnare imediată de situaţie. O prestaţie a unui procuror se dobândeşte prin ani de activitate ireproşabilă. Ambele concursuri au fost transmise în direct, ca să aveţi posibilitate să analizaţi şi să expertizaţi. Dacă erau impedimente, aţi fi avut dreptul să spuneţi că a fost ceva mimat. Dar, totul a fost transparent.

— E greu sau uşor să mimezi un concurs în Moldova?

— Mie îmi pare că-i imposibil. Avem altfel de cetăţeni şi inclusiv altfel de procurori. Toţi sunt mai ambiţioşi şi nu mai pot fi manipulaţi, cum era cândva. Se poate contesta, există presă. Astăzi e mult mai multă transparenţă şi mult mai greu de muşamalizat ceva.

— Că tot vorbiţi de presă. Este o coincidenţă că presa afiliată Partidului Democrat şi liderului partidului, Vladimir Plahotniuc, nu critică niciodată organele de drept, inclusiv Procuratura sau CNA?

— Dar cine a spus că nu critică niciodată?

— Eu, cel puţin, nu văd să se întâmple asta.

— Dar aţi văzut multe reportaje de laudă? Făcând abstracţie despre cine şi ce presă gestionează, pentru că pe mine asta prea puţin mă interesează, cred că atât lauda, cât şi critica, trebuie să fie justificate, indiferent cine o face. Nu poate şi nu ar trebuie să existe presă care doar laudă procuratura şi presă care doar critică. E o anormalitate. Tot timpul am spus că trebuie să fim criticaţi, dar critica trebuie să fie argumentată, ca să ne ajute să ne perfecţionăm.

— Dar urmăriţi programele TV?

— Nu, iată televizorul meu (arată spre monitorul calculcatorului). Acasă încerc să nu privesc televizorul, pentru că atunci când apar acasă, începe ora de vârf la spălatul minţilor. Încerc să mă detaşez de toate aceste lucruri.

— Despre dosarele de rezonanţă. Crimele de la Durleşti şi Ialoveni. Într-un interviu recent, ministrul de Interne, Alexandru Jizdan, zicea că la acele dosare încă se mai lucrează, deşi nu pare aşa. Dvs., ca procuror general, vi se raportează ceva despre mersul anchetelor?

— Sigur, cunosc mai multe. Desigur, se lucrează pe acele dosare. Ele sunt în gestiune. Cu regret, crima nu e descoperită. Sunt situaţii care se mai întâmplă. Aici nu e neapărat vorba de prestaţia organelor de drept. Ştiţi că avem un procuror trimis în judecată pentru că a încercat să rezolve o asemenea crimă, trimiţând la închisoare un om nevinovat. Cred că acest subiect poate fi o temă separată de discuţie. Putem să vă dăm şi un anumit acces, ca să vedeţi care sunt acţiunile de pe aceste dosare.

— Credeţi că aceste acţiuni vor da, totuşi, un rezultat?

— Sper. Sper să dea rezultate.

— Este o declaraţie a lui Ivan Diacov, fost procuror al mun. Chişinău, care spunea că, de fapt, criminalul ar fi în izolator, pentru o altă crimă. S-a verificat această supoziţie?

— Este o declaraţie pe care nu doresc să o comentez. Sigur, s-a verificat şi această versiune, dar nu s-a adeverit. Sunt multe declaraţii, unele populiste.

— Dosarul miliardului furat. Unde este, de fapt, acest dosar?

— La Procuratura Anticorupţie există mai multe dosare. O parte din ele au finalitate, o altă parte sunt în examinare, în instanţa de judecată, altele în procedură.

— Filat, Şor, Platon. Toţi figurează în dosare penale legate de frauda bancară, dar soarta lor este total diferită. De ce Şor este privilegiat?

— Nu este o sentinţă definitivă. Aşteptăm sentinţa definitivă a Curţii de Apel, care va pune deja în aplicare sancţiunea.

— Nu vi se creează impresia că Şor este privilegiat?

— Dvs. prin ce vă creaţi această impresie?

— Este cercetat în libertate, în timp ce ceilalţi doi au fost cercetaţi în stare de arest.

— Există baze legale pentru aplicarea măsurii preventive. Dacă vă amintiţi, şi în privinţa lui Şor, iniţial, tot a fost aplicată măsura preventivă – arestul, modificată ulterior de instanţa de judecată. Procurorii au pledat şi pledează pentru vinovăţia lui Şor şi au mers în instanţă cu probe. Vă propun să discutăm când va exista o sentinţă definitivă.

— Faptul că televiziunile lui Plahotniuc îl promovează pe Şor reprezintă un semnal pentru procurori sau pentru justiţie că acesta este omul sistemului şi trebuie protejat?

— Prin ce îl promovează?

— Fac ştiri de la protestele lui, despre discursurile lui de sărbători, de exemplu.

— Cred că libertatea presei permite ca fiecare redacţie sau jurnalist să facă ştiri care ar răspunde, în viziunea lor, interesului publicului. Dar cred că acest subiect nu ţine de competenţa şi domeniul meu.

— Deci, procurorii nu sunt cumva influenţaţi de aceste poziţii?

— Ce să ne influenţeze, protestele? Pentru procurori nu are importanţă că lumea vine să îl apere pe unul sau pe altul. Pentru noi contează probele. Noi nu facem politică.

— Deci, politicul nu vă influenţează activitatea?

— Pe noi nu ne interesează politicul şi nici nu ne influenţează.

— Dar când vom vedea dosare pe membrii actualei guvernări? Sau această guvernare nu e coruptă?

— Atunci când vor apărea investigaţii cu probe, când vor veni sesizări sau când organele de constatare sau control vor aduce informaţii care atestă crime. Atâta timp cât nu există acestea, procurorii nu pot face dosare.

— Iarăşi despre Plahotniuc. S-a scris că numele său figurează într-un proces penal în România şi într-un dosar penal în Rusia. A fost PG informată despre asta?

— Nu, absolut. Anchetele statelor independente nu au nicio legătură cu noi. Fiecare stat poate face justiţie aşa cum doreşte. Noi, ca autoritate, ne putem da cu părerea doar atunci când suntem solicitaţi. În aceste cazuri, nu avem nicio solicitare pentru un eventual schimb de informaţii.

— Dosarul Filat a ajuns la final. Nouă ani de închisoare, ştiind probele care sunt, cum vi se par? Mulţi, puţini, suficienţi?

— Este verdictul instanţei de judecată. Vă amintiţi cât de mult se vehicula cu acest dosar şi ce nemulţumiri erau în spaţiul public că acest dosar este examinat cu uşile închise. Acum, la final, a fost publicată hotărârea definitivă, în care au fost redate toate circumstanţele. Aţi observat un interes sporit pentru acest document? Nu, cel puţin eu nu am observat. Nu a trecut mult timp, iar ţinând cont de faptul că pentru prima dată un premier a fost cercetat penal, cred că interesul trebuia să fie mult mai mare. Noi toţi am fost martori cum acest dosar s-a stins.

— Despre ce este celălalt dosar în care e vizat Filat?

— Este legat tot de frauda bancară. Asta e tot ce pot să vă spun.

— Recent, doi judecători au fost achitaţi pentru că procurorii ar fi regizat şi provocat comiterea infracţiunii. Se creează impresia că procurorii nu pot reţine judecători altfel, decât prin provocare. Ce măsuri veţi lua?

— Au fost mai mulţi achitaţi. Dar mi s-a creat altă impresie. Că sistemul se opune luptei cu corupţia şi sunt puse în lucru diferite tertipuri, şmecherii, astfel încât dosarele să nu aibă o finalitate. Vorbind despre cazul Coval, care a fost recent, în care denunţătorul şi-a schimbat depoziţiile, vreau să vă zic că noi urmărim totul foarte atent. Investigăm totul. Dacă acolo s-a înscenat un accident rutier pentru ca dosarul penal să ajungă anume la judecătorul Coval, e una. Va fi o reacţie a procurorilor faţă de cei care au pregătit acţiunea de flagrant. Dar nu sunt convins că anume aşa a fost. Aici iau în considerare şi altă opţiune, când martorul este ameninţat şi el îşi schimbă depoziţiile sau martorul este corupt şi, pentru o sumă de bani, îşi schimbă declaraţiile. Oricum, vom investiga totul şi vom veni cu un răspuns. Consider că sistemul încă nu poate condamna oameni pentru o mită de 200 de USD la 7 ani de închisoare, de exemplu. Nu li se ridică mâna. Poate ar trebui să modificăm legislaţia.

— Despre pedepsele aplicate. Multe dosare de rezonanţă se termină cu pedepse simbolice, amenzi sau închisoare cu suspendare. Sunt ele eficiente în lupta cu corupţia? Lumea aşteaptă sânge.

— E o mentalitate deplasată. Scopul pedepsei nu este de a arăta şi produce sânge. În cazul funcţionarilor publici, scopul este de a scoate persoana din serviciul public pentru o perioadă cât mai mare şi a recupera prejudiciul. Trebuie să educăm societatea, iar scopul pedepsei penale este de a reeduca persoana.

— Urmează campania electorală. Care va fi rolul Procuraturii? De bâtă politică?

— În R. Moldova, campania electorală durează 365 de zile pe an. Ea începe a doua zi după ce s-au terminat alegerile. Încercări de a folosi Procuratura în jocuri politice au fost tot timpul. Şi acum sesizez tentative. Văd cum unii deputaţi se activizează şi cât de grijulii sunt cu alegătorii de la sate, cum vin ei încărcaţi din localităţi cu pachete întregi cu petiţii de tot felul, care nu ţin în genere de domeniul procuraturii. Toate ajung la noi cu solicitarea de a informa imediat. Îmi dau bine seama că este o încercare de a primi un vot în plus. Cred că fiecare organ trebuie să-şi îndeplinească aribuţiile corect, conform principiului separaţiei puterilor în stat. Dvs. vă recomand să fiţi foarte atenţi, să ne luaţi în obiectiv, iar dacă veţi depista cazuri în care procurorii se vor implica în activităţi care, în opinia dvs., fac parte din campania electorală a unui partid politic, să mă sesizaţi, iar noi vom interveni.

— De exemplu, dacă vor fi în următoarele luni dosare penale doar pe membrii unor partide, vor fi multe întrebări.

— Haideţi să punem lucrurile la punct. Ca să nu fii reţinut, nu trebuie să comiţi infracţiuni. Dar dacă cineva a săvârşit infracţiuni, iar după asta strigă în gura mare că e urmărit pentru că face parte dintr-un anumit partid, nu va merge. În 2017, mulţi dintre cei care au comis infracţiuni au încercat să-şi justifice faptele ba că erau avocaţii cuiva, ba că erau dintr-un partid sau altul.

— O ultimă întrebare. Pe 29 ianuarie, este Ziua Lucrătorilor Procuraturii. Ce îndemn şi urare aveţi pentru colegi?

— Le mulţumesc procurorilor pentru activitate, iar membrilor familiilor lor pentru faptul că-i susţin. Procurorii au nevoie de această susţinere, deşi marea majoritate a timpului şi a vieţii active o petrecem în colective şi acordăm mai puţin timp familiei. Le doresc lucrătorilor Procuraturii succes în activitate. Le doresc să atingă performanţe, să fie observaţi şi promovaţi. Pentru asta, noi le garantăm concursuri obiective.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Victor Moşneag

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Eugen

    Sunt inca multi functionari maruntei care corup la greu aceasta tara, ei trebuiesc mai des verificati si maturati.

  2. Reporter

    tara asta o corup europenii si amerikanii care vazind ca aici e saracie vin cu sacul cu bani si corup totul…astai este un plan de sute de ani vreti sa acceptati voi asta sau nu…nu exista nici o democratie, exista prosti care cred in cuvintul ista prostesc

  3. Traian Harașosfetiuc

    OLIGARHUL PLAHOTNIUK – DE-A “BABA OARBA” ȘI CU ESCROCUL ȘOR, DAR ȘI CU RANGERUL KROLL

    În mod sigur, că prefăcutul “babă oarbă” oligarh în chiloți blindați Plahotniuk ar putea juca și tenis, dar la momentul actual cel mai rentabil îi este să joace de-a “baba oarba”, atât cu protejatul lui, escrocul evreu Ilan Șor, dar și cu rangerul neînfricat american specializat în fraude bancare, adică exact așa cum ne trebuia nouă, în prinderea escrocilor bancari, de-al de evreul nostru Ilan Șor, redutabilul Kroll.

    Odată cu contactarea de către BNM (Banca Națională a Moldovei) a redutabilului ranger Kroll părea, că marea “mare” ne va fi până la genunchi, dar n-a fost să fie, căci oligarhul uzurpator Plahotniuk, stăpânul atotputernic al justiției moldovenești a început să joace de-a baba oarba, atât cu protejatul său escrocul evreu Ilan Șor, dar și cu redutabilul lui oponent, rangerul neînfricat american Kroll.

    Escrocul Șor simțind în spate spriginul atotputernicului său protector, stăpânul justiției moldovenești, oligarhul uzurpator Plahotniuk a început chiar să se zborșească și la rangerul Kroll, încordându-se atât de tare până scăpa câte un pârț evreiesc de puișor prăjit în unt, de punea pe gânduri această parte a Europei. Desigur, că neînfricatul ranger Kroll rămânea absolut de neclintit la manevrele evreiești, cunoscute atât de bine în lume, dar mai ales în Statele Unite.

    Cu peste un an de arest la domiciliu până la pronunțarea sentinței și cu peste jumătate de an în libertate după pronunțarea sentinței de 7,5 ani de detenție în regim semiînchis pentru traducerea dosarul în limba rusă pentru “moldoveanul” get beget cu numele atât pitoresc moldovenesc din talpă Ilan Șhor, “baba oarba” dintre oligarhul uzurpator moldovean Plahotniuk și escrocul evreu Ilan Șor se apropie cu pași vertiginoși de alegerile parlamentare ordinare, unde escrocul evreu Ilan Șor urmează să obțină alegerea mult râvnită ca deputat în Parlament
    pe circumscripția nominală Orhei, iar protectorul său, oligarhul uzurpator moldovean Plahotniuk să rămână cu banii primiți, ca taxă de protecție în cont, iar redutabilul ranger Kroll cu buza umflată.

    Ținând însă cont de reputația serioasă în lume pe care o are neînfricatul ranger Kroll în lupta sa dârză cu frauda bancară, cel mai probabil, că Moldova va fi nevoită să-i plătească acestuia pentru munca depusă, rămânând astfel și fără cele 2,7 miliarde de dolari, furate de escrocul Ilan Șor, dar și plătindu-l pe rangerul neînfricat Kroll pentru munca depusă în zădar. Astfel singurul, care va rămâne cu buza umflată foarte tare va fi poporul moldovenesc, cel mai sărac popor din
    Europa.

    Poate că măcar acum, în ceasul din urmă haiducul turmentat va avea mintea sa mult râvnită din urmă să înțeleagă ce înseamnă să fii coordonat și manipulat de o canalie hapsănă și șireată ca oligarhul uzurpator Plahotniuk, să ai stat capturat cu Parlament din plăvani nesimțiți, să fii condus de guvern de buzunar cu miniștri ratați și cu un “călugăr” neputrincios, ca prim ministru. Și totul a început cu capturarea justiției, apoi profitându-se de slăbiciunea și lăcomia nesăbuită a unor compatrioți de-ai noștri a continuat capturarea statului. “Răul din umbră”,
    oligarhul Plahotniuk a profitat din plin de aceste metehne ale noastre, moldovenești.

  4. ivancelgroaznic

    Sistemu se opune, pentru ca coruptsia este chiar el. Corb la corb nu scoate ochi.

Leave a Reply to ivancelgroaznic Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *