„E inadmisibil ca modificarea Constituţiei să creeze blocaje constituţionale”

Interviu cu Dainius Žalimas, Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Lituania

— Domnule Žalimas, pentru prima dată în istoria statului R. Moldova, CC a emis o hotărâre prin care a declarat neconstituţionale modificările la Constituţie care reglementează procedura de alegere a şefului statului, statuând că acestea sunt în contradicţie cu Constituţia. În această situaţie, este oare CC împuternicită cu astfel de competenţe? Vorbind la modul practic, cum poate contribui această hotărâre la asigurarea stabilităţii politice în R. Moldova?

— Într-adevăr, CC din majoritatea statelor europene sunt competente să examineze constituţionalitatea modificărilor Legii Supreme. La fel ca şi orice alte acte normative, legile de modificare a Constituţiei ar trebui adoptate în conformitate cu procedurile şi prevederile legale stabilite de Constituţie. Prin urmare, modificările la Constituţie ar trebui să constituie obiectul controlului constituţionalităţii. Nu există acte normative ale căror constituţionalitate să nu poată fi controlată de CC. În cazul în care modificările la Constituţie sunt scutite de controlul judiciar de constituţionalitate, am putea ajunge în situaţia periculoasă în care Constituţia ar putea fi modificată în cel mai prost mod posibil: nelimitat şi fără a ţine cont de procedură. S-ar putea întâmpla ca acest proces să fie incontrolabil. Este inadmisibilă existenţa unui vacuum al controlului constituţionalităţii, la fel ca şi acţiunile arbitrare ale puterii politice. Din aceste motive cred că criticile periodice adresate CC a R. Moldova referitoare la o presupusă neconstituţionalitate a modificărilor la Constituţie sunt nefondate sau apar în urma incapacităţii de a percepe condiţiile fundamentale ale supremaţiei Constituţiei. Din contra, această hotărâre pronunţată de CC în privinţa alegerii directe a şefului statului trebuie privită ca una deosebit de pozitivă în istoria constituţionalismului R. Moldova. CC şi-a asumat responsabilitatea de a garanta supremaţia Constituţiei şi implementarea acesteia, totodată, asigurând stabilitatea şi prevenind crizele politice.

Într-adevăr, e pentru prima dată când CC a R. Moldova a decis că modificarea Constituţiei este contrară Constituţiei, având în vedere procedura de adoptare a acestor amendamente. Chiar dacă nu este o practică prea frecventă, o astfel de abordare nu reprezintă un caz izolat la nivel mondial. R. Moldova nu este singura ţară în care unele modificări la Constituţie sunt declarate neconstituţionale.

Cât priveşte conţinutul hotărârii privind alegerile prezidenţiale directe, trebuie să fim de acord cu faptul că, după cum a punctat CC a R. Moldova, au fost constatate anumite vicii legate nu doar de procedura de adoptare a modificărilor respective. E inadmisibil ca modificarea Constituţiei să creeze blocaje constituţionale şi, în cele din urmă, să ducă la situaţii de criză a democraţiei constituţionale. Nu pot fi adoptate asemenea modificări la Constituţie care să încalce integritatea normelor Legii Supreme sau să perturbeze funcţionarea instituţiilor statului. De menţionat că acest amendament constituţional, care deja a fost declarat contrar normelor Constituţiei, a fost în repetate rânduri cauza unor crize politice, deoarece statul, o perioadă de timp destul de îndelungată, nu a avut un preşedinte, sau era condus de un preşedinte interimar, întrucât Parlamentul era în imposibilitatea de a alege şeful statului. Din aceste considerente, această hotărâre a CC a R. Moldova, fără îndoială, va contribui la asigurarea stabilităţii statului. Cu siguranţă, ea va garanta prevenirea situaţiilor în care nu se va reuşi alegerea şefului statului o lungă perioadă de timp şi, în consecinţă, fiind necesară dizolvarea Parlamentului, aşa cum s-a întâmplat anterior. Cred că această modificare a deschis calea ca statul R. Moldova să funcţioneze stabil şi să-şi îndeplinească sarcinile, în loc să fie împotmolit în dezacorduri politice. Stabilitatea statului e deosebit de importantă, având în vedere obiectivele de integrare europeană pe care şi le-a propus Moldova. Şi ordinea constituţională ar avea mai mult de câştigat dacă, pe termen lung, ar fi evitate tulburările şi tensiunile politice.

Nu există vreun dubiu în privinţa faptului că fiecare stat este liber să-şi determine sistemul de alegere a şefului statului. Cu toate acestea, în Moldova, acest sistem pare să fi fost conceput intenţionat într-un mod ce a determinat statul să continue să existe în condiţii de tensiune politică cât mai mult timp posibil. Într-o ţară care nu are un şef al statului, întregul sistem al instituţiilor statului nu este capabil să funcţioneze corect şi eficient. Mai mult ca atât, ţara în care sunt create condiţii prealabile pentru blocarea alegerii şefului statului o perioadă îndelungată de timp şi, prin urmare, întregul sistem al instituţiilor oficiale, într-un anumit sens, este ţinut în instabilitate, această ţară, fără îndoială, devine vulnerabilă la factorii externi. Astăzi, suntem conştienţi de faptul că sunt state, cum ar fi Rusia, interesate ca, în R. Moldova, să nu existe stabilitate şi ca integrarea în UE să nu aibă loc.

— Ce posibilităţi există pentru a preveni adoptarea unor modificări care creează premise pentru situaţii de impas sau pentru conflicte constituţionale?

— Sunt două modalităţi. Prima presupune luarea unor decizii politice responsabile. Autorităţile politice trebuie să dispună de capacitatea de a se consolida în numele stabilităţii ţării, să ajungă la o înţelegere privind direcţia geopolitică pe care o va urma statul, luând decizii corespunzătoare. O astfel de abordare necesită o cultură politică suficient de înaltă, iar acest fapt exclude apariţia blocajelor constituţionale şi crizelor politice. Totuşi, atunci când diferite forţe politice nu au capacitatea de a acţiona în mod responsabil şi nu reuşesc să ajungă la un numitor comun privind aspectele principale care contribuie la stabilitatea ţării, există o altă modalitate, legală – controlul jurisdicţional al modificărilor constituţionale. Modificările constituţionale trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută de Constituţia R. Moldova. Aici, repetat, vin cu cuvinte de laudă faţă de CC a R. Moldova: adoptarea acestei hotărârii prin care Curtea a recunoscut pentru prima dată neconstituţionalitatea modificărilor constituţionale, precum şi asumarea responsabilităţii în ceea ce priveşte verificarea constituţionalităţii amendamentelor constituţionale, a plasat instanţa constituţională din R. Moldova alături de CC din Germania, Cehia şi Austria, dar şi de instanţele constituţionale ale altor state democratice europene care apără Constituţia şi statul împotriva încercărilor de a schimba elemente ale ordinii constituţionale într-un mod contrar Constituţiei.
Constituţia este un act integru. Nicio modificare a acesteia nu poate crea o normă constituţională în temeiul căreia o anumită prevedere a Legii Supreme să poată respinge sau contrazice o altă prevedere constituţională. Nu pot exista modificări la Constituţie care ar surpa armonia prevederilor Constituţiei sau armonia valorilor consolidate în aceste prevederi. E nepermisă adoptarea unor modificări care ar duce la crearea unui haos în sistemul constituţional sau care ar constitui o ameninţare pentru independenţa, democraţia sau drepturile fundamentale ale omului. De exemplu, potrivit interpretării CC a Lituaniei, Constituţia nu permite adoptarea modificărilor constituţionale care să respingă cel puţin una din valorile constituţionale fundamentale ce stau la baza existenţei statului: independenţa, democraţia sau natura fundamentală a drepturilor sau libertăţilor omului. Astfel, controlul constituţional judiciar al modificărilor la Constituţie este esenţial pentru a se asigura că modificările operate la Constituţie sunt conforme prevederilor Legii Supreme, precum şi că valorile constituţionale fundamentale sunt respectate şi nu sunt încălcate.

568-zalimas2— În opinia dvs., ce rol şi-a asumat CC a R. Moldova în asigurarea proceselor democratice şi dezvoltarea democraţiei în stat?

— La acest subiect aş putea spune că CC a R. Moldova este una dintre cele mai avansate, stabile şi funcţionale instituţii de stat din R. Moldova. Evident, acest lucru nu îi mulţumeşte pe mulţi. Această instituţie şi-a exercitat în mod corespunzător şi constant funcţia de control al constituţionalităţii. Din câte cunosc activitatea CC a R. Moldova, dar şi în baza evaluărilor efectuate de experţi străini, Curtea se ridică la nivelul unei instituţii europene şi urmează cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte controlul constituţionalităţii. Cred că instanţa constituţională din R. Moldova joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea democraţiei statului, contribuind la consolidarea valorilor democratice europene şi la asigurarea respectării principiilor statului de drept. Aş menţiona că aspiraţiile Moldovei în ceea ce priveşte apropierea de valorile europene s-au consolidat esenţial după ce CC a adoptat hotărârea despre constituţionalitatea Acordului de Asociere cu UE şi statele membre ale acesteia. Prin această hotărâre, CC a recunoscut că integrarea europeană constituie parte a identităţii constituţionale a statului R. Moldova, precum şi faptul că orice altă orientare geopolitică contrară este neconstituţională. Declararea independenţei statului a constituit momentul de răscruce în reorientarea sa spre spaţiul european şi a marcat desprinderea acestuia de aria post-sovietică; alipirea la organizaţiile care ar atrage R. Moldova în spaţiul ex-sovietic este contrară Constituţiei R. Moldova. În opinia mea, această hotărâre este una din cele mai semnificative acte adoptate de CC a R. Moldova în sprijinul democraţiei şi al drepturilor omului. Evident, Curtea a adoptat numeroase hotărâri la fel de importante, cum ar fi, de exemplu, cele pronunţate asupra problemelor legate de prevenirea corupţiei, de limba oficială a statului, precum şi hotărârea la care m-am referit anterior, cea referitoare la modalitatea de alegere a preşedintelui R. Moldova. Toate acestea vin să confirme faptul că CC a R. Moldova este una dintre cele mai eficiente instituţii ale statului, care contribuie într-o măsură considerabilă la asigurarea stabilităţii sistemului politic naţional, precum şi la reformarea sistemului juridic, astfel încât acesta să corespundă cu aspiraţiile de integrare europeană a R. Moldova, adică să fie în concordanţă cu standardele europene privind democraţia, statul de drept şi drepturile omului.

— CC din R. Moldova şi din Lituania au cooperat foarte strâns în ultimii ani. În opinia dvs., care sunt avantajele acestei cooperări atât pentru instanţele constituţionale, cât şi pentru cele două state?

— Lituania, fiind membră a UE şi a NATO, urmăreşte scopul dezvoltării ordinii internaţionale bazate pe lege şi pe justiţie. Unul dintre obiectivele constituţionale ale politicii externe a statului este de a susţine şi a ajuta alte state care depun eforturi în vederea integrării în UE. Astfel, prin acest schimb de cunoştinţe şi experienţă cu CC a R. Moldova, precum şi cu colegii din alte state membre ale Parteneriatului Estic, contribuim la implementarea angajamentelor internaţionale asumate în domeniul administrării justiţiei, implementării politicii externe a Lituaniei, dar şi a politicii externe comune a UE, la consolidarea securităţii şi la promovarea valorilor universale ale statelor democratice şi a principiilor juridice europene.

Cele mai apropiate relaţii le avem cu CC a R. Moldova, iar cooperarea noastră ne aduce beneficii reciproce. Am împărtăşit reciproc experienţa legată de soluţionarea unor cauze deduse justiţiei constituţionale. Am avut de înfruntat provocări şi probleme similare ce ţin de contenciosul constituţional, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat în perioade diferite. Hotărârea CC a R. Moldova privind Acordul de Asociere cu UE şi statele membre ale acesteia, prin care a fost stabilită orientarea geopolitică a statului, e foarte aproape de interpretarea pe care a abordat-o CC a Lituaniei. Totodată, Hotărârea CC a R. Moldova cu privire la alegerea directă a şefului statului, într-o anumită măsură, reflectă o decizie a CC a Republicii Lituania prin care s-a constatat că modificarea Constituţiei la capitolul competenţelor Băncii Centrale a Lituaniei contravine Constituţiei. La rândul său, deseori, CC a Lituaniei s-a inspirat din hotărârile pronunţate de colegii din R. Moldova. Aş aminti cel puţin un caz. Este vorba despre Hotărârea CC a R. Moldova cu privire la limba de stat, care a abordat, printre altele, relaţia dintre Constituţie şi Declaraţia de Independenţă. În hotărârea sa, CC a statuat că Declaraţia de Independenţă este actul juridic constituţional fundamental al statului şi că orice Constituţie trebuie să îl respecte. Noi am ţinut cont de această hotărâre atunci când am examinat cauza privind organizarea referendumului şi modificările la Constituţie; în cauza respectivă am concluzionat că cele două valori fundamentale consolidate în Actul de Independenţă a Lituaniei din 16 februarie 1918 – independenţa statului şi democraţia – nu pot fi eliminate nici chiar prin referendum. Nimeni nu poate renunţa la normele Constituţiei care consolidează aceste valori constituţionale fundamentale, deoarece această abordare ar fi egală cu negarea însăşi a esenţei Constituţiei şi distrugerea statului şi a suveranităţii naţionale.

De altfel, noi am stabilit cu succes şi alte forme de cooperare. CC a Lituaniei participă în cadrul unui proiect internaţional care vizează consolidarea capacităţilor instituţionale şi îmbunătăţirea activităţii CC a R. Moldova. CC a Lituaniei urmează să implementeze un proiect finanţat în cadrul Programului de Dezvoltare a Cooperării şi Promovare a Democraţiei al MAE al Lituaniei. Scopul acestui proiect constă în consolidarea rolului CC a R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei în asigurarea implementării şi protecţiei principiilor statului de drept.

În 2015, la iniţiativa CC a R. Moldova şi a Lituaniei, a fost constituită Asociaţia Justiţiei Constituţionale din Ţările Regiunilor Mării Negre şi a Mării Baltice; CC din Georgia şi R. Moldova, de asemenea, fac parte din această organizaţie. Scopul Asociaţiei este de a contribui la consolidarea democraţiei, a statului de drept, precum şi la respectarea drepturilor omului în cadrul Parteneriatului Estic. Asociaţia va acorda partenerilor din Est, care au ales calea integrării europene, sprijin constant şi consecvent în procesul creării unui stat ghidat de principiile supremaţiei dreptului. De altfel, în 2015, toţi membrii Asociaţiei au sprijinit iniţiativa lansată de către colegii de la CC a Ucrainei prin care CC a Federaţiei Ruse a fost condamnată pentru rolul pe care l-a avut în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei, pentru decizia sa în favoarea anexării peninsulei Crimeea, şi a demonstrat solidaritate în apărarea principiilor juridice internaţionale.

— Tot mai des se discută despre presiunea exercitată asupra CC şi tentativele politicienilor de a influenţa aceste instituţii. Chiar şi într-un stat ca Polonia, în prezent, se discută despre criza constituţională şi sfidarea principiilor statului de drept. Ar exista semne ale unei astfel de probleme în R. Moldova?

— Amintesc aici că independenţa judecătorilor este prima garanţie a justiţiei. Judecătorii trebuie să fie independenţi atât de politicieni, cât şi de grupurile din societate, ba chiar şi de solicitările dictate de mulţime. În opinia mea, CC a R. Moldova corespunde celor mai înalte standarde de independenţă. Cu toate acestea, e dificil să discutăm acest subiect, deoarece nu doar în ţările care aspiră să adere la UE, cum este, de exemplu, Georgia, dar şi în statele membre ale UE, de exemplu, în Polonia, CC se confruntă cu încercări vădite de intervenţie în activitatea lor sau cu ignorarea demonstrată faţă de deciziile adoptate de acestea.

De fapt, în R. Moldova, se pare că există o problemă care, în opinia mea, nu contribuie la consolidarea independenţei şi eficienţei CC. În prezent, CC a Moldovei e compusă din cinci judecători, al şaselea încă nefiind desemnat. Desigur, acest lucru nu reprezintă o ameninţare pentru independenţa CC, în măsura în care cu o situaţie similară s-au confruntat şi instanţele constituţionale ale Ucrainei şi Georgiei. CC a Moldovei a rezistat cu succes tentativelor de a exercita presiuni asupra sa, iar astfel de încercări au avut loc. Să ne amintim de intenţiile prin care se propunea stabilirea dreptului Parlamentului de a-și exprima neîncrederea în judecătorii CC. Atunci, CC a recunoscut cu promptitudine aceste amendamente ca fiind neconstituţionale, evitând conflictul. E evident că politicul nu îşi poate exprima neîncrederea în judecătorii CC. În acest fel, în momentul în care s-a confruntat cu o provocare la adresa independenţei CC, R. Moldova a avut o reacţie corespunzătoare şi a soluţionat problema într-o manieră europeană şi legală. Le urez colegilor mei să demonstreze în continuare curaj şi putere de a apăra în mod constant valorile constituţionale şi consolidarea R. Moldova ca stat independent şi democratic. Mai amintesc în final: CC a R. Moldova ar putea fi un exemplu încurajator nu doar pentru instanţele din alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic al UE, dar şi pentru instanţele din statele membre ale UE.

Interviu realizat în cadrul proiectului ”Support to the Constitutional Court of Moldova”, susținut de UE, implementat de Deutsche Stiftung für internationale rechtliche Zusammenarbeit (IRZ)

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *