Maia Sandu: Cred că legile bune nu pot fi implementate de oameni prost intenţionaţi

Interviu cu Maia Sandu, lidera Grupului de iniţiativă a Partidului Acţiune şi Solidaritate

— Aţi ieşit învingătoare în sondajele de opinie din ultima perioadă. Cum apreciaţi popularitatea dvs.?

— Este prea mult spus că am ajuns învingătoare în sondaje. Popularitatea, cred, pe de o parte, este efectul supărării populaţiei în raport cu guvernarea actuală, pe de altă parte, este aprecierea lucrurilor pe care le-am făcut noi la Ministerul Educaţiei. Probabil, contribuie şi faptul că mesajele noastre, ale iniţiativei Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), rezonează cu cele ale unei bune părţi a populaţiei.

— Construiţi un partid. În R. Moldova sunt multe partide şi lumea este nemulţumită de majoritatea acestora. Cum e să construieşti un partid în aceste condiţii?

— Nu este uşor să construieşti un partid politic după atâtea decepţii şi descurajări. În cei 25 de ani experienţele pe care le-a avut societatea noastră cu partidele politice au fost în mare parte negative, şi acum noi avem sarcina să reabilităm, în primul rând, noţiunea de partid politic, care este compus din oameni oneşti, integri, din buni profesionişti şi care au pe agendă interesul cetăţeanului, şi nu interesul anumitor grupuri de cetăţeni. De aici încercăm să pornim.

— Şi cum asiguraţi integritatea membrilor? Cine face parte din echipa PAS?

— Echipa noastră este mare, sunt 7500 de oameni, şi este mai greu să-i prezentăm pe toţi. Sunt oameni de calitate. Admitem că ar fi şi câţiva oportunişti care încearcă marea cu degetul. Noi avem un filtru care se numeşte Comisia de Etică şi Integritate, care analizează în special candidaţii la funcţii în organele locale, de administrare a partidului şi în câteva săptămâni vom avea procedura de alegeri în organele centrale ale partidului.

— Cine face parte din Comisie?

— Nu aş vrea să fac public numele lor, pentru că s-ar putea să fie supuşi anumitor presiuni publice. Vreau să vă spun doar că în această Comisie intră trei persoane care sunt din afara partidului, sunt oameni pe care noi îi respectăm şi la părerea cărora ţinem. Interesul nostru e să nu ne pomenim cu oameni care să denigreze imaginea partidului.

— Aţi avut candidaţi respinşi anume pe criterii de integritate?

— Au fost anumite cazuri şi atunci am discutat cu ei. Am reuşit să clarific lucrurile fără multă zarvă. Pentru toţi membrii, primul filtru este angajamentul pe propria răspundere, prin care toţi cei care semnează confirmă că nu au fost implicaţi în acte de corupţie, că vor lupta împotriva corupţiei, nu vor face declaraţii xenofobe, vor fi respectuoşi. Sunt lucruri care ţin de bunul-simţ, în primul rând. Admitem că poate cineva a semnat un asemenea angajament fără să corespundă, dar avem timp ca să depistăm aceste persoane şi să le eliminăm din partid. Cred că aceşti oameni vor realiza la un moment dat că nu au nimic de câştigat personal din acest proiect politic şi atunci vor fi încurajaţi să plece.

— Deci, admiteţi că în alte partide oamenii se duc să câştige ceva personal?

— Nu doar. La început cred că sunt foarte mulţi oameni de bună-credinţă care au mers într-un partid ca să contribuie la o schimbare în bine, dar pe parcurs s-a dovedit că acest partid nu-i reprezintă şi întrebarea mea pentru ei este: de ce mai rămân în acest partid? Cei care insistă să facă carieră politică într-un partid care a dovedit tuturor că nu lucrează în interesul cetăţeanului, aceşti oameni evident au alte interese.

— La ce etapă de constituire a partidului sunteţi acum?

— Am reuşit să constituim organizaţii teritoriale în 18 localităţi. Acum lucrăm la constituirea organizaţiilor sectoriale şi municipale în Chişinău. Ne pregătim de Congresul de constituire al partidului, din 15 mai. Imediat după Congres vom putea să depunem actele la Ministerul Justiţiei.

— Ce dificultăţi sau capcane credeţi că aţi putea întâlni la etapa de înregistrare?

— Nu credem că vom avea dificultăţi la înregistrare. Noi facem toate lucrurile corect, în conformitate cu legea. Construim partidul de jos în sus, toate organele de conducere, la toate nivelurile, se aleg prin vot secret. Fiecare membru în parte este întrebat de către grupul de iniţiativă dacă vrea să candideze la o funcţie sau alta. Acesta este un prim element de a reabilita democraţia. Noi mergem mai departe decât ne obligă legea, şi în acest context nu pot exista semne de întrebare atunci când vom ajunge la înregistrare.

— Aţi declarat anterior că nu este nevoie de foarte mulţi bani pentru a face un partid. Rămâneţi la aceeaşi părere?

— Eu am spus că ne dorim să avem un partid politic cu un buget mic şi cu un impact mare. Acum desfăşurăm aceste activităţi de creare a partidului din contul contribuţiilor pe care le fac membrii din grupul de iniţiativă şi sunt nişte sume nu foarte mari, 30-40 de mii de lei pe lună. Aceasta presupune cheltuieli de combustibil, pentru că trebuie să ajungem în mai multe raioane din ţară, sau tipărirea de pliante. Prima sursă de finanţare pe care contăm sunt cotizaţiile de membru şi despre acest lucru discutăm cu toţi membrii noştri. Discutăm, inclusiv, despre mărimea acestei cotizaţii de membru, vom decide la Congres şi asta va fi scris în statut. Legea permite să acceptăm şi donaţii, aici este important mecanismul de colectare, limita de sus a acestora şi cum ne asigurăm că aceşti bani sunt la vedere. Transparenţa este totul.

564-maia-sandu2— Dacă o persoană cu o reputaţie proastă vă donează bani, îi acceptaţi?

— Noi ţinem foarte mult la imaginea acestui partid. Cel mai probabil, ne descurcăm fără contribuţia acestei persoane, iar dacă provenienţa legală a banilor nu este dovedită, nici nu se discută.

— Dacă vin fundaţiile „Soluţia” sau „Edelweiss” cu banii? În momentul de faţă nu există un act legal care ar spune că banii lor nu sunt curaţi.

— Nu, asemenea finanţatori nu au ce căuta în rândul nostru. Avem legile noastre interne şi acţionăm în conformitate cu acestea.

— Până acum aţi avut oferte financiare pe care le-aţi refuzat?

— Au venit oameni care s-au oferit să facă contribuţii mici. Noi nu le-am acceptat, pentru că nu avem un cont deschis pe numele partidului. Asta o să facem imediat după Congres, în conformitate cu legea.

— Care a fost cel mai dificil moment în crearea partidului şi care, din contra, cel mai încurajator?

— Cel mai dificil a fost, probabil, atunci când ne-am pornit. Suntem cu toţii noi în politică, cei din grupul de iniţiativă, şi avem de învăţat foarte multe lucruri. Cele mai frumoase clipe ni le-au prilejuit întâlnirile cu oamenii, şi la Chişinău, dar, în special, în teritoriu. Este şi frumos, dar şi responsabil să vezi atâţia oameni care vin la întâlnirile noastre, care au fost decepţionaţi de-a lungul timpului de atâtea ori. Anume în spaţiul rural sunt mulţi membri de partid de vârstă înaintată, dar care îşi doresc încă o şansă. Discuţiile cu aceşti oameni sunt extrem de motivante şi te fac să treci peste toate îngrijorările.

— Simpatizanţii căror partide au fost ei anterior?

— Sunt foarte mulţi care nu au fost membri de partid până acum. Sunt unii oameni care au fost membri ai Frontului Popular la începuturi, după care nu au mai mers cu alte partide. Dacă vin oameni care au fost în alte partide politice, îi întrebăm ce a fost în neregulă, de ce au eşuat. Încercăm să învăţăm din aceste experienţe. Oamenii spun că îşi doreau la nivel local un lider, iar de la organizaţiile centrale ale partidului venea directiva de a fi susţinut alt lider. Au fost cazuri când a fost ales la nivel local cineva cu 90% din voturi, după care a trebuit schimbată decizia pentru că cei de la Chişinău nu au fost de acord, şi cineva care a avut doar 10% sprijin, a fost ales lider la nivel local. Noi asta spunem: dacă vreţi ca PAS să fie respectat în comunitate, înseamnă că liderii PAS din comunitate trebuie să fie respectaţi. Alegeţi voi la nivel local aşa oameni.

— Cum veţi soluţiona problema celor 40% de femei, necesare să fie prezente pe liste sau la guvernare?

— Nu cred că ne confruntăm cu o asemenea problemă, pentru că în grupul de iniţiativă avem deja paritate. La nivel local o să vedem care sunt rezultatele. Sunt localităţi unde şi preşedintele, şi membrii biroului sunt doar femei, de exemplu la Teleneşti, şi sunt localităţi unde avem doar bărbaţi. În ansamblu, avem suficiente femei active.

— Nu credeţi că există riscul ca în Parlament să vină nişte femei cu un trecut şi capacităţi dubioase, doar pentru că s-a respectat legea?

— Mai periculos este că vor fi femei care nu vor avea propria iniţiativă şi propriul cuvânt. Nu vrem doar să atingem o cifră, vrem să existe, într-adevăr, o prezenţă reală, aceasta înseamnă femei care au un punct de vedere şi care pot şi ştiu cum să-l impună.

— Mai periculos este că partidele nu au obligaţia să le pună în fruntea listei. Iar liderii de partid sunt, de obicei, bărbaţi, şi ei decid. Veţi candida pentru funcţia de şefă de partid?

— Voi candida la această etapă. E un proiect nou, ne cunoaştem foarte puţin unii cu alţii şi momentan este cam greu pentru o persoană care nu a fost vizibilă la nivel public să reuşească să adune prea multe voturi. Dar aceste alegeri le facem doar pentru un an de zile, la nivel naţional, iar la nivel local – pentru şase luni. După ce membrii organizaţiilor locale se vor cunoaşte mai bine şi, respectiv, cei care într-un an de zile se vor manifesta, vor putea să candideze de pe picior egal. Atunci când am lansat proiectul politic, am spus că vreau să folosesc capitalul politic pe care-l am eu ca să permit altor potenţiali lideri naţionali să vină de pe această platformă să-şi prezinte programul, personalitatea şi să înţeleagă R. Moldova că avem şi alţi lideri, doar că ei nu au fost lăsaţi să ajungă în vizorul public.

— Aveţi un program al partidului? Care sunt punctele de bază?

— Avem un proiect pe care o să-l propunem pentru dezbateri publice, înainte ca să fie aprobat la Congres. O să-l punem pe site-ul oficial, ca să-l poată citi toată lumea. Pornim de la nevoile cetăţeanului, care sunt clare din sondaje. Oamenii sunt preocupaţi de veniturile mici şi noi credem că acest lucru se întâmplă pentru că este limitată concurenţa, pentru că mediul de afaceri nu este propice iniţierii şi creşterii afacerilor, deoarece avem monopoluri care nu sunt reglementate, preţurile sunt mari pentru că există corupţie şi în ele se includ tot felul de taxe ilegale de intermediere, despre care vorbim şi la resursele energetice, şi la cele de telecomunicaţie. Astea sunt aspectele economice pe care ne axăm. Educaţia este o prioritate importantă pentru noi, credem într-o societate educată, or, bunăstarea poate fi obţinută doar într-o societate cu oameni care gândesc liber, au o gândire critică şi sunt buni profesionişti.

— Partidul pe care-l creaţi este, totuşi, unul nou, cu alte reguli, care ar putea la un moment dat să convingă oamenii că celelalte partide sunt conduse în stil învechit. Au existat tentative descurajante, v-au creat clone web, conturi false pe reţele de socializare. Există şi ameninţări?

— Da, au fost asemenea lucruri. Acum cea mai mare problemă este hărţuirea membrilor PAS la nivel local, în special a celor care au candidat sau au fost aleşi în funcţii de conducere la nivel local.

— Cine îi hărţuieşte?

— Sunt diferite instituţii ale statului, angajatori, consilii raionale. Noi documentăm toate aceste lucruri şi o să le facem publice. Iniţial, oamenii veneau să ne ajute să colectăm cereri de aderare, după care unii au spus că au fost preveniţi că, dacă nu încetează această activitate, îşi vor pierde locul de muncă. Acum sunt oameni care au aderat, au candidat şi au obţinut o funcţie de răspundere, şi imediat s-au trezit cu Fiscul, în cazul în care au afaceri sau cu alte instituţii de control. S-au întâmplat şi situaţii când angajatorul i-a chemat şi le-a zis că, dacă nu încetează imediat activitatea în PAS, vor fi daţi afară. Uneori ne întrebăm dacă e bine să punem poze cu feţele oamenilor care au participat, pentru că nu vrem să-i expunem la tot felul de riscuri, dar în acelaşi timp vrem să arătăm şi noi că avem o bucurie, că am mai creat o organizaţie teritorială, că, uite, ce oameni frumoşi am avut în sală.

— Aceasta înseamnă că Moldova e o ţară neliberă? Oamenii nu se simt liberi să aibă o opţiune politică?

— Corect. Libertăţile politice în această ţară nu se respectă. Nu pot să spun dacă aceste lucruri sunt coordonate la nivel central sau sunt iniţiativa unor autorităţi la nivel local, dar în cea mai mare parte aceste hărţuiri se întâmplă la indicaţia membrilor Partidului Democrat.

— Aţi discutat cu autorităţile publice, fie locale, fie centrale?

— Nu am discutat, dar documentăm toate aceste cazuri şi o să facem o adresare către autorităţile centrale, în special, probabil şi către organele locale, să nu admită încălcarea libertăţilor politice.

— Totodată, dacă PD ajunge să creeze atâtea probleme simpatizanţilor PAS, înseamnă că vă consideră un adversar important?

— Da, asta credem şi noi, dar dacă continuă să aplice asemenea metode, supără şi mai mult populaţia. Mi se pare o strategie perdantă.

— Dacă aţi fi astăzi Procuror General, de unde aţi începe lupta cu corupţia?

— De la procuratură aş începe. Cred că primul lucru care trebuie făcut este curăţarea sistemului, după care, consolidarea lui. Mie mi se pare periculos să conferi independenţă acestui sistem în situaţia în care nu e curăţat de oameni corupţi. Acest lucru se referă şi la judecători, şi la procurori.

— Dacă a fost atât de greu să scăpaţi de o mână de corupţi la Ministerul Educaţiei, cum s-ar putea de scăpat de procurori corupţi?

— Ei au revenit tocmai pentru că justiţia este cum este şi i-a readus. Noi la Ministerul Educaţiei am avut probleme cu demiterea din funcţie a acestor persoane din cauza Codului Muncii actual, care permite funcţionarilor să abuzeze de sistem. Dar există experienţa României, care a reuşit să cureţe sistemul judecătoresc. Ei au trecut timp de câţiva ani prin această procedură de curăţare, după care au început să consolideze independenţa acestui sistem.

— R. Moldova totuşi declară că este pe calea integrării europene. Vedeţi nişte semne că guvernanţii acţionează în spirit european?

— Nu, nu văd. Spun asta nu pentru că sunt în opoziţie, ci pentru că nu am văzut nicio acţiune convingătoare din partea autorităţilor, şi chiar dacă au fost aprobate câteva legi care se pretind a fi de natură proeuropeană, politica de cadre vorbeşte cu totul despre altceva. Cred că legile bune nu pot fi implementate de oameni prost intenţionaţi. Or, oamenii care au fost puşi în funcţii publice, în instituţiile statului, în întreprinderi de stat etc. la nivel central sau local, cei care au fost promovaţi în ultimele luni de către această guvernare sunt oameni asupra cărora planează suspiciuni sau chiar dovezi că au comis acte de corupţie. Eu nu cred în asemenea reforme.

— Sunt cunoscute mai multe nume de potenţiali candidaţi pentru fotoliul de şef al statului, sunteţi printre favoriţi. Care ar fi pentru dvs. cel mai de temut candidat?

— Cred că e devreme să discutăm. În general, nu mi-e frică de nimeni. Pe centru-dreapta, mi-am zis că încă mai discutăm subiectul unui candidat unic. În principiu, suntem de acord că este bine să mergem pe un singur candidat, dar trebuie să vedem care sunt mecanismele de identificare a acestuia. Pe stânga nu are de ce să ne fie frică, pentru că suntem acum într-o luptă pe care noi nu o vedem geopolitică, e o luptă între corupţi şi integri.

— Aţi simţit că puterea banului, fie el obscur şi corupt, învinge transparenţa şi integritatea în viaţa politică?

— Banul este o armă puternică, dar nu cred că este cea mai puternică. Dacă o să reuşim să ne mobilizăm, să ajungem la oameni, să le explicăm cine suntem noi şi ce vrem să facem, cred că avem toate şansele.

— Actuala guvernare s-a cam calmat la subiectul miliardului furat. Oamenii din sate vă abordează la acest subiect?

— Oamenii sunt foarte supăraţi, inclusiv transmit mesajul că ei sunt gata să suporte şi mai departe această situaţie doar ca să nu permită acestui guvern să-şi consolideze puterea pornind de la ajutoarele financiare venite din străinătate. Deci, oamenii ne spun că ei nu vor ca sărăcia lor să fie folosită pentru a obţine bani de la partenerii de dezvoltare.

— Ce aşteptări aveţi de la actuala guvernare în vederea elucidării furtului din sistemul bancar?

— Vom vedea în următoarele două-trei luni dacă Banca Naţională va demara careva acţiuni. Să vedem cine sunt viceguvernatorii. Dacă aceştia vor fi de altă calitate, atunci putem conta că BNM o să încerce să descopere anumite lucruri. Dar şi Procuratura şi CNA trebuie să lucreze. Dacă viceguvernatorii vor fi numiţi în continuare pe criterii de partid, din echipa PD-ului, atunci cred că putem să renunţăm la ideea că noul guvernator va face lucrurile diferit de cel precedent.

— Cele două rapoarte Kroll, ce beneficii au adus?

— Primul raport a oferit nişte informaţii care puteau fi folosite de către organele de anchetă, dacă se dorea acest lucru. Se pare, însă, că nu s-a dorit. Al doilea raport nu l-am văzut. Sunt şi eu foarte curioasă şi nu este clar dacă o să-l vedem. Am văzut doar un comunicat de presă, şi cu asta s-a terminat. Eu nu am văzut contractul, dar îmi imaginez că această companie trebuie să fie interesată să găsească cât mai mulţi bani, pentru că este plătită dintr-un procent anume al sumei recuperate.

— În ultimii ani aţi făcut schimbări radicale în viaţa dvs.: eraţi foarte bine la Washington, la Banca Mondială, dar aţi venit şi aţi făcut o revoluţie în Ministerul Educaţiei. Iar când au început să apară rezultatele, a trebuit să plecaţi şi să începeţi altceva. Dacă aţi avea în faţă aceste trei oportunităţi, pe care aţi alege-o din nou?

— Fiind la Banca Mondială, am realizat că de acolo trebuie să sfătuiesc un guvern sau altul cum să facă lucrurile, dar e mai bine să ajungi în guvern să le faci. Impactul este mai mare. Am ajuns la Ministerul Educaţiei şi am început să facem nişte lucruri. Dar în timp ce noi reformam educaţia, creşteam eficienţa cheltuielilor publice, în alte sectoare se fura, inclusiv din economiile pe care le făceam noi. Acolo am realizat că nu este suficient să lucrezi doar pe un segment, trebuie să faci reforme şi în alte sectoare. Aşa am ajuns la concluzia că trebuie să schimbăm guvernarea în general.

— Dar acum nu câştigaţi bani şi în partid n-o să obţineţi bani. Din ce existaţi?

— Exist din economiile pe care le-am făcut atunci când am lucrat la Banca Mondială, puteţi să le vedeţi în declaraţia de venit. Şi sper, până ele se termină, să reuşim să schimbăm lucrurile, ca să se poată trăi şi din salariul obţinut în R. Moldova.

Pentru conformitate, AR
P.S. În edițiile viitoare ale ZdG vom publica interviuri cu alți lideri politici care aspiră la funcția de președinte al R. Moldova.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Simion

    Dezastrul “puterea totala” si linsarea “rivalilor”, declansat de Potaile Demonice, este in desfasurare…Iar asta demonstreaza ca politica lor (nebuna!) e de domeniul gargarei despre marile valori ale umanitatii. Nici distinsa doamna Maia Sandu nu are cum sa nu starneasca minoritatii “majoritare” hamesite invidie, ura viscerala si chiar nesomn. N-ai ce face! Boala lunga – a lor, a tutuLORA Dilitilor de komisarnici -moarte sigura!

  2. VladimirAfanasiev

    Răspunsuri convingătoare și mult prea departe de cinismul unora și nesimțirea altora .

  3. =Marghita din Tuzara=

    Re-Unire !
    Re-Unire cu Romania !
    Re-Unire !
    ———————————————-

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *