Principală  —  Interviuri   —   Corupţia la scanat

Corupţia la scanat

253-chetraruInterviu cu Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC)

 
 

— Dle Chetraru, cum poate fi anticipată transformarea CCCEC dintr-un organ de ocrotire a normelor de drept într-un mecanism de represiune, aflat în serviciul intereselor de tip criminal sau mafiot?

— În ultima perioadă, societatea a fost măcinată de confruntări politice fără precedent. În aceste condiţii, atât CCCEC, cât şi întregul sistem al organelor de drept a fost folosit, direct sau indirect, la reprimarea elementelor incomode puterii, urmărindu-se, în special, destabilizarea financiară şi chiar vitală a acestora. Conducătorii acestor instituţii au trebuit să manifeste o abilitate excepţională ca, în această debandadă, să rămână cu imaginea şi cu uniforma neşifonate.

Dacă e să vorbim despre mecanisme de represiune şi de protejare a unor interese, aş aminti despre promovarea şi susţinerea elitelor politice de către grupuri financiare care, într-o formă sau alta, şi-au satisfăcut interesele proprii, ce nu aveau nimic în comun cu interesele publice. Nu sunt idealist, dar îmi doresc ca, în această ţară, să funcţioneze aceleaşi reguli pentru toată lumea. Nu voi accepta ca un potenţial antreprenor sau investitor străin, pentru a iniţia o activitate economică în R. Moldova, să fie obligat să solicite acordul tacit al grupurilor din anturajul elitelor politice aflate la putere sau al membrilor familiilor acestora. Nu cred că substituirea autorităţilor criminale de altădată cu elemente ale unor elite vicioase sau ale apropiaţilor familiilor acestora a fost benefică pentru R. Moldova.

Pentru a schimba situaţia nu sunt necesare capacităţi excepţionale. E nevoie doar ca toţi cetăţenii să fie trataţi corect, iar instituţiile publice să acţioneze în strictă conformitate cu cadrul legal ce reglementează activitatea acestora. Reguli valabile pentru toată lumea. Totodată, persoanele vinovate de comiterea unor infracţiuni grave ar trebui sancţionate cu toată duritatea legii, fără a admite delimitări între persoane fizice, businessmeni sau înalţi funcţionari.

— Care sunt aceste elite vicioase?

— Presa poate face mai multe dezvăluiri, chiar este obligată să facă acest lucru. În atribuţiile unui director de CCCEC, însă, intră investigarea complexă, astfel încât cei suspecţi să fie pedepsiţi conform legii. Am şi iniţiat mai multe acţiuni legate de deţinerea monopolului asupra cărnii. Cum s-a ajuns că anumite grupări au creat condiţii în care adaosul comercial, de la vamă la consumator, este de 300%? Aceste lucruri erau efectuate de către persoane concrete. A funcţionat o comisie specială care permitea sau interzicea importul de carne. Pe seama acestor activităţi, în scurt timp, unii s-au îmbogăţit excesiv, plimbându-se astăzi în automobile de 150 mii de euro.

— Cum v-aţi întâlnit şi cum v-aţi despărţit de ex-directorul CCCEC?

— A fost o întrevedere scurtă, care, în mare parte, a comportat un caracter oficial. Dumnealui mi-a făcut cunoştinţă cu situaţia din cadrul CCCEC, transmiţându-mi atributele necesare activităţii mele ulterioare. Am venit încoace cu pixul. Sunt independent şi nu am ce pierde. Singura dependenţă a mea, în această viaţă, e de familia mea. Atât. Regret, desigur, că CCCEC are o imagine îndoielnică în rândul cetăţenilor. Situaţia nu se va schimba doar numind un „nene rău” în funcţia de director. Aici lucrurile ar trebui schimbate la nivel de sistem, iar situţia ar putea avansa doar dacă clasa politică va avea altă percepţie asupra fenomenului corupţiei.

— Aţi învăţat în România. Ce efecte a avut acest lucru asupra carierei dvs. în timpul guvernării anterioare, deosebit de românofobe?

— Românofobia care a existat a fost generată de condiţiile politice din societate. Am avut şi eu probleme, în special după ce „Moldova suverană” a publicat articolul „Studenţii din R. Moldova, o pradă uşoară pentru Serviciile Secrete din România”. În articol eram vizat şi eu, care deţineam o funcţie importantă în MAI. Sigur că au fost efectuate investigaţii de serviciu. Unii dintre colegi au fost disponibilizaţi. Eu am cerut să mi se demonstreze colaborarea mea cu serviciile secrete din afara R. Moldova. Le spuneam: eu am lucrat numai cu bandiţi şi criminali şi nu am făcut diferenţe dacă sunt români, ruşi, turci sau americani. Pentru mine, infractorii nu au naţionalitate. De altfel, nu cred că diploma, organul emitent sau ţara constituie nişte criterii cu o relevanţă determinantă atunci când este vorba despre angajarea la serviciu. Prioritar rămâne a fi, în opinia mea, IQ-ul candidatului, pregătirea profesională şi capacităţile de muncă. Cel mai uşor aceşti parametri pot fi apreciaţi în discuţii. Personal, am preferat ca, cel puţin o lună, să lucrez alături de potenţialul angajat, să mergem împreună prin misiuni speciale, monitorizând direct activităţile acestuia. Chiar şi iniţierea unor activităţi specifice mă ajută să determin cât e de slabă persoana în faţa unor oferte corupţionale.
În cadrul CCCEC, în prezent, activează 25 de angajaţi care şi-au făcut studiile în România. În Ucraina – 4, în Federaţia Rusă – 8. Mulţi dintre absolvenţii studiilor universitare din România sunt chiar colegii mei de grupă sau de promoţie. Şi şeful Departamentului Instituţii Penitenciare, şi şeful Biroului Migraţie şi Azil, şi şeful Direcţiei Informaţie şi Evidenţă sunt absolvenţi ai facultăţilor din România. Când am fost admis, m-am confruntat cu un concurs de 30 de persoane pentru un singur loc. Studiile în România m-au sprijinit mult în activitatea mea ulterioară. Antiromânismul este o chestiune neproductivă.

— Există, în sertarele angajaţilor CCCEC, mai multe cauze iniţiate la comanda fostei guvernări. Ce se va întâmpla cu ele?

— Am găsit mai multe lucruri curioase. Că sunt sau nu la comandă, urmează ca organele investite cu supravegherea urmăririi penale să se pronunţe. Noi deja am iniţiat un proces de evaluare a situaţiei CCCEC şi, în termene restrânse, ne vom expune poziţia prin adoptarea deciziilor impuse de lege.

În 10 luni ale anului 2009, Centrul a pornit mai multe cauze penale vizând infracţiuni de corupţie în privinţa unor persoane cu funcţii de conducere, generând în societate un interes sporit. În acest context amintim despre dosarele pornite în privinţa cetăţenilor Adrian Ghicov (directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare (AEE)), Valentina Miron (vicedirector), Valeriu Şarai (specialist coordonator), Aurica Marcu (specialist  principal), care au estorcat şi au primit 385.000 lei la bacalaureat. Un exemplu, mai mult decât elocvent, este şi cazul medicilor de la Institutul Oncologic…

— Ce noutăţi despre corupţia din R. Moldova aţi aflat devenind director al CCCEC?

— Dacă aş afirma, din noua mea postură, că am făcut descoperiri senzaţionale despre acte de corupţie cu rezonanţă deosebită sau crime economice de care aud în premieră ar însemna că am fost tot timpul departe de organele de drept. Vin însă dintr-un mediu similar şi, poate, de aceea, nu am descoperit lucruri necunoscute.

Important e ca, în noua mea calitate, să pot contribui eficient la diminuarea fenomenului corupţiei, iar persoanele implicate în scandaluri de proporţii, legate de corupţie sau alte activităţi reprobabile, să compară în faţa instanţelor de judecată.

— Cum vă afectează pe dvs. personal corupţia de la noi, care, potrivit unor studii de specialitate, este la un nivel impresionant de mare?

— Îmi provoacă, în primul rând, repulsie. E amoral să fii forţat de situaţie sau chiar de persoane concrete să oferi „ceva” în schimbul unor servicii garantate de stat sau pentru realizarea drepturilor consfinţite de lege. Deşi nu am fost afectat în mod direct, pentru că am purtat o uniformă, am avut o legitimaţie care au făcut ca să nu fiu privit ca un potenţial dătător de mită. Dar este regretabil că cetăţenii au ajuns să perceapă acest flagel drept o obişnuinţă, o tradiţie, un fenomen firesc. Presupun că prea puţini îşi doresc contracararea fenomenului, având în vedere nedorinţa de a conlucra cu organele competente în combaterea corupţiei.

Evident, ca orice părinte, îmi doresc să le asigur copiilor mei un viitor frumos, iar părinţilor o bătrâneţe demnă de viaţa lor. Toate acestea – fără achitarea unor taxe ilegale, solicitate în instituţii de învăţământ, medicale sau oricare altele.

O problemă gravă e că cetăţenii percep mita drept cea mai simplă soluţie.

„Plăteşte şi nu ai probleme” a devenit lozinca timpului. Singura cale de a învinge corupţia e de a nu corupe, apărându-ţi drepturile, cu mult curaj, până la capăt. De fapt, sorgintea fenomenului se trage din timpuri străvechi. E ştiut că, pe vremuri, domnitorii îşi cumpărau locul în ierarhia curţii domneşti, plătind cu aur suveranilor turci…

— S-a întâmplat să vă propună cineva mită?

— S-a întâmplat şi nu o singură dată, şi asta pentru că, într-o perioadă nestabilă pentru societatea noastră, activam în poliţia economică. Eram în contact cu oameni de afaceri, majoritatea dintre care sunt decişi să-şi soluţioneze problemele prin achitarea taxelor neformale. De fapt, ei sunt victime ale maşinăriei administrativ-birocratice, ale funcţionarilor care îi văd doar ca potenţiali dătători de mită. Nici nu-i tratează altfel. Avem „linii fierbinţi”, dar foarte puţini cetăţeni se adresează, denunţând funcţionarii corupţi. Ei preferă să plătească, altfel cred că nu-şi vor soluţiona problemele.

— La investire aţi spus că veţi «contribui la crearea unui mediu prietenos pentru activitatea de antreprenoriat şi cea investiţională». Ce înseamnă «mediu prietenos», în viziunea dvs.?

— M-am gândit, mai întâi, la importanţa unei colaborări cu mediul de afaceri, în vederea extinderii puterii economice a statului. Sunt convins că un asemenea parteneriat este în interesele businessului, dar şi al statului. E inacceptabil ca businessul să perceapă organele statului abilitate cu reglementarea sau supravegherea activităţilor economice drept oponenţi sau pericole, sau, invers, ca funcţionarii să vadă în business doar potenţiali evazionişti. Obiectivul creării unui mediu prietenos pentru business poate fi atins doar cu eforturi comune. Suntem decişi să cooperăm cu reprezentanţii mediului de afaceri. În opinia mea, mediu prietenos pentru business înseamnă: oferirea necondiţionată a posibilităţii de a-şi desfăşura activităţile în conformitate cu legislaţia, care, de altfel, e una loială sub aspect fiscal, dar şi sub aspect de reglementare; asigurarea unei concurenţe loiale pentru oamenii de afaceri din diverse domenii, inclusiv sub aspectul asigurării respectării legislaţiei fiscale. Mediu prietenos mai înseamnă excluderea oricăror afilieri între business şi exponenţii puterii în scopul promovării unor interese personale sau de grup.

— V-aţi pronunţat pentru caracterul agresiv al Centrului. Ce înseamnă acest calificativ în acest context?

— De fapt, e cealaltă parte a monedei pentru cei care nu se conformează legii. Caracterul agresiv urmează a fi înţeles ca o intervenţie legală şi promptă a Centrului în cazul stabilirii încălcării normelor de drept. Nimic ofensiv pentru cei care respectă cadrul normativ şi, totodată, repercusiuni dure, dar legale, faţă de cei care atentează la ordinea de drept din R. Moldova.

— Ce salarii au angajaţii CCCEC şi din ce venituri mai mulţi dintre aceştia au automobile de lux?

— Au salarii bune, în funcţie de stagiu şi de grad, 3-6 mii de lei. Relativ la valoarea automobilelor, cred că ar trebui să constituim un mecanism de control mai eficient, privind monitorizarea tuturor cheltuielilor angajaţilor. Cât plăteşte pentru servicii, cât costă casa, şcoala, maşina, tratamentul, odihna? Aceste cheltuieli ar trebui raportate la venituri, după care am avea mai multe întrebări la respectivii funcţionari. De obicei, însă, mulţi au învăţat să trăiască prin procuri, creând impresia că nu deţin niciun fel de averi… Fiecare funcţionar ar trebui să fie sub monitorizarea societăţii.

— Care sunt cele mai periculoase crime economice comise în R. Moldova?

— Evaziunile fiscale, contrabanda, falsul de carduri şi falsul de bani, acestea, la momentul de faţă, reprezintă un prejudiciu foarte mare pentru stat.

— Ce proporţie din buget?

— Vreo 30% sunt în circuitul negru. Aici mă refer la evaziunile fiscale, la mărfurile şi servicile aflate în afara circuitului legal, la salariile în plicuri etc. De altfel, CCCEC a descoperit mai multe cazui penale privind folosirea de către infractori a unor scheme frauduloase de eschivare de la impozitare, în care sunt implicate firme delincvente.

Cât priveşte contrabanda, Centrul a depistat mai multe reţele de firme şi diverse scheme de protecţionism pentru legalizarea bunurilor materiale introduse prin contrabandă. În ultimii ani, a crescut numărul faptelor legate de obţinerea prin înşelăciune a creditelor, acţiuni care cauzează daune mari instituţiilor financiare. În 2009, CCCEC a pornit 134 de cauze penale de acest gen.

— Cum poate fi contracarată corupţia din sănătate?

— Au fost făcute diverse studii şi investigaţii. S-a constatat că problema corupţiei în sănătate poate fi soluţionată, deşi cetăţenii intervievaţi sunt pesimişti. Ei susţin că, în timpul apropiat, nu se vor produce schimbări în acest sens. Printre acţiunile stringente care ar trebui realizate în sistemul medical se numără majorarea salariilor medicilor. De altfel, un tânăr, după ce studiază 15 ani pentru a deveni medic, primeşte vreo mie de lei salariu. Cum poate supravieţui un specialist la început de cale cu astfel de venituri? Deci, un trai decent, condiţii moderne de muncă, asigurarea fiecărei unităţi medicale cu echipament, revizuirea sistemului de asigurări – toate la un loc ar face mai puţin vulnerabil acest domeniu. Totodată, la nivel raional, ar trebui create structuri speciale care s-ar ocupa de plângerile cetăţenilor privind calitatea serviciilor acordate. Persoanele care au trăit experienţe negative nu-şi permit să meargă tocmai la minister pentru a declara vreun act de corupţie.

— Din învăţământ?

— Pentru a reduce nivelul corupţiei în învăţământ este nevoie de voinţa întregii societăţi – părinţi, pedagogi, elevi şi studenţi, organe de control. În studiile efectuate de CCCEC, respondenţii susţin că sunt necesare reforme radicale ale întregului sistem de învăţământ şi, în mod special, a modalităţii de susţinere a bacalaureatului, or, „în ultimii ani este mai uşor de falsificat bacalaureatul şi intri la buget pe 5 ani. Plăteşti o dată bine şi apoi nu plăteşti contractul la facultate”.

Unii conducători ai instituţiilor de învăţământ consideră că supravegherea video a examenelor de bacalaureat, de stat şi limitarea observatorilor în sălile de examinare ar constitui o soluţie de diminuare a actelor de corupere.

Introducerea examenelor de admitere în învăţământul superior, au subliniat unii manageri din învăţământ, ar reduce din probleme, fiind admişi la studii doar cei mai buni. Altă formă de corupţie din învăţământ este sustragerea mijloacelor financiare sub pretextul asigurării procesului de studii. Centrul a constatat că pentru eliminarea cazurilor de lezare a drepturilor părinţilor şi copiilor este necesară crearea unei baze normative privind activitatea asociaţiilor părinteşti în cadrul instituţiilor preşcolare şi preuniversitare; interzicerea, de către MET şi de către Direcţiile de învăţământ teritoriale, a activităţii asociaţiilor părinteşti neînregistrate în mod legal; dispunerea obligatorie de către asociaţii a conturilor bancare; evidenţa contabilă şi prezentarea declaraţiilor trimestriale şi anuale privind mijloacele băneşti acumulate şi executarea devizului de cheltuieli.

Pe de altă parte, în vederea limitării primirii informaţiilor din exterior, la bacalaureat, ar fi eficientă verificarea corporală a candidaţilor şi a frecvenţelor de undă joasă (scanarea corporală a candidaţilor la susţinerea examenelor de bacalaureat este o practică aplicată în statele dezvoltate, inclusiv în SUA).

— Vor fi sau nu cercetaţi pentru corupţie ex-demnitarii care, potrivit presei, au monopolizat cele mai importante sfere economice?

— Cei care au comis acte de corupţie nu vor fi scutiţi de responsabilitate. Ne vom autosesiza şi vom merge până la capăt. Corupţie înseamnă şi promovare de afaceri şi interese, spectrul este foarte larg. Am şi început aceste activităţi. Vedeţi, în mapa mea de lucru: importuri ilegale de carne, importul de metale preţioase, transport ilicit de mărfuri şi pasageri. Vom deconspira schemele de monopol asupra pieţei cărnii, a peştelui, electrocasnicelor, mobilei, materialelor de construcţii, dar şi a medicamentelor. Au fost iniţiate controale în farmacii, fiind investigat mecanismul de formare a preţurilor. Dacă vor fi stabilite nereguli, vor fi întreprinse măsuri corespunzătoare, indiferent de postul sau funcţia pe care a deţinut-o anterior sau o deţine persoana suspectată. Nu voi face delimitări între foşti şi actuali, ai noştri şi ai lor…

— Aţi fost şef al Direcţiei delicte transfrontaliere şi informaţionale a MAI. Care sunt cele mai impresionante descoperiri pe care le-au făcut colaboratorii acestei structuri sub conducerea dvs.?

— Pentru mine, a fost importantă realizarea unei conlucrări productive cu colegii noştri din România, Ucraina, Federaţia Rusă, Germania, SUA etc., graţie căreia am reuşit să punem capăt unor activităţi criminale cu tentă regională/transfrontalieră. Îmi amintesc câteva cazuri de contracarare a falsurilor de bani în proporţii deosebit de mari, ca urmare fiind reţinut, pe teritoriul României şi al Ucrainei, un grup criminal multinaţional format din ucraineni, români, bulgari şi cetăţeni moldoveni.

O altă prioritate a Direcţiei a fost  combaterea cazurilor de contrabandă şi trafic ilicit de mărfuri. Am lucrat şi asupra unor cazuri mai specifice: reţinerea unui grup de politologi din Federaţia Rusă care introdusese, prin contrabandă, peste 1 000 000 euro; sustragerea mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari, peste 4 000 000 lei, de către responsabili din Ministerul Ecologiei şi Fondul Ecologic de Stat; reţinerea directorului Concernului Intercapital, care sustrăsese mijloace băneşti şi active în sumă de peste 240 000 000 lei. Dacă vă amintiţi, Caras fusese declarat mort. L-am căutat timp de doi ani. L-am găsit într-o mănăstire din România. Era foarte bolnav. Acum îşi ispăşeşte pedeapsa într-un penitenciar din R. Moldova. Aş mai aminti de reţinerea unui grup specializat în introducerea prin contrabandă cu ulterioara comercializare în reţeaua farmaceutică din R. Moldova a unor medicamente în valoare de peste 1000000 lei. M-a interesat contrabanda din regiunea transnistreană, în special cea cu carne de găină, am reţinut câteva grupări, valoarea contrabandei constituind 7 000 000 lei. Până şi membrii Misiunii EUBAM au menţionat succesul nostru.

— De ce, totuşi, poliţiştii rămân printre cei mai corupţi, în topul profesiilor sensibile la corupţie?

— E o întrebare delicată pentru mine, dat fiind faptul că am fost şi eu poliţist, chiar dacă am activat în cadrul aparatului central al MAI. Voi încerca, însă, să răspund echidistant, nepărtinitor. De altfel, poliţiştii nu sunt mai corupţi decât reprezentanţii altor categorii profesionale. Pur şi simplu, ei sunt mai la vedere. Activitatea specifică a organelor de poliţie presupune o interacţiune puternică cu societatea. În majoritatea cazurilor, societatea percepe că cele mai corupte persoane sunt cele care deţin puterea. Interacţiunea cu populaţia, sporirea puterii poliţiei în societate, comportamentul inadecvat al unor poliţişti (exemplu: implicarea unor poliţişti în tranzitarea celor 200 kg de heroină pe teritoriul R. Moldova) creează o impresie de respingere şi, totodată, creează opinia despre un nivel excesiv al corupţiei. Este adevărat că imaginea poliţistului din R. Moldova este ştirbită. Mai mulţi factori au influenţat imaginea poliţistului. Politizarea excesivă a MAI, existenţa unor indivizi care nu percep rolul poliţistului în societate – apărător al ordinii de drept. Sunt, însă, şi factori externi care influenţează prestaţia onestă a unui poliţist. Mă refer în special la condiţiile inadecvate de salarizare. Acest factor sporeşte tentaţia poliţiştilor de a da curs „ispitelor” cu care se ciocnesc zilnic, investigând diverse infracţiuni, în special cele pasibile de privaţiune de libertate. Corupţia din rândul poliţiştilor nu este o problemă simplă, iar depăşirea situaţiei ţine de politici integre şi bine gândite de prevenire a acestui fenomen, dar şi de îmbunătăţirea politicii sociale a statului.

— Cum veţi combate corupţia în cazul unor funcţionari, colegi de-ai dvs. de guvernare?

— Nu am niciun fel de angajament, nici politic, nici de altă natură. Eu sunt poliţist de meserie. Nu vom face segregări, delimitări şi tot soiul de cedări. CCCEC trebuie să se debaraseze de stereotipul de a fi servul unei sau altei guvernări. Centrul va acţiona doar în interesele societăţii şi spre binele acesteia. Funcţiile deţinute nu vor prezenta vreo importanţă în procesul de depistare şi curmare a acestui flagel. Nu vom face excepţii. Vom fi corecţi în acţiunile întreprinse. Aici vreau să amintesc că o armă eficientă în combaterea corupţiei este transparenţa puterii. Câţi demnitari îşi declară public veniturile şi cheltuielile şi unde poţi vedea aceste declaraţii? Câţi demnitari de rang înalt au fost acuzaţi de corupţie? Centrul urmează să dea răspunsuri la aceste întrebări.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate,
Aneta GROSU