Conflictele trebuie să devină lecţii de istorie

421-tersman1Interviu cu Excelenţa Sa Ingrid Tersman, Ambasadoare a Suediei în R. Moldova

— R. Moldova traversează o perioadă de criză politică, care a survenit tocmai în toiul unor evenimente de dialog european avansat. Cum calificaţi această criză, în calitate de partener al Moldovei de peste 15 ani?

— Noi suntem îngrijoraţi de situaţia politică instabilă din ultimele luni. Ne-ar plăcea foarte mult ca stabilitatea politică să fie restabilită, astfel încât reformele iniţiate să fie continuate. Provocările politice pot să intervină în oricare ţară, dar apar îngrijorări serioase atunci când instabilitatea politică ia amploare şi poate să genereze consecinţe asupra reformelor lansate, cu susţinerea comunităţii europene, inclusiv a celor suedeze, care este oferită Republicii Moldova. Toate fac parte din dialogul bilateral. Iar acum, cu un guvern interimar, dialogul este mult mai lent.

Credem că stabilizarea politică este ceea de ce are nevoie R.Moldova în primul rând. Toţi actorii politici, nu doar cele trei componente ale fostei alianţe de guvernare, trebuie să-şi asume responsabilitatea politică pentru ţară. Predictibilitatea şi stabilitatea sunt necesare. Altfel, Moldova are multe de pierdut, în primul rând în cadrul dialogurilor şi parteneriatelor europene, pe care le-a lansat cu mult succes.

— Se apropie Zilele Europei. Cum veţi participa în acest an la activităţile de celebrare a UE în Moldova?

— Considerăm că Ziua Europei trebuie marcată în orice comunitate din R.Moldova, nu doar la Chişinău. În anii trecuţi am marcat această zi la Comrat şi la Bălţi. Sunt bucuroasă că şi în acest an Ziua Europei se extinde în afara Chişinăului, iar în acest an vom ajunge şi la Tiraspol.

Astfel, alături de alţi parteneri, Ambasada Suediei va participa la evenimentele organizate la Chişinău pe data de 19 mai şi la Tiraspol, unde sunt programate evenimente culturale la 26 mai. Vrem să fim alături de cetăţenii Moldovei, să îi cunoaştem, dar şi să ne facem cunoscuţi. Vom informa publicul despre Suedia, expunând elemente ale culturii nordice, dar şi bucătăria suedeză. De asemenea, în special pentru tinerii exploratori, vom prezenta oportunităţile de a face studii la noi în ţară. La Chişinău, vom participa la “Colţişorul lingvistic”, unde vizitatorii vor putea să înveţe fraze utile în limba suedeză. Personal, voi participa la una din dezbaterile publice organizate la eveniment. La Tiraspol, în cadrul festivalului de film, vom prezenta un film recent lansat în Suedia.

În cadrul acestor festivităţi, colegii din alte ambasade vor prezenta informaţii despre statele lor, precum şi vor realiza proiecţii de film, promovarea reperelor culturale, bucătăria tradiţională şi multe alte surprize.

— Sunt comparabile festivităţile din capitalele europene cu cele din localităţile periferice din Moldova?

— Oamenii sunt la fel oriunde, deschişi şi interesaţi să cunoască mai multe. Acesta este al III-lea an, când Ambasada suedeză participă activ în cadrul evenimentului, împreună cu toată echipa misiunii diplomatice de la Chişinău. În opinia mea, Ziua Europei în Moldova este o ocazie excelentă pentru a prezenta valorile, viziunea şi modele de cooperare reciprocă, pentru a prezenta cetăţenilor ţării dvs. cine suntem noi.

Este important ca noi, cei care reprezentăm statele membre ale UE în Moldova, să reuşim să ajungem în întreaga ţară. Eu încerc să fac asta pe parcursul agendei mele în calitate de ambasador şi am reuşit să vizitez numeroase localităţi în R.Moldova, dar Ziua Europei este un eveniment special pentru agenda noastră comună, pe care îl valorifică la maximum.

— În Moldova aproape toate sărbătorile sunt controversate, inclusiv cele tradiţionale, cum ar fi Crăciunul, Anul Nou, sau cele naţionale, care sunt periodic contestate de diferite grupuri etnice sau religioase. Şi Ziua Europei este contestată, mai nou. Cum au reuşit statele europene să depăşească aceste controverse?

— Ziua Europei pentru marea majoritate dintre europeni înseamnă ziua în care ne amintim şi acceptăm istoria noastră comună. Uniunea Europeană nu s-a născut pe un teren perfect, nici într-o perioadă perfectă. Uniunea Europeană a apărut pe un teren care tocmai era scrumuit de războiae şi conflicte recente, dar şi anterioare. Dar a existat această decizie de a ne uni pentru un viitor mai bun. Asta nu înseamnă că au fost uitate războaiele, dar istoria este considerată o lecţie, nu o susrsă de noi conflicte. De Ziua Europei împărtăşim împreună nu doar aspectele care ne unesc, dar şi memoria conflictelor şi războaielor în istorie. Consider că Ziua Europei este şi o dovadă a faptului că putem depăşi trecutul violent, care a dominat Europa în secolele XIX şi XX.

Pentru mine personal, Ziua Europei e ziua în care celebrăm faptul că Uniunea Europeană a devenit un sistem de cooperare, integrare politică şi economică care duce spre consolidarea proceselor democratice, libertăţii şi dezvoltării potenţialului economic comun. Acesta este şi unul dinte motivele pentru care UE a primit Premiul Nobel pentru Pace – o confirmare că Uniunea este un proiect de pace pe continent.

421-tersman2— Suedia este unul dintre cei mai mari donatori din R. Moldova. Ce fel de proiecte de asistenţă derulaţi în prezent?

— Mă bucur şi eu să constat că Suedia este unul dintre cei mai mari finanţatori bilaterali ai R.Moldova. Suedia a susţinut diverse iniţiative democratice de aici încă de la mijlocul anilor ‘90, este un efort pe care ţara noastră îl face pentru cetăţenii Moldovei. Deja de trei ani, toate programele noastre tind să faciliteze integrarea Moldovei în UE.

Am să vă ofer doar câteva exemple relevante, pentru a înţelege cât de extinse sunt domeniile noastre de cooperare bilaterală: investim în proiecte de bună guvernare (la nivel local şi central), pentru ca instituţiile statului să presteze servicii de o mai bună calitate cetăţenilor; oferim asistenţă la nivel comunitar pentru ca cetăţenii să identifice mai abil problemele cu care se confruntă; oferim susţinere businessului administrat de femei (sau afaceri unde majoritatea angajaţilor sunt femei), pentru ca femeile să fie mai sigure de abilităţile lor, să dezvolte afacerile, astfel încât companiile respective să genereze locuri de muncă şi venit la buget, iar femeile şi copiii să aibă perspective mai bune; oferim consultanţă şi granturi individuale gospodăriilor care doresc să-şi transforme locuinţele în unele energo-eficiente; am susţinut crearea Ghişeurilor raionale unice de informaţii şi servicii, al căror scop este apropierea autorităţilor de oameni prin oferirea serviciilor sociale, a consultanţei şi a locurilor de muncă locuitorilor de la sate; în prezent oferim sprijin pentru crearea Agenţiei pentru siguranţa alimentelor în Moldova, pentru ca ţara dvs. să fie apropiată regulilor şi standardelor UE; oferim consultanţă pentru ajustarea legislaţiei naţionale la standardele Uniunii Europene.

Susţinerea noastră este oferită şi prin intermediul unor organizaţii internaţionale precum cele din familia ONU (PNUD, Fondul ONU pentru Femei, Banca Mondială, IFC, BERD). De aceea, deseori ne vedeţi în calitate de parteneri în proiectele organizaţiilor enunţate. Suedia oferă sprijinul financiar organizaţiilor partenere care implementează proiecte la nivel local cu partenerii din Republica Moldova.

— Suedia este şi un promotor valoros al drepturilor omului în Moldova. Care sunt priorităţile în acest domeniu?

— Consider că susţinem drepturile omului prin majoritatea programelor noastre. Chiar şi atunci când acordăm asistenţă pentru buna guvernare, o facem pentru ca cetăţenii de rând să se simt mai protejaţi de sistemul administrativ. Un guvern care funcţionează mai bine poate să protejeze la un nivel mai înalt drepturile cetăţenilor. Promovând egalitatea de gen – facem acelaşi lucru, promovăm drepturile unei bune jumătăţi a populaţiei din Moldova. O parte din susţinere noastră pentru drepturile omului este destinată societăţii civile şi se realizează prin intermediul partenerilor nostri.

Suedia a finanţat crearea Consiliului Naţional pentru Participare, un mod inovativ prin care societatea civilă devine partener în guvernare. De asemenea, susţinem un program care reuneşte jurnaliştii de pe ambele maluri ale Nistrului pentru o mai bună comunicare şi eliminare a stereotipurilor, susţinem Centrul pentru Jurnalism Independent, care monitorizează şi reacţionează la cazurile de nerespectare a dreptului la libera exprimare, finanţăm proiecte care vor fortifica participarea femeilor în viaţă politică şi economică, de asemenea, susţinem organizaţiile care pledează pentru toleranţă şi militează împotriva discriminării, ca de exemplu Coaliţia Nediscriminare, GenderDoc-M, Centrul Naţional al Romilor.

— Investind de atâta timp în libertate şi democraţie în Moldova, cum evaluaţi rezultatele acestor eforturi? Este corupţia un pericol care ar putea diminua succesele acestor investiţii?

— Consider că în ultimii ani Moldova a obţinut un nivel înalt de transparenţă în societate, mass-media nefiind o excepţie. De asemenea, observ că cetăţenii îşi cunosc mult mai bine drepturile, deşi mai este de investit la acest capitol. Reformele atât de necesare iniţiate la Ministerul Afacerilor Interne deja dau roade, s-a schimbat modul de a organiza activitatea acestei structuri. Un număr mare de convenţii privind drepturile omului au fost ratificate, iar noile legi adoptate de Parlament corespund standardelor europene, ceea ce este îmbucurător.

Moldova se confruntă cu mai multe provocări, una dintre cele mai importante este corupţia în varii domenii. Corupţia scade enorm din credibilitatea şi eficienţa sistemului judiciar şi a statului de drept. O altă provocare constă în finalizarea reformei din sistemul judiciar şi al procuraturii, care sunt primordiale pentru o bună derulare a lucrurilor în R. Moldova. O altă necesitate urgentă ar fi implementarea multor legi bune, printre care Legea privind Egalitatea Şanselor, care constă în asigurarea drepturilor tuturor categoriilor dezavantajate de cetăţeni.

— Sunteţi prima Ambasadoare a Suediei în R. Moldova. Cum aţi descoperit Moldova? În comparaţie cu Suedia, avem multă sărăcie, glod, abuzuri. Nu vă deprimă aceste aspecte?

— Interesul meu a fost să văd cât mai multe localităţi, să cunosc cât mai mulţi oameni. Doar aşa poţi înţelege o ţară. Acum, după trei ani, pot să afirm cu bucurie că am reuşit să ajung în toate colţişoarele R.Moldova, la nord şi la sud, la est şi la vest. Glodul sau sărăcia nu mă sperie. Am lucrat anterior în Afganistan şi am văzut sărăcie şi drepturi încălcate, dar ştiu că oamenii luptă pentru drepturi şi acesta este indiciul cel mai important pentru care îi susţinem. În Moldova, în diferite regiuni, am întâlnit bărbaţi şi femei motivaţi să construiască un viitor mai bun, şi asta ne aduce satisfacţie. Dar trebuie să remarc că în prezent peste 30 la sută dintre ambasadorii suedezi sunt femei.

— Suedia susţine R. Moldova în combaterea violenţei în familie, totuşi fenomenul e încă foarte răspândit. Cum a reuşit Suedia să soluţioneze această problemă?

— Violenţa, ca şi orice altă dificultate legată de drepturile omului, nu poate fi eradicată într-o zi. Suedia avea probleme similare cu câteva decenii în urmă, şi poate că atunci existau mulţi sceptici care considerau că e complicat să intervii în viaţa unei familii – căci actele de abuz se comit anume acolo, după uşile închise. Iată însă că e posibil. După adoptarea unui set de legi, nu doar nivelul violenţei în familie a fost diminuat. S-a schimbat cultura relaţiilor în familie, obligaţiile casnice sunt împărţite egal între parteneri, iar creşterea şi educaţia copiilor, începând cu prima zi, este o obligaţie şi o plăcere nu doar a mamelor, ci şi a taţilor. Astăzi în Suedia tot mai mulţi bărbaţi îşi iau concediu de paternitate la naşterea copiilor, şi asta face familiile mai armonioase, copiii se bucură de atenţia ambilor părinţi, şi ambii părinţi înţeleg dificultăţile şi valorile educaţiei noii generaţii.

— Cum vi se pare oraşul Chişinău?

— Am descoperit Chişinăul mergând pe jos. Pentru mine, Chişinăul este oraşul a două culori: alb şi verde, exact cum l-am memorat în anul 2010, când l-am văzut pentru prima oară. Peisajul aproape rustic îţi dă o senzaţie plăcută, de calm, linişte şi bunăvoiinţă.

— R. Moldova rămâne, deocamdată, un stat cu tradiţii patriarhale puternice. Femeile nu deţin încă prea multe poziţii în Guvern, nici fotolii în Parlament, iar în familie femeia este încă considerată principala responsabilă de bucătărie şi menaj. Cum e să fii o femeie Ambasadoare într-un stat condus de bărbaţi?

— Să fii un ambasador, indiferent de locul în care te afli, înseamnă să fii un mesager şi o punte de legătură dintre guvernul ţării pe care o reprezinţi şi ţara gazdă. Funcţia şi modul în care te descurci contează, nu dacă eşti femeie sau bărbat. Sunt întâmpinată cu respect şi profesionalism, şi este un mare privilegiu pentru mine să fiu ambasador al Suediei în Republica Moldova.

— Turismul în Moldova nu este prea dezvoltat, însă dezvoltarea acestui domeniu ar aduce multe beneficii dezvoltării economice şi menţinerii valorilor culturale din Moldova. Ce i-ar plăcea unui suedez în Moldova?

— Nenumărate lucruri! Unui suedez i-ar plăcea Moldova datorită faptului că este o ţară foarte primitoare. Ospitalitatea, mâncarea nemaipomenit de gustoasă, vinurile de excepţie – sunt o adevărată carte de vizită pentru ţara dvs. Unele peisaje de la ţară sunt superbe, de aceea chiar e nevoie de turişti care să le descopere, să le îndrăgească, să revină, să le comunice şi altora şi să susţină pe această cale dezvoltarea economică a R.Moldova.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Alina Radu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Ayhainghiend

    Francezii au impresia ca limba lor e diicifla. Le spun mereu ca nici nu se compara ca nivel de dificultate cu limba noastra. Asta, asa, ca un soi de mandrie, plus ca oricum in majoritate rar mai stiu vorbi si vreo alta limba in afara de franceza, pe cand aproape tot romanul de rand stie macar o limba straina la nivel mediu Mai exista printre ei curiosi care vor sa invete unele cuvinte romanesti, insa global, sunt destul de reticenti in a asimila si alta limba decat a lor. Si nici macar franceza nu o vorbesc/scriu corect. Evident, generalizez acum. Imi place blogul, in seara aceasta l-am descoperit printr-un like pe facebook dat de catre o prietena. Oana, imi pare bine. Onutzza recently posted..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *