Principală  —  Interviuri   —   Complicii omorurilor la comandă —…

Complicii omorurilor la comandă — angajaţi ai MAI şi ai SIS

Interviu cu Corneliu Bratunov, şeful Secţiei urmărire penală pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale

— De mai mulţi ani, vă trăiţi viaţa printre dosare legate de crime excepţional de grave. Ce visaţi noaptea?

— În primii ani visam şi cadavre. Cadavrele copiilor sau altor victime ale unor crime grave. Acum starea s-a schimbat, într-un fel. Nu vreau să spun că m-am obişnuit, nici că mi s-ar fi schimbat atitudinea. Viaţa unui procuror care exercită urmărirea penală pe cazuri excepţionale rămâne în continuare stresantă. Nu poţi să te obişnuieşti cu astfel de situaţii.

— Cum evoluează gradul de infracţionalitate în R. Moldova?

— Deşi datele statistice variază de la un an la altul, nu cred că s-a schimbat ceva radical în raport cu anul 1999 sau 2011. Mai degrabă s-au schimbat metodele de comitere a infracţiunii, altfel spus, infractorii s-au făcut mai “deştepţi”. În mai multe crime sunt implicaţi şi unii dintre actualii sau foştii colaboratori ai organelor de drept, de la Interne sau de la SIS, bunăoară. Din această cauză şi descoperirea crimelor respective e mai complicată.

— În ce fel de crime sunt implicaţi aceştia?

— Despre cele care se investighează în prezent nu pot să vă spun nimic, pentru a nu prejudicia ancheta. Pot însă să vă spun că majoritatea omorurilor la comandă, adică 99,9%, sunt comise cu implicarea unor foşti sau chiar actuali colaboratori ai Poliţiei sau ai Securităţii.

— Ce se mai întâmplă acum în “dosarul heroina”?

— Cunoaşteţi că, în acest dosar, au fost implicaţi mai mulţi colaboratori de poliţie. În prezent, cauza penală se află în Curtea de Apel Chişinău, după ce Curtea Supremă de Justiţie a anulat sentinţa de achitare a mai multor inculpaţi, inclusiv a lui Corneliu Savca şi a colegilor săi. În zilele următoare, Curtea de Apel va pronunţa o nouă sentinţă.

— Au fost prezentate probe noi la acest dosar?

— Da, au fost prezentate şi probe noi. A fost audiat suplimentar un inculpat, de altfel singurul condamnat în acest dosar, Karalar Murat. El şi-a schimbat declaraţiile şi a relatat mai multe circumstanţe noi, esenţiale şi foarte importante în acest caz.

— A mai fost reţinut cetăţeanul turc dat în urmărire după arestarea lotului de 200 kg de heroină?

— Da, el a fost reţinut în Turcia, dar, deoarece este cetăţean al acestei ţări, nu a fost extrădat autorităţilor R. Moldova. Organele competente din Turcia au cerut transmiterea materialelor acestui caz pentru continuarea anchetei în ţara de origine a lui Omar Boztepe. Noi nu am trimis materialele, în consecinţă, Boztepe rămâne în căutare internaţională. Sperăm că ar putea fi reţinut în orice altă ţară, după care – extrădat în R. Moldova. Acum el se află în libertate, pe teritoriul Turciei, pe numele lui fiind eliberat mandat de arest de către instanţele competente din R. Moldova.

— Sondajele arată că gradul de corupţie al procurorilor rămâne unul înalt. Totodată, lipsesc dosarele de corupţie intentate pe numele unor procurori. Cum explicaţi acest fenomen?

— Şi procurorii nu sunt căzuţi de pe Lună sau de pe oricare altă planetă. Procuratura, oamenii care lucrează aici, sunt parte a societăţii. Posibil că toate bolile societăţii se reflectă şi în instituţiile statului. Sondajele, însă, deseori nu reflectă realitatea. În procuratură muncesc colaboratori oneşti, în mare parte, chiar dacă majoritatea primesc salarii foarte mici. Un procuror începător, bunăoară, primeşte vreo 3200 de lei. Recent, au fost majorate salariile personalului auxiliar. Acum, salariile acestor angajaţi s-au egalat cu salariile procurorilor, dar nu putem compara responsabilitatea  acestor angajaţi cu cea a procurorilor.

— Dacă e aşa cum spuneţi, dacă un procuror primeşte 3000 de lei, credeţi că nu e tentat să accepte nişte “tranzacţii”?

— Sigur că e tentat. Pe de altă parte, toţi ştiu că există şi riscuri de pedeapsă penală.

— A fost pedepsit vreun procuror pentru implicare în cazuri de corupţie?

— Eu nu-mi amintesc sentinţe de condamnare, dar ştiu că mai multe dosare în care erau implicaţi procurori suspectaţi de corupţie au fost trimise în instanţa de judecată.

— În cadrul Colegiului disciplinar al Procuraturii Generale, periodic, sunt examinate proceduri disciplinare în privinţa unor procurori. Ce pedepse sunt aplicate de obicei? Pentru ce fel de nereguli?

— Unii încalcă flagrant Codul de Etică, alţii nu respectă legislaţia. Pedepsele prevăzute: de la avertisment până la eliberarea din funcţie. Se cunosc astfel de cazuri.

— În societate, se vorbeşte despre existenţa mai multor legături tenebre între poliţişti şi procurori, că, deseori, aceştia se înţeleg în anumite dosare şi, contra plată, îi salvează pe infractori de responsabilităţi penale. Câţi bani circulă în astfel de tranzacţii?

— Cunoaştem diverse situaţii, dar nu mă voi referi la cazuri concrete. Pot spune doar că sunt crime cu probe incontestabile, cu mărturii concludente ale martorilor oculari, în care sunt pronunţate sentinţe de achitare. Anul trecut, noi am expediat în instanţa de judecată cauza penală în privinţa a trei ofiţeri din serviciile operative ale MAI. Aceştia au fost învinuiţi de răpire de persoană şi de depăşirea atribuţiilor de serviciu. Deşi au existat suficiente probe, cei trei ofiţeri au fost achitaţi de prima instanţă. Cred că, în acest caz, judecătorul a neglijat probele prezentate de procurori. Noi am atacat această sentinţă şi dosarul urmează să fie examinat la Curtea de Apel. Un alt caz. Recent, Curtea de Apel Bălţi a achitat un membru al grupării criminale “Iujnoe”, Ştefan Kiosa, dar şi pe alţi complici ai săi. Şi aici au existat probe incontestabile. Mai mult decât atât, în temeiul aceloraşi probe, alte instanţe din R. Moldova, inclusiv Curtea Supremă de Justiţie, au condamnat alţi membri ai acestei grupări. La Bălţi, cum vă spuneam, aceleaşi probe au fost interpretate altfel şi membrii acestei grupări au fost achitaţi. Eu nu pot să înţeleg acest fapt. De altfel, în cadrul reconstituirii, Kiosa a arătat unde a fost îngropat cadavrul unui om de afaceri răpit din Ucraina, adus şi omorât în R. Moldova. Acel cadavru a fost depistat anume în baza declaraţiilor lui Kiosa. Altfel cadavrul nu putea fi găsit. Chiar şi această probă nu a fost suficientă pentru condamnarea celor trei membri ai grupării “Iujnoe” de către Curtea de Apel Bălţi.

— De ce, în R. Moldova, creşte numărul funcţionarilor corupţi?

— Pot să răspund ca un cetăţean simplu, nu în calitate de procuror. Cred că există mai mulţi factori: cel moral, cel legat de salariile mizere. E greu de descoperit astfel de cazuri, deşi uneori ele sunt la vedere. Dacă, de exemplu, judecătorul în sinea sa este convins că inculpatul a comis crima, dar pronunţă o sentinţă de achitare, reiese că el, judecătorul, devine complice la această infracţiune, dar cum să descoperi astfel de cazuri?

— Recent, doi judecători şi-au dat demisia. A fost o premieră pentru R. Moldova. Cunoaşteţi cazuri în care vreun procuror a plecat de bună voie şi nesilit de nimeni din acest sistem?

— Pleacă şi procurorii de bună voie…

— În perioada guvernării PCRM, au existat mai multe dosare politice intentate unor lideri ai opoziţiei de atunci. Cum erau pornite aceste dosare? Ce fel de investigaţii erau efectuate?

— Eu am activat în acea secţie, dar nu am primit niciodată comenzi de intentare a unor dosare. Nu cunosc cum erau date comenzile.

— Dosarele “7 aprilie” rămân în suspans sau se mişcă cu paşi de melc… Din ce cauză?

— De ce credeţi că se mişcă greu? Au fost expediate mai multe dosare în judecată, ale participanţilor şi ale organizatorilor.

— Dar cine sunt organizatorii? Eduard Baghirov sau mai e cineva?

— Sigur că nu poate fi Baghirov singurul organizator al acelor evenimente…

— Aşa cum a fost în cazul şoferului din “dosarul heroina”, unde şoferul este singurul condamnat…

— Nu cred că îl putem compara pe Baghirov cu şoferul din “dosarul heroina”. Baghirov a avut un rol mai activ, mult mai activ, dar referitor la implicare, se va pronunţa instanţa de judecată.

— Chiar credeţi că ar putea exista o sentinţă în acest dosar, mai ales că Moscova nu-l va extrăda niciodată pe Baghirov?

— Cauza penală este examinată în lipsa lui Baghirov. De fapt, e dreptul oricui să se prezinte sau nu în instanţa de judecată, astfel încât el poate fi condamnat şi în lipsă.

— Cum ar putea fi executată o eventuală condamnare?

— Sunt diferite căi, prevăzute de tratate internaţionale. El ar putea fi reţinut în altă ţară şi extrădat în R. Moldova, pentru ispăşirea pedepsei. Asta-i procedura.

— „Crimele de la Durleşti şi Ialoveni vor fi descoperite în cel mai scurt timp”. Este declaraţia dvs. făcută  la 28 octombrie 2011… A trecut jumătate de an de atunci, iar crimele rămân nedescoperite. De ce?

— Eu am spus atunci: “E posibil”. Pentru că era în lucru o versiune ce promitea rezultate. Nu am pus mâna în foc, mi-am exprimat doar speranţa. Mai mult decât atât. În Turcia a fost reţinută o persoană, iar noi speram că ea va fi extrădată, întrucât există probe despre posibila sa implicare în această crimă. Deocamdată, persoana respectivă nu a fost extrădată. Vreau să vă asigur că asupra crimei de la Durleşti se lucrează zi şi noapte, 24 de ore din 24.

— Când au aflat procurorii că Gheorghe Inculeţ a decedat cu mult înainte de comiterea crimelor de la Ialoveni şi Durleşti? De ce s-a pierdut atâta timp, considerându-l suspect pe decedatul Inculeţ?

— Procurorii au aflat în luna mai, atunci când a fost descoperit acest fapt. De altfel, noi nu am declarat niciodată că Gheorghe Inculeţ este criminalul de la Durleşti. El era unul dintre cei care erau verificaţi, iar acest lucru a fost decis din mai multe considerente. Din aceleaşi motive s-a apelat şi la ajutorul populaţiei, pentru a-l găsi, indiferent de faptul dacă avea sau nu atribuţie la acest caz. Era important să fie identificat, deoarece anterior fusese condamnat pentru dublu omor şi tot el evadase din Spitalul de Psihiatrie. Cred că, după evadare, cu mai mulţi ani în urmă, organele responsabile nu şi-au dat străduinţa să-l găsească, iar atunci când fusese descoperit cadavrul unei persoane, despre care se presupunea că a căzut de la etajul 13 al Spitalului Republican, nimeni nu a reuşit să-l identifice. De altfel, a fost făcută o interpelare cu fotografie la Spitalul de Psihiatrie, de unde evadase Gheorghe Inculeţ. Administraţia spitalului a fost întrebată dacă această persoană este cea evadată. Există răspunsul administraţiei, care a negat că acesta ar fi Inculeţ.

— Pentru evadarea lui, în condiţiile în care el era supravegheat 24 de ore din 24, a fost responsabilizat cineva?

— Atunci îi fusese schimbat regimul de detenţie, fiindu-i permis, în urma unei încheieri a instanţei de judecată, să iasă, să se plimbe, să efectueze unele lucrări în curte. În prezent acest caz se investighează.

— Să revenim la “dosarele 7 aprilie”. De ce intervine atât de greu o sentinţă de condamnare a celor vinovaţi de omorul lui Valeriu Boboc?

— În momentul de faţă, toate probele acuzării, prezentate de către procurori, au fost examinate. Acum trebuie audiate probele apărării, cred că în cel mai apropiat timp va fi pronunţată o sentinţă.

— Câţi inculpaţi figurează în dosarul morţii lui Valeriu Boboc?

— După ce s-a stabilit cu certitudine că lovitura în urma căreia a decedat Valeriu Boboc a fost efectuată de Ion Perju, dosarul are un singur inculpat, chiar dacă s-a stabilit că Valeriu a fost lovit de mai multe persoane. Cauza penală în privinţa acestor persoane a fost disjungată şi acum se află în procedură. Noi lucrăm.

— Cum, totuşi, au fost scoşi basma curată generalii Papuc şi Botnari?

— Anume astfel au fost apreciate probele de instanţa de judecată, care nu este obligată să pronunţe o sentinţă, cu orice preţ. Acea hotărâre nu este una definitivă. Ea a fost contestată de către procurori la Curtea de Apel, astfel încât nu putem afirma că cei doi generali au scăpat basma curată.

— Ce au cerut procurorii Curţii de Apel?

— Condamnarea pentru depăşirea atribuţiilor şi pentru neglijenţă în serviciu.

— Ce rol au procurorii secţiei dvs. în cazurile excepţionale care li se întâmplă cetăţenilor R. Moldova în stânga Nistrului? Bunăoară, ce rezultate sunt înregistrate până în prezent în cazul omorului lui Vadim Pisari?

— În secţie sunt mai multe cauze penale pornite pe factori de decizie din aşa-zisa rmn. Sunt mai multe persoane anunţate în căutare. Bunăoară, Antiufeev, Soin şi alţii. Singura noastră problemă e că suntem lipsiţi de posibilitatea de a efectua acţiuni de urmărire penală pe teritoriul din stânga Nistrului. Noi efectuăm investigaţii doar pe teritoriul din dreapta Nistrului, prin comisii rogatorii în alte state, dar suntem lipsiţi de posibilitatea de a investiga acolo. Există o singură perspectivă în astfel de dosare. Dacă vor fi acumulate suficiente probe, persoanele inculpate ar putea fi condamnate de instanţele din R. Moldova, iar ulterior date în urmărire internaţională şi reţinute pe teritoriul oricărui alt stat.

— PCRM acuză procurorii că ar intenta dosare politice unor deputaţi comunişti. Despre ce dosare e vorba, de fapt?

— Nu avem niciun dosar pe numele vreunui deputat PCRM. Sunt nişte aberaţii.

— Răpirea lui Reşetnicov va ajunge vreodată în judecată? Există un cerc de suspecţi?

— Sper să ajungă în judecată. În prezent, cauza penală se află în procedură, astfel încât nu pot vorbi despre suspecţi. Există un cerc de persoane care se verifică. Vă spun că procurorii lucrează intens pe acest dosar.

— Artur Reşetnicov a mai acceptat să colaboreze cu anchetatorii pe acest dosar, or, într-o perioadă, refuzase să depună mărturii?

— Nu pot să spun cât de sincere au fost declaraţiile lui, dar el a fost audiat.

— Descoperim, deseori, o discordanţă uluitoare în termenele de pedeapsă cu închisoare aplicate de judecători. De ce, în R. Moldova, pentru un furt, hoţul face uneori 10 ani de închisoare, iar pentru omorul a 3 persoane, comis de un fost colaborator “Fulger”, aflat în stare de ebrietate la volan, există o sentinţă de 8 ani privaţiune de libertate?

— Aş putea vorbi doar în temeiul unor cazuri concrete, altfel e greu de răspuns la această întrebare.

— Care e cel mai complicat dosar aflat acum în gestiunea secţiei dvs.?

— Cazul omorului de la Durleşti… Altele, complicate, ar fi omorurile lui Stratulat, Basarab, Ţurcanu. În cazul acestor crime am înregistrat deja mai multe rezultate, despre care nu pot vorbi acum. Cauza penală în privinţa lui Şoltoianu e deja la Judecătoria Buiucani. Dosarul omorului de la Orhei ar putea fi transmis, în iulie, în instanţa de judecată, după ce au fost identificate şi sunt cercetate cele 7 persoane implicate în această crimă.

— Ce condiţii noi ar putea aduce reforma procuraturii?

— Principala problemă, soluţionarea căreia o aşteptăm, este asigurarea tehnico-materială a activităţii procurorilor. Pot să vă spun că metodele de descoperire a crimelor comise asupra persoanei sunt cele utilizate încă în perioada sovietică. Deseori, nu avem posibilitatea să efectuăm expertize importante, care ne-ar permite să dăm de urmele infractorilor mai repede şi mai uşor. Nu există o bază de date completă cu amprente digitale. Nu mai vorbesc despre expertizele ADN, efectuate în toată lumea, chiar şi în autoproclamata rmn, dar imposibile, deocamdată, la noi. Un laborator pentru expertiza ADN ar permite descoperirea mult mai rapidă şi mai eficientă a crimelor. Aceste teste, dacă ar fi efectuate, ar reprezenta nişte probe incontestabile. În cazul crimelor de la Ialoveni şi Durleşti, bunăoară, testele ADN au fost efectuate, la solicitarea noastră, de către autorităţile competente din România. În acest dosar, mai avem nevoie să efectuăm câteva teste ADN, dar în prezent nu avem o astfel de posibilitate.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta GROSU