Principală  —  Interviuri   —   Cine a defectat televizorul?

Cine a defectat televizorul?

259-ribcaInterviu cu Eugeniu Rîbca, preşedintele Consiliului de Observatori al Teleradio-Moldova

— Dle Rîbca, cum şi-a început activitatea noul Consiliu de Observatori (CO)?

— Sunt unul dintre cei 6 noi membri ai CO, care au fost numiţi în funcţie pe data de 23 decembrie 2009 şi şi-au început activitatea în ziua de 30 decembrie 2009. A fost un început destul de dificil. Din primul moment ne-am implicat în adoptarea unor decizii complexe, de mare responsabilitate. Astfel, pentru a schimba starea actuală de lucruri la Companie, CO a decis demiterea vechii conduceri Teleradio-Moldova.

— Care sunt cele mai şocante lucruri, descoperite până acum la Compania publică Teleradio-Moldova?

— Simplitatea cu care se încalcă prevederile legislaţiei în vigoare şi ale regulamentelor interne! Cuvântul „simplitate” este unul nepotrivit, la prima vedere, dar, în acest context, ar fi aproape sinonim cu „neglijenţă”… Vă ofer câteva exemple. Astăzi (12 ianuarie – n.r.), examinând Cererea prealabilă de tranşare a litigiului pe cale extrajudiciară, prin care Valentin Todercan solicită anularea hotărârii CO cu privire la destituirea sa din funcţia de preşedinte al Companiei, am descoperit lucruri, cu adevărat, curioase.

În primul rând, preşedintele Companiei îşi acordă sieşi concediu: Ordinul cu privire la acordarea concediului domnului Valentin Todercan este semnat de… Valentin Todercan. Să nu fi cunoscut acesta că, potrivit legislaţiei în vigoare, concediul este acordat de către angajator! Or, angajatorul preşedintelui Companiei este CO, şi nu însuşi preşedintele.

În al doilea rând, Regulamentul serviciului juridic al Companiei, aprobat, de altfel, de preşedintele Companiei, prevede obligaţia semnării proiectelor tuturor ordinelor, prezentate pentru semnare preşedintelui Companiei. Credeţi că ordinul ce vizează acordarea concediului pentru preşedintele Valentin Todercan a fost vizat de vreun jurist al Companiei? Nu!

În al treilea rând, în Tabelul de evidenţă a timpului de lucru, aprobat de Adela Răileanu şi prezentat contabilităţii instituţiei pentru salarizarea a doar 3 persoane (V. Todercan, A. Răileanu şi V. Gheorghişenco), este indicat foarte clar: V. Todercan, în zilele de 30 şi 31 decembrie 2009, a fost la serviciu, pe parcursul a 8 ore. Zilnic.

Astfel, doar în urma examinării Cererii prealabile de tranşare a litigiului pe cale extrajudiciară, semnată de V. Todercan, am depistat 7 încălcări ale legislaţiei în vigoare, care sunt legate direct de semnarea de către acesta a ordinului în temeiul căruia şi-a acordat (sie) concediu. Acum îmi este frică să-mi imaginez câte încălcări ale legislaţiei în vigoare pot fi descoperite în viitor prin arhivele şi contabilităţile acestei instituţii…

— Cu ce se ocupă în prezent Valentin Todercan? Adela Răileanu?

— După cum am mai spus, în ziua de 30 decembrie, CO a decis destituirea lui Valentin Todercan şi a Adelei Răileanu din funcţia de preşedinte al Companiei şi, respectiv, cea de director al Televiziunii. Codul audiovizualului prevede că preşedintele Companiei îşi exercită atribuţiile până la numirea succesorului său, de fapt, interzicând CO numirea unui preşedinte interimar. În aceste circumstanţe, în prezenţa lui Valentin Todercan, preşedintele CO a supus votului şi a fost aprobată exercitarea atribuţiilor preşedintelui Companiei de către acesta până la numirea succesorului său. Totuşi, după cum am spus anterior, prin ordinul lui Valentin Todercan din 30 decembrie, (acelaşi) Todercan a fost trimis în concediu, în aceeaşi zi – 30 decembrie. Personal am ajuns la concluzia că, în timpul şedinţei CO din 30 decembrie, nici Todercan nu ştia că se află în concediu. Altfel, ar fi anunţat CO că nu poate asigura exercitarea atribuţiilor de preşedinte al Companiei până la numirea succesorului său. Apropo! Vreau să adresez cititorilor ZdG o întrebare, la care eu nu am un răspuns: cum poate un şef să semneze un ordin în condiţiile în care el, în acea zi, se află în concediu? Dacă veţi avea răspunsuri, vă rog să mi le trimiteţi!

— Vă întrebasem mai devreme şi despre ocupaţia Adelei Răileanu…

— Destituirea Adelei Răileanu din funcţia de director al Televiziunii a avut un efect neaşteptat chiar şi pentru mine. Fiind destituită de CO din funcţia de director, Adela Răileanu a devenit preşedinte al Companiei! Deşi hotărârea CO privind destituirea din funcţie a preşedintelui Companiei prevede expres obligaţia lui Valentin Todercan de a asigura exercitarea atribuţiilor de preşedinte al Companiei (până la numirea succesorului său), acesta a decis altfel: funcţia de preşedinte al Companiei va fi exercitată de Adela Răileanu. Pe parcursul acestui an voi încerca să contribui personal la modificarea prevederilor Codului audiovizualului, a căror aplicare a contribuit la apariţia unei asemenea situaţii „hazlii”.

— Când a fost efectuat ultimul control al Curţii de conturi la Teleradio-Moldova?

— Un astfel de control se desfăşoară în prezent. Când am ajuns noi acolo, controlul se efectua deja. Este verificată corectitudinea utilizării banilor publici. Controlul va mai continua cel puţin o spătămână, după care, în termeni legali, cel puţin în 15 zile de la finisarea verificărilor, vor fi făcute publice rezultatele.

— Ce mai face Tudor Tătaru în cadrul CO?

— Una dintre atribuţiile Companiei este elaborarea, producerea şi difuzarea emisiunilor din domeniul agrementului. Acum suntem în aşteptarea unui raport, care ar fi trebuit să fie prezentat de Tudor Tătaru, asupra calităţii, conţinutului şi profesionismului emisiunilor Companiei ce ţin de acest domeniu.

— A fost anunţat un concurs pentru suplinirea funcţiilor vacante de conducere a Companiei Tele-radio Moldova. Ce garanţii există că viitorii conducători nu vor fi aleşi pe criterii politice?

— Există aceleaşi garanţii pe care le au şi cititorii în raport cu un ziar, inclusiv în raport cu ZdG, în momentul în care perfectează abonamentele: reputaţia! În cazul dumneavoastră este în discuţie reputaţia ziarului şi a fiecărui ziarist în parte. În cazul nostru – reputaţia întregului Consiliu, dar şi a fiecărui membru al CO.

— Totuşi …

— Consider că este mult mai importantă asigurarea de către societatea civilă a monitorizării permanente a activităţii Companiei. Şi aici trebuie să remarc faptul că, în şedinţa din 30-31 decembrie, CO a creat un precedent: monitorizările societăţii civile nu reprezintă o activitate puerilă şi lipsită de sens. Ele reprezintă un avertisment al societăţii la adresa conducătorilor Companiei. În acest context, permiteţi-mi să mă adresez pe această cale viitorilor conducători ai Companiei: monitorizările societăţii civile vor reprezenta avertismente, a căror ignorare, în caz de necesitate, va fi urmată de demitere.

— Câte dosare au fost depuse şi când vor fi făcute publice rezultatele concursului?

— Dosarele de participare la concurs se depun în perioada 12—27 ianuarie 2010. În prima zi, nu a fost depus niciun dosar. Pentru a candida, este nevoie ca pretendenţii să prezinte un proiect de intenţie asupra strategiei de dezvoltare a instituţiei în care intenţionează să muncească. De asemenea, candidaţii trebuie să fie „profesionişti în domeniul de funcţionare a audiovizualului public, şi să posede capacităţi manageriale. Totalizarea rezultatelor concursului pentru suplinirea celor 3 funcţii va avea loc în termen de 10 zile din momentul expirării perioadei de depunere a dosarelor. Rezultatele concursului vor fi totalizate în cadrul şedinţelor CO.

— Audienţa programelor de la Moldova 1 a constituit, în ultimele luni, circa 30% în raport cu alte posturi TV. Cum explicaţi acest decalaj?

— Este o întrebare care a fost deja abordată de membrii CO. Un răspuns complex la această întrebare urmează să-l formulăm în cadrul unei şedinţe următoare a CO, fapt pentru care vă propun să aşteptăm şi opinia reprezentanţilor administraţiei Companiei. Totodată, cred că de datoria CO este să se pronunţe asupra necesităţii efectuării unor studii de audienţă a Companiei de către organizaţii specializate în acest domeniu, dar, în condiţiile bugetului auster al Companiei Teleradio-Moldova pentru anul 2010, această intenţie este sortită eşecului.

— În repetate rânduri, experţi în audiovizual au constatat că CO al IPNA Teleradio-Moldova şi-a neglijat rolul de reprezentant al interesului public şi nu a reacţionat la încălcările comise de Televiziunea publică. Cum pot fi evitate astfel de abuzuri?

— În cadrul concursului pentru suplinirea funcţiei de membru al CO, am declarat că voi contribui la crearea reglementărilor juridice privind respectarea legislaţiei în vigoare de către Companie. În acest scop, în perspectivă de scurtă durată, CO urmează să examineze metodologia, în temeiul căreia se efectuează monitorizarea internă. Totodată, CO urmează să impună Companiei obligaţia de a efectua monitorizarea periodică a emisiunilor informative, la elaborarea şi difuzarea cărora Compania a comis cele mai multe derogări de la legislaţia în vigoare. Această obligaţie, în fapt, implică şi obligaţia CO de a evalua rezultatele monitorizărilor. Constatarea de către CO a încălcărilor legislaţiei în vigoare de către Companie, în opinia mea, implică şi obligaţia CO de a monitoriza activitatea Companiei privind aplicarea unor sancţiuni disciplinare faţă de persoanele ce se fac vinovate de aceste încălcări. În perspectivă de lungă durată, urmează a fi modificat Codul audiovizualului.

— Aţi declarat, la numirea dvs. în funcţia de membru al CO, că veţi insista asupra instituirii la IPNA a unui pluralism social-politic. Credeţi că acei angajaţi ai acestei instituţii care au servit politica unui singur partid pot realiza acest deziderat?

— Am declarat. Şi reamintesc, în acest sens, că preşedintele Companiei, directorul Moldova 1 şi directorul Radio Moldova au fost destituiţi din funcţii pentru încălcarea gravă a art.7 din Codul audiovizualului, care prevede obligaţia Companiei de a realiza şi a asigura echilibrul şi pluralismul politico-social. Răspunsul la a doua parte a acestei întrebări urmează să-l ofer, împreună cu ceilalţi membri ai CO, în urma examinării şi evaluării rezultatelor monitorizărilor interne şi a monitorizărilor societăţii civile.

— În ultimii ani, IPNA a devenit o instituţie compromisă. Cine poate restitui bunul nume al Televiziunii publice?

— Societatea în ansamblu: atât telespectatorii (radioascultătorii), cât şi realizatorii de emisiuni. Noi – simplii cetăţeni care finanţăm prin impozite activitatea Companiei şi avem demnitate să fim nemulţumiţi, să blamăm, să nu audiem/privim emisiunile Companiei, dar şi să-i apreciem realizările, atunci când acestea se întâmplă. Noi, societatea civilă, cei care monitorizăm activitatea Companiei şi oferim societăţii şi CO dovezi incontestabile privind încălcarea legislaţiei în vigoare de către Companie, fără a trece intenţionat cu vederea progresele. Noi, membrii CO, cei care … ezită în faţa unei „importante” probleme: până sau după revelion, s-ar putea întâmpla?…

— Ce reforme vor fi făcute în cadrul Departamentului Ştiri?

— În lipsa unor propuneri din partea administraţiei Companiei, CO nu este în drept să întreprindă careva reforme structurale. Aceste reforme urmează să constituie o prioritate şi o oportunitate a noii conduceri.

— Ce va face CO cu lipsa de moralitate din jurnalismul TV?

— Personal voi întreprinde eforturi în vederea instituirii unor mecanisme eficiente privind sancţionarea unor persoane concrete pentru încălcări ale legislaţiei în vigoare. În ceea ce priveşte încălcările normelor deontologice… În prezenţa unui număr atât de mare de abuzuri grave în raport cu legislaţia în vigoare, cred că este cazul să discutăm acest subiect mai târziu, cu argumente şi soluţii pe masă.

— Dacă ar fi să evaluaţi în procente gradul de libertate de la TRM, cum ar arăta această proporţie?

— Am sesizat în repetate rânduri ziarişti, având microfoane cu simbolurile Companiei, întrebând la telefon de la cine să ia interviu: „De la dl… să iau interviu? De la dna… să nu iau interviu?”. În condiţiile în care ziariştii nici nu se jenează să-şi întrebe PUBLIC superiorii de la cine să ia interviu şi de la cine să nu ia interviu, situaţia este mai mult decât clară… Bine, este o practică răspândită în multe televiziuni din R. Moldova în cazul reporterilor lipsiţi de experienţă. Totuşi, o asemenea practică nu poate fi tolerată la o televiziune publică, unde trebuie să activeze profesionişti, iar cenzura, trierea celor care au dreptul să-şi spună opiniile, ar trebui să lipsească.

— Cum ar trebui să se producă trecerea de la manipulare la informare în cadrul TRM?

— CO urmează să examineze şi să contribuie la înlăturarea condiţiilor ce favorizează cenzura şi autocenzura, care au drept consecinţă manipularea. Sigur, angajarea profesioniştilor este un element cheie. Or, pentru nimeni nu este un secret că pe piaţa TV este o concurenţă acerbă, ceea ce a făcut ca salariile profesioniştilor să crească considerabil. În condiţiile bugetului auster, compania nu-şi poate permite achitarea unor salarii competitive, ceea ce este, desigur, o provocare serioasă.

— Cum explicaţi faptul că jurnalişti slab pregătiţi din punct de vedere profesional reuşesc să deţină funcţii importante de conducere la TRM?

— E o întrebare care trebuie pusă fostei conduceri a Companiei Teleradio-Moldova. Prioritatea noastră este de a exclude asemenea situaţii.

— Ce fel de programe TV vizionaţi în familie?

— Emisiuni de ştiri, zilnic. Emisiuni de dezbateri.

— Cu ce vă uimeşte, în sensul bun al cuvântului, ecranul televizorului?

— În ultimele zile – cu nimic. În urma unei pene de tensiune electrică, s-a defectat televizorul! O să-l repar. Funcţia mă obligă.

— Vă mulţumim.