Principală  —  IMPORTANTE   —   Interviu cu ambasadorul UE în…

Interviu cu ambasadorul UE în R. Moldova: „Cetăţeanul e stăpânul tuturor – şi al instituţiilor de stat, şi al politicienilor”

Interviu cu ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova, Peter Michalko

— Dle ambasador, recent, aţi împlinit jumătate de an de când reprezentaţi Uniunea Europeană (UE) în R. Moldova. Ce a însemnat această perioadă pentru dvs.?

— Cred că am continuat în aceste luni dialogul intensiv şi cooperarea în cadrul relaţiilor strânse, care s-au construit cu timpul între UE şi R. Moldova. Am continuat, de asemenea, lucrul care a fost efectuat de către predecesorii mei, ambasadorii Dirk Schuebel şi Pirkka Tapiola. Am avut mai multe momente importante în dialogul nostru. De exemplu, întâlnirea Comitetului de Asociere, în octombrie, 2017, întâlnirea cu Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, în noiembrie, tot 2017, întâlnirea experţilor pentru drepturile omului, care a avut loc în ianuarie şi, recent, a avut loc un alt moment foarte important – o discuţie a miniştrilor de Externe ai statelor UE, la şedinţa Consiliului de Afaceri Externe, cu concluziile care au fost adoptate în ce priveşte R. Moldova. Aceste concluzii au fost o reflecţie balansată la ceea ce s-a întâmplat în perioada de doi ani de la adoptarea concluziilor precedente, în februarie 2016. Totodată, avem formulată şi o listă detaliată de aşteptări a lucrurilor care trebuie efectuate în procesul reformelor, pe baza angajamentelor pe care şi le-a asumat R. Moldova în cadrul Acordului de Asociere, Agendei de Asociere şi altor documente care s-au adoptat în comun între R. Moldova şi UE.

— Vorbiţi foarte bine româneşte. Unde aţi reuşit să învăţaţi limba română?

— Sunt autodidact, am învăţat limba în timpul primei mele misiuni în România, unde am fost în anii 1996-2000. Eram tânăr diplomat la Ambasada Slovaciei, de acolo – cu acreditare şi pentru R. Moldova. Atunci a început acest contact al meu cu limba română şi mă bucur de fiecare dată când am prilejul să o vorbesc.

— Revenind la concluziile la care v-aţi referit ceva mai sus, pentru că acestea au fost interpretate diferit, este totuşi vorba de nişte critici sau de nişte recomandări?

— Cred că descrierea ca reflecţie balansată este cea mai potrivită. Aici îşi are loc şi aprecierea acelor paşi care s-au făcut – reforme, mai ales în domeniul economic, dar cu siguranţă e spus foarte clar care au fost şi sunt aşteptările de reforme în alte domenii foarte importante pentru viaţa oamenilor, dar şi pentru dezvoltarea societăţii ca atare. De exemplu, sectorul de justiţie, vorbim de independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei – acestea sunt cele mai importante. UE continuă să fie alături de Moldova în ceea ce priveşte oferta noastră de asistenţă pentru ca aceste reforme să fie făcute. În acelaşi timp, venim cu condiţionalităţi stricte pentru această asistenţă, chiar pe baza reformelor făcute în mod real.

— Din ce cunoaşteţi, care este nivelul de absorbţie a acestor ajutoare care vin din UE? Cum stă R. Moldova la acest capitol?

— Nivelul este diferit, în dependenţă de sectoarele respective. Aţi văzut că, anul trecut, nu am putut să plătim suportul bugetar pentru domeniul justiţiei, deoarece reformele nu s-au făcut suficient de satisfăcător, şi acest program s-a sfârşit. Nu mai continuă. Asistenţa este disponibilă în formă de proiecte, dar nu sub formă de susţinere bugetară în sectorul justiţiei. Continuă alte proiecte şi programe în sectoare cum este educaţia vocaţională, reforma poliţiei, managementul finanţelor publice şi alte domenii. Sunt mai multe sectoare în care avem proiecte în derulare. Dacă vorbim despre suport bugetar, acolo se face evaluare după fiecare perioadă, iar resursele financiare sunt eliberate în măsura în care reformele au fost făcute în mod real. Asta înseamnă că nu se dă niciun ban înainte în cec alb, ci totul e măsurat şi asistenţa se face doar pe măsura schimbărilor reale. În cazul proiectelor, acestea sunt o formă de asistenţă mult mai precisă, sunt mai multe forme – twinninguri, alte proiecte. În paralel, există şi o altă dimensiune a asistenţei – programe transfrontaliere, deci cele care se situează deasupra ofertei de asistenţă bilaterală şi care reprezintă, de asemenea, o importantă resursă financiară. Ştiţi că, în 2017, suplimentar la programul bilateral, care înseamnă în jur de 80 de milioane anual pentru Moldova, s-a acordat şi asistenţa macrofinanciară bazată pe condiţiile din Memorandumul de înţelegere care a fost semnat în noiembrie. Alte mijloace importante de finanţare vin din partea Băncii UE şi din cooperarea cu BERD, acestea sunt surse importante de finanţare pentru proiecte ce se referă la dezvoltarea infrastructurii, mai ales a celei strategice, care trebuie să aducă la un nivel mai mare dezvoltarea ţării, la atragerea investitorilor şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor din toată R. Moldova.

— Faptul că vorbiţi de reforma justiţiei, urmare a acesteia, mai mulţi judecători au ajuns pe banca acuzaţilor, dar niciunul după gratii. Cum vede UE acest fenomen?

— Deci, în general, trebuie să existe încrederea cetăţenilor în justiţie. Oamenii trebuie să simtă că trăiesc într-o societate în care sunt trataţi în mod egal de instituţiile statului, de organele de drept, de sistemul justiţiei şi trebuie să fie siguri că sunt protejaţi şi împotriva cazurilor de corupţie, şi împotriva tratamentului injust. În cazul în care există dovezi privind aceste fenomene, care sunt inacceptabile, trebuie să lucreze sistemul, să le demonstreze cetăţenilor că justiţia funcţionează, pentru că mai ales în societăţile care trec prin transformări profunde privind sistemul economic, social, cu impact asupra fiecărei familii, oamenilor le rămâne cel puţin să se simtă egali şi să simtă că societatea va avea viitor şi că ei vor avea perspective în această societate. Trebuie să fie duse la capăt cazurile care au fost descoperite, fie că acestea sunt legate de justiţie, sau cele precum frauda bancară, unde şi UE, şi alţi parteneri de dezvoltare, dar şi cetăţeni ai R. Moldova, şi poate ei cel mai mult, aşteaptă să vadă pe cei care au comis această crimă, să fie deferiţi justiţiei, să fie pedepsiţi şi, sigur, să fie descoperite şi acele resurse care pot fi salvate, iar mai apoi să reapară această încredere în sistemul economic, financiar şi bancar, care este extrem de necesară, pentru ca, în viitor, să vină şi investitori în această ţară, să se creeze noi locuri de muncă, să se producă progresul, dezvoltarea.

Peter Michalko este ambasador al Uniunii Europene în R. Moldova de jumătate de an. Michalko a sosit la Chișinău pe 7 septembrie 2017. Anterior a activat în calitate de ambasador al Republicii Slovace în Republica Elenă, iar între 2008 și 2009 a fost consilier al unui reprezentant special al Uniunii Europene pentru R. Moldova

— Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile de la Chişinău pentru recuperarea miliardului furat?

— Mai continuă procesul de investigare, care trebuie să se desfăşoare cât mai dedicat, şi asta ţine de voinţă şi de activitatea organelor de investigaţii şi de drept.

— Recent, vorbeaţi într-un interviu despre corupţie la nivel înalt. Dvs. de unde aţi aflat despre acest fenomen, cât de frecvent se vorbeşte în cercurile în care vă aflaţi despre asta? Discutaţi despre corupţie la nivel înalt atunci când vă întâlniţi cu demnitarii de la noi?

— Contracararea acestui fenomen este parte a dialogului dintre UE şi R. Moldova şi este subliniată şi în concluziile de acum o săptămână, precum şi în alte documente care sunt parte a dialogului nostru. Personal, vorbesc despre asta cu toţi partenerii din structurile de guvern, din organele de drept, precum şi cu partenerii politici. Este important să nu existe vreo suspiciune de influenţare a deciziilor organelor de stat sau a organelor sistemului de justiţie de către alţi factori, fie din motive politice, economice sau de alt fel. Ne uităm cu foarte mare atenţie la cazurile care au loc, care sunt deschise, care se află în faţa justiţiei, în faţa tribunalelor, la cum sunt trataţi oamenii, cum sunt tratate cazurile, dacă sistemul de justiţie este unul efectiv şi dacă deciziile care sunt luate se fac în linie cu statul de drept. Asta ţine şi de aspecte legate de proceduri, pentru că şi acolo e necesar să fie respectate toate standardele ce ţin de drepturile omului, libertăţile cetăţeanului şi asta nu doar noi urmărim, dar şi alţi parteneri din structuri importante cum este şi Consiliul Europei.

— În contextul viitoarelor alegeri, cât de important este ca oamenii politici să nu apară în scheme de corupţie, să fie credibili?

— În primul rând, trebuie să existe credibilitatea organelor de drept, ca atunci când ei fac investigaţii, să fie făcute pe baza faptelor şi fără influenţă, fie că aceasta e politică, sau de alt fel, să nu fie aplicată în mod selectiv justiţia. Asta este o condiţie de bază şi este parte a reformelor planificate să aibă loc în domeniul justiţiei – să fie consolidată independenţa justiţiei şi a judecătorilor, sunt aşteptate nişte schimbări foarte concrete cât priveşte sistemul de numire şi de promovare a judecătorilor, să nu se creeze suspiciuni de influenţare şi în ceea ce priveşte funcţionarea organelor importante din sistemul judecătoresc, de exemplu, a Consiliului Superior al Magistraturii, care deţine un loc important în acest sistem şi trebuie să facă decizii fără a fi influenţat de alte interese.

— În opinia dvs., de ce e important ca jurnaliştii să aibă acces la informaţii de interes public, să existe transparenţă, iar politicienii să fie deschişi să dea explicaţii?

— Jurnaliştii au un rol semnificativ în societate, pentru că ei pun în prim plan informarea cetăţenilor. Politicienii trebuie să recunoască această importanţă, trebuie să fie aliaţi şi susţinători ai jurnaliştilor. Uneori, poate fi decizia vreunui politician de a crea ură în raport cu jurnaliştii, de a nu fi cooperant, dar asta nu-şi are loc într-o societate democratică şi înseamnă că e ceva de ascuns. Cetăţenii trebuie să cunoască totul, pentru că ei îţi dau votul nu doar la alegeri, dar fac decizii în fiecare zi şi trebuie să fie corect informaţi pentru că doar aşa pot lua decizii corecte. Vorbim aici de o parte a caracterului societăţii în care cetăţeanul e stăpânul tuturor – şi al instituţiilor de stat, şi al politicienilor, că ei trebuie să fie servitori pentru cetăţeni.

— Cu opoziţia parlamentară şi cu cea extraparlamentară discutaţi?

— Discut cu toţi partenerii politici din R. Moldova, cu cei care sunt la guvernare, cu cei care sunt în opoziţie, în Parlament, sau afară. E important pentru partenerii noştri din domeniul politic să înţeleagă de ce noi susţinem R. Moldova în procesul reformelor, care sunt aşteptările noastre şi că obiectivele despre care am agreat vor duce la dezvoltarea ţării şi sunt realizate în beneficiul ţării. Cetăţenii sunt cei care trebuie să beneficieze, în final, de aceste schimbări implementate de forţele politice. Deci, pentru asta, dialogul permanent cu toţi este unul important. Când discut cu partenerii, caut ca aceste aşteptări sau elemente să fie cunoscute şi înţelese. Acum, sigur că, la fel ca toţi cei care locuiesc aici, compar cu realitatea tot ce aud, cu informaţiile care vin din societate. Când trebuie, abordez cu partenerii noştri şi teme mai grele, vorbesc despre problemele ce apar, în scopul prevenirii unor situaţii negative, care, din păcate, mai există atât în domeniul respectării standardelor democratice, cât şi în domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Cunoaştem informaţii despre oameni influenţaţi sau aflaţi sub presiunea situaţiei concrete la nivel local, regional, iar asta cred că nu ar mai trebui să existe, ar trebui să dispară din realităţile R. Moldova. De mai mulţi ani acest fenomen era prezent. Recent, am făcut şi apel public adresat forţelor politice din R. Moldova, sugerându-le că ar trebui să se dezică de aceste practici. Dacă vorbim, bunăoară, despre ultimii 10 ani, mai toate forţele politice de aici au fost, într-un timp, pe poziţia de victimă a unor asemenea practici. Cred că şi asta este un fapt care dă motiv pentru un fel de angajament din partea tuturor să nu mai accepte în realitatea curentă practicile despre care am vorbit deja. Cultura politică din R. Moldova trebuie să ajungă la un nou nivel calitativ, trebuie să existe o competiţie, o concurenţă de idei politice pentru dezvoltarea ţării şi, împreună cu reforme în sectoare cum este justiţia, R. Moldova va ajunge la o nouă etapă. Dar, astea trebuie manifestate şi din partea cetăţenilor, ceea ce va duce la un val de libertate în opinii care va ajuta societăţii să se dezvolte şi le va arăta oamenilor că pot avea viitorul pe care şi-l doresc.

— Este important să existe o cultură civică…

— Da, şi asta mai ales în societăţile care au trecut prin experienţa tragică a regimurilor totalitare, unde iniţiativa individuală sau societatea civică nu au fost tolerate. Acum trebuie să înnoim aceste texturi în societate, astfel încât iniţiativele bune să le ajute cetăţenilor să ajungă la o viaţă mai prosperă. R. Moldova are foarte mulţi oameni dedicaţi şi nu vorbesc doar despre cei din capitală sau din oraşe mari, căci în cele şase luni am văzut foarte mulţi oameni din regiuni, din sate, care se ocupă cu servicii pentru bătrâni, pentru cei dezavantajaţi, oameni cărora le trebuie ajutor

— Ce credeţi că ar trebui să se întâmple ca investitorilor străini să nu le fie frică să vină în Moldova?

— Cel mai important este să existe încredere în justiţie, care are un loc important şi în domeniul economiei, împreună cu o serie de măsuri pentru susţinerea investitorilor şi simplificarea şi mai mare a activităţilor economice. S-au făcut multe lucruri pe această ultimă temă cu reducerea numărului permisiunilor necesare, dar trebuie ca aceasta să continue şi cei care sunt activi în sectorul de economie să fie siguri că, dacă vor respecta legile, vor fi trataţi ca bineveniţi şi va fi apreciată pozitiv activitatea lor, pentru că doar aşa vor fi create locuri de muncă, doar aşa vor apărea salarii atrăgătoare şi oamenii îşi vor găsi de lucru acasă şi generaţiile noi îşi vor vedea viitorul aici, pentru că vor avea accesul la educaţie bună şi potrivită pentru activitatea lor profesională.

— Spuneaţi, într-un alt context, că în Slovacia migranţii au început la un moment dat să se întoarcă acasă. Ce ar trebui să se întâmple în R. Moldova ca oamenii să revină?

— Fenomenul despre care am pomenit în Slovacia şi în alte ţări din Europa Centrală este unul destul de pronunţat, a revenit un volum destul de mare de oameni acasă. Pentru asta, într-un mod foarte simplu spunând, trebuie să existe condiţii şi standarde de viaţă care sunt aceleaşi ca în ţările în care ei se află acum. Asta este şi scopul Acordului de Asociere, care e definit ca asociere politică şi integrare economică – ca oamenii să găsească acasă aceste standarde. Deci, am putea puncta deschiderea societăţii pentru activităţile economice şi pentru caracterul just al activităţii organelor de stat şi organelor de drept. Un sistem care beneficiază de asistenţă oferită de partenerii de dezvoltare, pentru a-şi îmbunătăţi situaţia, trebuie să se dedice construirii drumurilor, dezvoltării infrastructurii, aprovizionării cu apă şi cu surse de energie, asigurării instituţiilor şcolare cu sisteme de încălzire. Şi acestea nu sunt nişte activităţi idealiste. În acest sens avem exemplul mai multor ţări. R. Moldova are aceleaşi şanse.

— Fiindcă aţi menţionat Acordul de Liber schimb, despre ce succese palpabile putem vorbi până acum?

— Apreciem foarte mult faptul că au crescut schimburile comerciale, exporturile în UE, deşi ne bucurăm de toate exporturile din R. Moldova. Asta înseamnă că capacităţile de producere de aici cresc. Acesta e şi unul dintre scopuri – economia să fie mai puternică, să fie mai multe fabrici, ţara să se dezvolte industrial. Vedem, de exemplu, că în exporturile către UE produsele industriale sunt cele mai comercializate – până la 70% din exporturile din R. Moldova. Aşteptăm ca, odată cu respectarea unor condiţii, acum în derulare, legate de standardele sanitare şi fitosanitare, se va deschide uşa şi pentru un val mare de exporturi a produselor alimentare şi agroalimentare, care şi azi sunt foarte binevenite pe piaţa UE. Sunt însă nişte condiţii de respectat, astfel încât produsele din R. Moldova să obţină un fel de ştampilă de calitate înaltă, dacă doriţi, pentru că a putea să exporţi pe piaţa UE, înseamnă calitate de nivel înalt, care e binevenită şi în Europa de Est, şi în Rusia, şi în Asia, şi în America de Nord. Sperăm că acesta va fi prilej pentru Moldova de a-şi moderniza economia şi de a dezvolta nişte capacităţi.

— Cum vedeţi dvs. viitorul R. Moldova?

— Vreau să continuăm aceste activităţi care acum au un scop foarte concret – transpunerea standardelor europene în viaţa oamenilor din R. Moldova. Dacă asta s-ar întâmpla, atunci viitorul R. Moldova va fi unul european. Am venit prima dată în Moldova acum 23 de ani. Între timp, am descoperit multe schimbări şi aici, şi în alte ţări, şi pot spune că acest viitor este posibil. Deci, e posibil ca standardele europene să fie atinse.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă