Ce ar trebui să ne pună în gardă?

PERICOL: manifestările comportamentale inadecvate

Interviu cu ministrul Educaţiei,
Mihai Şleahtiţchi

 

— Bacalaureatul, după alegeri, este subiectul cel mai discutat astăzi în societate… Sunt corupte sau nu, în acest an, examenele de bacalaureat?

— Aş vrea să vă pot spune că nu, ce pot să vă spun însă este că facem eforturi susţinute ca acest fenomen să-şi diminueze proporţiile. Cu referire la motivarea socială a fenomenului, voi spune că specialişti în jurisprudenţă operează cu un binom – sărăcie-corupţie. Atâta vreme cât vom avea sărăcie în R. Moldova, vom avea şi corupţie. Pe de altă parte, nu putem vorbi despre eradicarea sărăciei, ci doar despre diminuarea ei, care la rându-i ar diminua proporţiile corupţiei. Se ştie că şi în societăţile prospere există corupţie. Deseori, şi persoanele asigurate material sunt tentate de venituri ilicite. E o particularitate a omului, uneori de ordin psihologic sau chiar patologic, care îl face să devină corupt. Şi în acest an sunt tentative de a corupe bacalaureatul, deoarece mentalitatea cetăţenilor de la noi nu s-a schimbat într-o manieră radicală. Credem, însă, că metodele de combatere a corupţiei pe care le implementăm vor avea efecte.

— Sunteţi sigur că aceste metode funcţionează?

— Funcţionează şi vă spun cum anume. Anterior, au existat mai multe obiecţii la felul în care erau formulate testele. Se invoca că ele nu corespund particularităţilor de vârstă şi capacităţilor cognitive ale elevilor. În acest an, pentru întâia oară, pe un eşantion reprezentativ republican – 22 de raioane, mun. Chişinău şi Bălţi, UTA Găgăuzia, am oferit candidaţilor la BAC posibilitatea să vadă cum va fi testul. Pretestarea din martie a fost organizată în vederea testării opiniei publice, a stabilirii atitudinii societăţii în raport cu temele pe care le oferim. Vă spun că am avut un rezultat bun. După testare, societatea a răspuns: testul este adecvat din punct de vedere structural şi este accesibil sub aspectul conţinutului. După primul examen, liceenii au confirmat că testul a fost pe potriva pregătirii lor.

— Cum comentaţi dvs. expresia „Ningea curat, ca într-un vis de moarte”? E unul dintre punctele ce se conţineau la pretestare… Cum aţi descifra dvs. această expresie?

— Insistăm ca elevii să-şi stimuleze imaginaţia. Încercăm să constatăm cât de coerentă este această imaginaţie, cât de mult este legată de realitate, dar şi de sfera imaginarului spre care tindem, când vorbim de literatură. Testăm imaginaţia care leagă fizicul cu metafizicul, realitatea cu irealitatea. E o provocare pentru elevi. Ei pot veni cu un construct ideatic original de tot, uneori chiar mai special decât al autorului. Testele din acest an au depăşit condiţia reproductivităţii. Avem nevoie de copii creativi, originali, care pot oferi viziuni nestandarde.

— Dar cum este educată această calitate în instituţiile de învăţământ?

— Abia păşim pe acest făgaş. Încercăm să scoatem şcoala de pe panta învăţământului reproductiv, abstract, scolastic, simplist şi simplificator, orientând-o spre creativitate şi spre deprinderi practice. Atunci când ai oameni cu o bună pregătire practică şi cu imaginaţie, cu spirit inovativ, cu siguranţă ai o generaţie care poate asigura un viitor prosper.

— Despre ce vă spun apelanţii „liniei fierbinţi”, deschise la Ministerul Educaţiei (ME)?

— Avem tot felul de semnale. Ele vizează neregulile care au loc în şcoală la nivel organizatoric, vizează incorectitudinile de natură comportamentală, se axează pe incompetenţa unor profesori, reclamă spiritul didactogenic al unor manageri şcolari care, posibil, sunt buni când formulează viziuni asupra fenomenelor, dar sunt insensibili la problemele subalternilor. Deseori, mesajele vizează şi acte de corupţie: colectare de bani, fiind vorba de diverse sume, alte nereguli… Am antrenat deja specialişti care verifică aceste informaţii. De regulă, atunci când este vorba despre colectarea banilor, informaţiile sunt anonime… La noi se mai obişnuieşte să nu-ţi asumi responsabilităţi faţă de ce spui. Oricum, însă, efectuăm anchete interne, dar şi cu antrenarea CCCEC. Investigăm cazurile care vizează persoane, grupuri concrete, dar atent, deoarece, uneori, la mijloc pot fi interese de culise, de grup, ranchiune, răzbunări, adevăr trunchiat, afirmaţii false.

— Credeţi că s-ar putea ajunge la sentinţe cu privaţiune de libertate, dat fiind faptul că cel mai scandalos caz de corupţie de la BAC, de acum 2 ani, s-a încheiat cu restabilirea în funcţii a celor suspectaţi de corupţie…

— S-ar putea să fie şi aşa cum spuneţi. Cred însă că nu ar trebui să exagerăm rolul instituţiilor de anchetă, care sunt structuri intermediare, care oferă probe instanţelor de judecată. În situaţia în care aceste probe nu sunt concludente, instanţa de judecată dă verdictul corespunzător. Dacă instanţa constată că probele nu se adeveresc, trebuie să admitem că acest om este nevinovat. La noi, însă, este neglijat principiul prezumţiei nevinovăţiei, astfel încât, deseori, unele persoane îşi permit să declare vinovate anumiţi suspecţi până la pronunţarea sentinţei. Şi în R. Moldova unii funcţionari au interese particulare. Cunosc cazuri când studenţii, fiind angajaţi în anumite instituţii de anchetă, se răzbunau pe profesorii care le apreciau obiectiv lipsa de cunoştinţe prin note negative. Aceşti studenţi, nemulţumiţi, folosindu-se de poziţia lor privilegiată în cadrul organelor de anchetă, puneau la cale „execuţia” profesorilor…

— Vă întrebasem despre cei implicaţi în „dosarul BAC 2009”…

— La minister am primit un verdict clar – învinuirile nu s-au adeverit. Atunci a şi fost emis un ordin de restabilire în funcţii a persoanelor cercetate în acel dosar. S-a procedat în conformitate cu legea.

— Acum câteva zile, ex-preşedintele Voronin a făcut o declaraţie denigratoare, cu referire la dvs. I-aţi răspuns în vreun fel?

— Vreau să vă spun, mai întâi, că, în opinia mea, ex-preşedintele Voronin este nerealizat sub aspect sexual. Se pare că este „un ex–” pe mai multe planuri. Am urmărit declaraţiile sale. Toate provin din proverbe, bancuri, istorii cu evidentă tentă erotică. Urmăriţi atent declaraţiile şi gesticulările lui Voronin şi veţi observa că acestea ascund oarecare obsesii, poate şi faptul că a avut sau are în continuare probleme. Cât despre declaraţia denigratoare la care vă referiţi, vă spun: nicio instanţă de judecată nu a constatat că aş fi luat sau că mi s-ar fi propus mită, nu există nicio decizie a unei judecăţi care să fi confirmat acest lucru. De fapt, am ajuns la concluzia că, ori de câte ori se purcede la denigrări de acest fel, declaraţiile sunt cu un profund iz electoral. Şi declaraţiile „proaspete” ale lui Voronin poartă iz electoral. Sunt nişte aberaţii ale unui personaj lipsit de scrupule. De altfel, nu cred că el ar deţine capacităţi de a opera în spiritul legii. Tot el a spus, în ajun de bacalaureat, că vor fi poliţişti la toate liceele. Aţi observat la vreun liceu poliţişti? Nu au fost. A mai spus că în sălile de examinare vor fi reprezentanţi ai CCCEC. Aţi văzut cumva săli invadate de angajaţi CCCEC? Nu. Ei pot să descindă doar în situaţii excepţionale şi doar cu accepţia ministrului, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Examene. Şi vor descinde, în vederea opririi neregulilor, doar în condiţiile în care s-a intrat în posesia unor probe. Voronin a mai declarat că avem de gând să plasăm camere video, deasupra fiecărui licean. Fals, iarăşi. În acest an, cu titlu de experiment, într-o singură instituţie, în care s-a ţinut cont de părerea părinţilor şi unde a fost testată opinia elevilor, s-a decis utilizarea unor aparate de bruiaj, adică s-au întreprins acţiuni de asigurare a securităţii la nivelul spaţiului electronic, şi s-a decis utilizarea camerelor de luat vederi. Vă spun că, urmărind reacţia elevilor Liceului AŞM, am constatat că ea a fost preponderent pozitivă. Copiii au spus: ne-am orientat spre propria capacitate… Am decis că, în situaţia în care experimentul de la acest liceu va da rezultate bune şi va demonstra că utilizarea aparatelor de bruiaj şi a camerelor video nu a avut un impact negativ asupra elevilor, ba mai mult, i-a mobilizat, atunci, cu siguranţă, vom extinde acest experiment. Dacă vom stabili că utilizarea acestor aparate a avut un impact negativ, nu vom mai aplica asemenea mijloace tehnice de supraveghere a examenelor. Astfel, toate intervenţiile ex-preşedintelui la tema BAC-ului, la fel ca şi intervenţiile privind viaţa mea personală, sunt gratuite.

— Îl veţi ataca în judecată?

— Mi-am zis că nu mă pun în poară cu copiii şi cu persoanele în etate, căzute în mintea copiilor.

— Cine dintre politicienii de la noi mai are astfel de probleme?

— Am observat că mulţi politicieni, în anumite situaţii, demonstrează un comportament inadecvat, dar Voronin este „campionul”. La el putem observa sistematic reacţii inadecvate la fapte şi fenomene. Dacă în cazul altor politicieni asemenea derogări sunt mai degrabă  excepţii, în cazul lui Voronin putem vorbi de abateri permanente, care se transformă în manifestări obsedante, având în vedere frecvenţa acestui comportament excentric… Se pare că, odată cu trecerea anilor, acest personaj devine tot mai inadecvat, lucru care ar trebui să ne pună în gardă…

— Dar ce ar trebui să facă, pe parcursul vieţii, politicienii, ca să-şi păstreze caracterul, comportamentul adecvat?

— Ar trebui să conştientizeze existenţa unor pericole legate de manifestările comportamentale inadecvate. Aici rolul mass-media e foarte important. Presa ar trebui să-i penalizeze pe politicieni în permanenţă pentru reacţiile lor inadecvate, fie că acestea sunt la nivel verbal, paraverbal sau nonverbal. Presa însă de multe ori le „cântă în drâmbă”… Ea ar trebui să-i facă să înţeleagă că asemenea comportamente le periclitează cariera. Lucrurile despre care vă vorbesc fac parte din arsenalul culturii politice, care, din păcate, la noi este la un nivel inferior sau sub orice nivel, adesea.

— Ce ne puteţi spune, sub aspect psihologic, despre plecarea din PLDM a fostului dvs. coleg, Mihai Godea?

— Cred că în forul său interior, aşa cum a spus şi el, a apărut un dezacord. Bănuiesc că dezacordul său a fost atât de mare, încât l-a determinat să ia o decizie dramatică. Pe de altă parte, plecarea lui Mihai Godea a fost percepută în partid cu multă acalmie, în spiritul democraţiei veritabile. El nu a fost pus la stâlpul infamiei, nu a fost blamat, i s-a recunoscut ceea ce i-a aparţinut. Mai mult, într-un anume fel, colegii i-au respectat dreptul de a face opinie separată, de a avea un punct de vedere propriu. Dacă partidele care trec prin asemenea momente se pot remonta, atunci se mişcă pe o cursă lungă.

— Ce acţiuni anticorupţie vor fi aplicate în cazul admiterii 2011?

— Una foarte bună, după mine. Ştim cu toţii că exagerarea în legătură cu punctajele acumulate de elevi la BAC pornea în ultimii ani de la premisa că media la examene le permitea să ia relativ uşor admiterea la facultate, asigurându-le stabilitate pentru mulţi ani înainte. Începând cu anul de studii 2011-2012, va fi anunţat un nou concurs al burselor şi al locurilor bugetate. Astfel, acel elev care vine din liceu cu un punctaj de 9-10, ce i-a permis să ia uşor de tot admiterea, şi-ar putea pierde locul de la buget sau bursa, dacă va demonstra iresponsabilitate, lipsă de cunoştinţe. Acest fapt ar aduce şi spiritul concurenţialităţii în învăţământul universitar. În viitor, universităţile vor fi în drept să vină cu o testare la nivel de predispoziţie nativă pentru specialităţile alese de candidat. De altfel, vom schimba şi forma de examinare la BAC, unde toate probele orbitează în jurul noţiunii de lucrare scrisă. Dacă vorbim de bruiaj, atunci ne referim la telefonia mobilă, prin intermediul căreia liceanul poate obţine informaţia necesară la elaborarea testului. Dacă vorbim de copiatul de sub mânecă, la fel avem în vedere elaborarea unui test scris, dar mult mai important e să-l punem pe candidat într-un regim de elaborare ad-hoc a unor puncte de vedere. Accentul ar trebui să cadă pe conversaţie, ca să-l vezi cum arată în realitate, deoarece inteligenţa se manifestă într-un cadru acţional, când vezi cum gândeşte omul, cum îşi schimbă optica, cum pune accentele, cum refuză sau, din contra, insistă asupra unui punct de vedere. Atunci, vă asigur, lucrurile vor căpăta altă turnură.

— De ce atât de lent sunt implementate aceste metode?

— Pentru că o asemenea manieră de examinare presupune o individualizare, mai mult timp, un număr mai impunător de profesori şi alt buget. În acest an, pentru sesiunea de examene cheltuim circa 5 mil. de lei. Dacă am schimba metoda, am cheltui şi mai mult. Învăţământul depinde direct de turbina economică. Sper că, în R. Moldova, vom porni această turbină, astfel încât să vină bani în buget, inclusiv în învăţământ. Atunci vom schimba şi metodele de examinare, or, rezultatele care se bazează exclusiv pe examenul în scris nu sunt prea obiective. Dacă, bunăoară, lucrarea nu-i aparţine elevului, atunci se poate întâmpla ca, printr-o lucrare falsă, el să creeze impresia de om deştept. În consecinţă, constatăm că avem absolvenţi cu medii de 9,9 sau 10 care nu cunosc tabla înmulţirii, nu pot construi o frază, comit 7 greşeli într-o propoziţie.

— Aţi recunoscut că corupţia este indispensabil legată de sărăcie. Când vor fi majorate salariile profesorilor?

—  Primele gesturi din partea Guvernului au şi fost făcute. În Codul Educaţiei, pentru prima dată în istoria învăţământului, apare sintagma „prima prioritate naţională”. Cred că ea corespunde adevărului, chiar dacă şi alte domenii constituie priorităţi naţionale. Pornim de la premisa că niciodată nu vom avea domenii performante dacă nu vom avea oameni cu o bună pregătire profesională. În 2011, cadrelor didactice li se majorează salariul de două ori. Prima dată, la 1 ianuarie, iar la 1 septembrie va fi următoarea majorare. În consecinţă, numărul pedagogilor care evadează din învăţământ a descrescut cu 25%.

— Cum se descurcă învăţământul cu numărul extrem de mare de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate?

— Exodul a făcut ca mulţi copii să rămână fără supraveghere. Nu putem opera, deocamdată, cu o cifră exactă, mai ales că unii părinţi mai figurează pe listele instituţiilor în care erau angajaţi. În Codul Educaţiei este un capitol care oferă societăţii soluţii pentru perioada tranziţiei. Abandonul şcolilor e destul de înalt. Trebuie să găsim soluţii pentru a-i aduce pe copii mai aproape de şcoală.

— Cât de transparent sunt repartizate bursele oferite de alte state prin intermediul ME?

— Procedura presupune două etape. Mai întâi, ME anunţă ofertele, după care pretendenţii prezintă dosarul, iar colaboratorii ME veghează asupra corectitudinii completării actelor. Dacă acestea sunt corecte, atunci sunt expediate către instituţiile prestatoare de burse, care vin cu rezultatul final. Sunt situaţii în care concursurile sunt strânse, fiind mai mulţi candidaţi la un loc, dar avem şi situaţii în care nu acoperim numărul de locuri. De exemplu, în acest an, nu am acoperit toate bursele pentru universităţile din Rusia şi am fost nevoiţi să anunţăm al treilea tur.

— Cum va avea loc admiterea la universităţile din România?

— Ca şi anul trecut, în conformitate cu Protocolul de colaborare. În scurt timp vom afla numărul de burse oferite de statul român. Prin intermediul consulatelor şi al extensiunilor universitare de la Cahul sau Bălţi vom oferi posibilitatea de a accede în învăţământul universitar românesc.

— Câte burse oferă R. Moldova etnicilor români din Ucraina?

— De curând, vom anunţa această cifră. Acum suntem în dialog cu autorităţile din Ucraina, deoarece urmează să punem la punct principiul abordării simetrice a procedurii.

— Cum explicaţi faptul că niciun funcţionar al ME nu a vizitat, pe parcursul ultimilor ani, nicio şcoală cu studiere în limba română din Ucraina?

— Vom reuşi în curând să ajungem acolo, desigur, cu acordul autorităţilor de la Kiev. Am şi avut câteva contacte în acest sens şi pot spune că rezultatele ne încurajează.

— Principiul transparenţei în recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii este total neglijat de autorităţile ucrainene. Ce acţiuni întreprindeţi în acest sens?

— În ultimul timp au intervenit schimbări benefice în atitudinea autorităţilor de la Kiev faţă de modul în care urmează să fie soluţionată această problemă. Îmi pare bine să constat că, în viitor, vom fi în stare să schimbăm opticile asupra problemei.

— În ultimul timp, constatăm că tineri din R. Moldova, chiar de vârstă şcolară, devin ţinte ale unor criminali în serie… Cum explicaţi această situaţie?

— Deocamdată nu sunt în posesia unor date preliminare. Aş putea emite doar o ipoteză, dacă e să mă refer la faptul că tinerii devin ţinte ale unor asasini. Nu vreau să fac speculaţii, dar s-ar putea ca la mijloc să fie un individ cu patologii, declanşate în anumite circumstanţe, de anumiţi factori… Ar putea fi vorba despre o persoană care suferă de o patologie psiho-sexuală, căruia sărutul sau relaţiile mai apropiate dintre doi oameni îi provoacă repulsie, aducându-l la o stare de hiperagresivitate. Acest individ trebuie neapărat şi cât mai repede izolat de societate.

— Tot mai multe avorturi sunt înregistrate la vârsta şcolară a tinerelor. Cum poate fi combătut acest fenomen?

— Calitatea vieţii familiale lasă mult de dorit. În aceste condiţii este important să repunem în drepturi cursul axat pe formarea deprinderilor de viaţă. Menirea unei şcoli este de a-i educa pe tineri, de a-i pregăti pentru viaţă. Pe de o parte, în şcoală, le vorbim despre inadmisibilitatea unor relaţii sexuale precoce, pe de altă parte, educaţia informală oferă numeroase exemple ale unor asemenea relaţii. Mă refer la cinematografie, internet etc. Totodată, chestiuni precum avorturile sau relaţiile sexuale constituie un tabu pentru familie sau spaţiul educaţional formalizat. Prin noul Cod al Educaţiei încercăm să soluţionăm aceste probleme. Şcoala şi familia trebuie să le vorbească tinerilor despre viaţa intimă şi despre felul în care putem construi relaţii frumoase şi durabile.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu