„Autorităţile de la noi se focalizează în special pe delapidarea banilor publici, încurajând, într-un fel, exodul cetăţenilor”

Interviu cu Cristina Barbaiani, director regional pentru Georgia şi Azerbaidjan, The Branch of Grupul Proiectelor Inteligente

— Cum e să fii departe de Moldova şi să nu pierzi legătura cu ea?

— Simt că e aproape imposibil să nu te îndepărtezi de Moldova, fiind departe de casă. Dacă eşti plecat departe de casă, vrei nu vrei, ţi se schimbă modul de gândire, percepţia realităţii şi, respectiv, ai altă viziune faţă de gândirea celor din ţară. E ca şi cum a-i face 20 de paşi în urmă şi a-i vedea imaginea de ansamblu a vieţii tale.

Cristina BARBAIANI
Grupul Proiectelor Inteligente LTD (ianuarie 2008 – prezent)
Manageră de proiecte pentru Georgia şi Republica Azerbaidjan
Organizează şi coordonează proiecte și campanii de promovare în 10 localităţi din Gerogia şi la Baku
Master în Marketing
2008-2010, Universitatea „Spiru Haret”, România, deţinătoarea diplomei în Marketing şi business internaţional
2004-2008, Academia de Studii Economice din R. Moldova
Vorbeşte româna, rusa, engleza
Pasionată de yoga, teatru, operă şi lectură

— De ce preferi să munceşti în afară, pe când, la Chişinău, oficialii spun că ar avea oferte extraordinare, inclusiv de muncă, pentru tineri?

— Nu a fost neapărat o alegere fermă, mai degrabă a fost un parcurs firesc al lucrurilor din viaţa mea. Pe de altă parte, sunt la vârsta în care e mereu tentant să încerci în viaţă ceva nou. După o perioadă, chiar şi fiind departe de casă, începi să îndrăgeşti munca, locul în care activezi, oamenii cu care munceşti şi ţi-i tot mai dificil să-ţi imaginezi o schimbare cum ar fi revenirea acasă. Referitor la oportunităţile declarate și promise de oficiali, dacă e să le analizez pe bune, mi se par de domeniul fantasticului. Se pare că acestea sunt reale, realizabile, doar pentru copiii, pentru rudele şi apropiaţii respectivilor oficiali.

— Ce ar trebui să se întâmple în R. Moldova, astfel încât tineri ca şi tine să vrea să revină acasă?

— În primul rând, ar trebui să fie creat şi să existe un mediu atractiv pentru investiţii străine importante. Nu mă refer aici la cele mascate în scopul spălărilor de bani furaţi. Acest lucru înseamnă, pe lângă facilităţi fiscale:

A) O strategie clară. Aceasta presupune stabilirea direcţiei exacte de parcurs – Europa sau Rusia. Sau chiar ceva între cele două. Moldova e un hibrid, un mix de populaţii, gânduri şi chiar valori adunate din mai multe culturi – asta este moştenirea noastră, de care suntem mândri. Acum trebuie să folosim acest lucru în avantajul nostru, să fim o punte între Europa şi Rusia, să fim prieteni cu ambele tabere. Să devenim o Elveţie din Balcani. Nu ar trebui să ne certăm ca proştii şi doar să suferim pentru interesele altora, ci să profităm de lipsa lor de comunicare.

B) Crearea unei comisii active mixte din economişti şi angajați ai unor servicii de forţă care ar promova atuurile R. Moldova pentru investiţii străine. Să aducă efectiv investitorii şi să îi protejeze de iubiţii noştri politicieni – unii corupţi, iar alţii doar interesaţi de soarta lor şi de nimic mai mult.

C) De ce vorbesc despre investiţii străine? Pentru că acestea înseamnă bani aduşi pe căi cinstite în sistemul ecomonic din R. Moldova. De exemplu, o întreprindere care ar angaja 200 de persoane ar deschide încă 200 de locuri de muncă, deoarece angajaţii fabricii ar avea mai mulţi bani pentru asigurarea lor şi a familiilor lor cu produse alimentare, articole vestimentare şi sanitare. Deci, concomitent, ar creşte şi capacitatea de producere a unităţilor producătoare, ar creşte numărul acelor companii care prestează servicii. Ar avea front de muncă şi cei specializaţi în menţinerea echipamentelor întreprinderii, etc.

D) De aici, de departe, aruncând o privire peste R. Moldova, am impresia că autorităţile de la noi se focalizează în special pe delapidarea banilor publici, încurajând, într-un fel, exodul cetăţenilor. Şi acest lucru le este convenabil, deoarece toţi cei plecaţi din ţară susţin aşa-zisa economie a R. Moldova prin remitenţele lunare, trimise constant copiilor, părinţilor şi bunicilor.

595-barbaiani— Furtul miliardului, care a avut loc în R. Moldova, s-ar fi putut întâmpla în Georgia, acolo unde eşti stabilită acum?

— În niciun caz. Independenţa instituţiilor de stat în respectarea obligaţiunilor directe şi în dezvoltarea politicilor strategice permite controlul multiinstituţional al tuturor proceselor din stat, dar şi excluderea schemelor concertate şi organizate. Ar trebui să preluăm de la georgieni practica cultivării mândriei naţionale, care, de fapt, se face în jurul unei idei naţionale, ceea ce, din păcate, lipseşte la noi.

— Dar în Azerbaidjan? Ar fi fost posibil să dispară un miliard din bănci oficiale?

— Şi în Azerbaidjan nu ar fi fost posibil furtul miliardului. Acolo funcţionează un sistem stabil, care nu admite nicio posibilitate de schimbare a regimului care controlează toate procesele din stat. Sistemul politic existent generează, desigur, multe alte dezavantaje, dar asta este o altă temă…

— Cum se reuşeşte ca moneda naţională din Georgia să rămână de vreo 10 ori mai „puternică” decât leul moldovenesc, în raport cu euro sau cu dolarul?

— În Georgia, preţurile la produse și servicii sunt comparabile cu cele din R. Moldova, sunt în acelaşi diapazon de valori… De altfel, raportul GEL vs EUR sau USD nu este şi un indicator al puterii de cumpărare. Devalorizarea MDL faţă de valutele de referinţă în R. Moldova a fost mai mare în ultima perioadă. În Georgia, coşul de consum şi salariul mediu sunt comparabile cu cele din R. Moldova.

— Ce poţi cumpăra în Georgia cu un dolar? Dar în Moldova?

— În Georgia, poţi cumpăra un litru de lapte sau două pâini, pe când în R. Moldova – doi litri de lapte sau patru pâini.

— Ce experienţe ar trebui să preluăm noi, cei din R. Moldova, de la georgieni?

— Combaterea corupţiei este o experienţă cu totul deosebită, din care ar trebui „să se inspire” R. Moldova. Aici, în Georgia, oricine îţi va povesti că fenomenul corupţiei a fost eliminat brusc şi pentru totdeauna, simultan în toate sferele. Şi simplificarea procedurilor birocratice este o experienţă bună de preluat de la georgieni. Aici, bunăoară, este deschisă o Casă a Justiţiei, în care orice act poate fi perfectat în câteva ore. La noi, birocraţia mai rămâne un fenomen greu de suportat. Ar mai trebui să ne gândim şi la asistenţa masivă acordată de instituţiile statului în susţinerea sectorului economic. Nu ar trebui neglijate şi campaniile de promovare a imaginii ţării, a valorilor naţionale, a subiectelor istorice.

— Să revenim la subiectul corupţiei. Felul în care a fost combătută corupţia în Georgia seamănă mai mult cu un basm, cu o poveste din domeniul fantasticului, dacă asculţi ce povestesc georgienii. Cum, totuşi, e în realitate?

— Georgienii cred în basme. Această calitate a lor a fost posibilă deoarece sunt mândri de reuşitele înregistrate de ţara lor. Uneori, ai impresia că, atunci când povestesc, exagerează, preamăresc lucrurile, nu însă şi atunci când vorbesc despre combaterea corupţiei. În Georgia, rezultatele înregistrate de sistem în combaterea corupţiei sunt incontestabile! De obicei, georgienii apreciază eforturile lor destul de emoţional, iar deseori folosesc expresii la superlativ. Noi, cei din R. Moldova, suntem ceva mai modeşti, mai zgârciţi la vorbe, chiar dacă suntem mult, mult mai muncitori.

— Recentele alegeri prezidenţiale au arătat că cei plecaţi, diaspora, rămân cu gândul la R. Moldova şi visează la o schimbare cât mai eficientă a vieţii oamenilor de aici. Cum crezi, de ce, totuşi, foarte mulţi dintre alegătorii din afară nu au avut acces la vot?

— Cei plecati rămân cu gândul la rude şi la cei dragi, pe care i-au lăsat acasă, în R. Moldova. Cei din diasporă ar fi trebuit să insiste mai mult până la alegeri, astfel încât să se asigure că statul deschide suficiente secţii de votare peste hotare. Pentru aceasta au existat destule instrumente şi pârghii de influenţă care, din păcate, nu au fost utilizate la timpul potrivit.

— Instanţele de drept din R. Moldova au decis că drepturile diasporei nu au fost încălcate. Ce ar putea urma?

— Nu va urma nimic, la fel cum nu a urmat nimic după numeroasele proteste desfăşurate la Chişinău şi în alte localităţi ale R. Moldova pe parcursul anului 2016. Posibil, cineva ar putea ţine cont de lacunele înregistrate la alegerile prezindenţiale, încercând să le omită la următoarele alegeri parlamentare. De altfel, şi acest proces, de lichidare a lacunelor legislative, ar trebui monitorizat din timp.

595-barbaiani3

— În lipsa unei Ambasade a R. Moldova în Georgia, cum au votat moldovenii stabiliţi în această ţară?

— Încercaţi să ghiciţi din trei încercări…

— Dacă ai locui acasă, în R. Moldova, ce ţi-ar plăcea să faci?

— Eu, ca persoană, sunt împlinită în Georgia la fel cum am fost şi mă simt împlinită atunci când revin în R. Moldova. Nu cred că, dacă m-aş întoarce acasă, aş fi altfel decât sunt aici, în afara ţării. Sub aspect profesional, mi-ar plăcea să fac ceea ce fac şi acum, fiind departe de Patrie.

— Care ar fi trei caracteristici, mai importante, ale generaţiei tale… Cum sunt tinerii care, la momentul declarării Independenţei R. Moldova, păşeau în clasa?

— Rătăciţi în căutări, lipsiţi de idealuri, orfani de ţară…

— În opinia ta, care sunt cele mai de preţ lucruri în viaţă?

— Cea mai de preţ este însăşi VIAŢA!

— Activitatea ta de director regional ce presupune?

— Promovarea şi dezvoltarea intereselor companiei mamă în această zonă geografică.

— În virtutea activităţii tale, ţi-ai făcut, probabil, nişte concluzii despre fluxurile de bani care vin şi pleacă din Georgia şi Azerbaidjan… Cum sunt ele? Despre ce vorbesc?

— Fluxurile financiare sunt tare modeste şi lipsite de regularitate, la fel ca şi cele din economia R. Moldova.

— Dar pentru tine personal, ce semnifică banii?

— Banii, desigur, nu aduc fericire, dar îţi oferă posibilităţi de descoperire şi de explorare a unor noi orizonturi.

— Îţi mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta GROSU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *