Atenţie: ei ne vor trăda tot timpul

Un interviu cu Sergiu Musteaţă, conferenţiar universitar, doctor în istorie, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova

241-musteata— Din ce fel de manuale de istorie vor studia elevii din R. Moldova începând cu 1 septembrie 2009?

— Situaţia actuală din R. Moldova, după opt ani de guvernare comunistă, este, în general, destul de complicată, iar în domeniul educaţiei istorice e un dezastru. Introducerea abuzivă a curriculumului şi manualelor de “istorie integrată”, de la 1 septembrie 2006, a constituit un regres în predarea istoriei. Principiul predării integrate nu este rău, dar modul în care a fost aplicat de către exponenţii puterii comuniste l-au corupt. De fapt, comuniştii nu au urmărit reformarea calitativă a învăţământului istoric, ci au fost din start montaţi pe ideea excluderii din şcoală a cursului de istorie a românilor. Astăzi, pentru profesorii de istorie curricula şi manualele de istorie integrată sunt un adevărat chin. Ambele au fost criticate atât de istoricii din republică, cât şi de peste hotare. De aceea, majoritatea dintre ei se ghidează după prevederile curriculare, dar utilizează manualele de istorie universală şi de istorie a românilor.

— Ce loc ocupă în procesul de studii “istoria integrată” a lui Victor Stepaniuc?

— Deşi istoria integrată se studiază oficial, profesorii utilizează manualele realizate de către istorici cu experienţă şi neimplicaţi în serviciul comuniştilor. Manualele realizate de guvernarea comunistă au însemnat un regres considerabil, după seria de manuale editate cu sprijinul Băncii Mondiale. Reforma comuniştilor în domeniul istoriei poate fi calificată mai degrabă – o contrareformă. Responsabilitatea pentru acest eşec trebuie să o poarte cei care au folosit abuziv puterea şi au distrus învăţământul istoric din R. Moldova, inclusiv analfabetul Stepaniuc, care încearcă, tot abuziv, să impună în sistemul de învăţământ ideologia comunistă ca pe una oficială, ceea ce contravine prevederilor constituţionale.

— Cum a evoluat ştiinţa istorică în perioada guvernării comuniste?

— Ştiinţa şi învăţământul istoric din republică, în perioada guvernării comuniste, mai degrabă au involuat decât au evoluat. Comuniştii au pus piedici permanente istoricilor în realizarea proiectelor de cercetare care nu le conveneau lor pentru că reflectau istoria românilor. În schimb, adepţii curentului “moldovenist” au profitat din plin de susţinerea guvernului. În astfel de condiţii, istoricii au fost nevoiţi să-şi realizeze proiectele de cercetare prin intermediul granturilor obţinute de la donatorii străini. Aşa a fost posibil ca, în ultimii ani, să apară lucrări care suplinesc golurile istoriografice. Aceste rezultate ar fi fost mai multe, dacă ar fi existat un sprijin real din partea instituţiilor guvernamentale.

— Ce ar trebui să se întâmple în politica din R. Moldova ca şi cei care ajung la putere să accepte că suntem români?

— Problema apartenenţei identitare este actuală pentru locuitorii R. Moldova, dar ea poate fi uşor depăşită, dacă ar exista toleranţă şi stimă reciprocă în raport cu originile etnice ale grupului din care provenim sau ne identificăm. Nu este obligator ca cei care ajung la putere sau oricare alt cetăţean să se identifice ca fiind români. Problema e de alt ordin. Cei de la putere trebuie să respecte realităţile etnice din R. Moldova. Identitatea etnică trebuie astăzi apreciată într-un cadru democratic şi cetăţenesc. Statul R. Moldova trebuie să educe cetăţeni activi şi responsabili, care ar fi mândri că s-au născut aici. Guvernul ar trebui să promoveze un concept viabil şi durabil de educaţie cetăţenească. Comuniştii, însă, au conferit cursurilor “Educaţia civică” şi “Noi şi Legea” statut opţional. Abia în acest an, la insistenţa profesorilor, Ministerul Educaţiei a decis să introducă „Educaţia civică” ca obiect obligatoriu în clasele I—XII. Din păcate, proiectul noului curriculum realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei nu corespunde rigorilor contemporane, e structurat prost, iar temele nu numai că nu sunt bine selectate, dar se repetă de la unul la altul. Unele subiecte propuse pentru clasele primare sunt prea complicate pentru vârsta respectivă. De altfel, acest proiect nu a fost propus spre dezbateri publice, la care ar participa, în primul rând, profesorii, cei care trebuie să-l realizeze în practică. În al doilea rând, proiectul trebuie discutat în societate, deoarece vizează formarea şi educarea cetăţeanului.

— Ce faceţi acum la Orheiul Vechi?

— În prezent, la Orheiul Vechi se realizează un program de sondaje arheologice la “Baia tătărască” din sec. XIV. Acesta va fi urmat de activităţi de conservare şi restaurare. Proiectul este susţinut de Ambasada SUA în R. Moldova. Prin intermediul acestui proiect vom încerca să protejăm şi să valorificăm o parte a patrimoniul istoric de la Orheiul Vechi, astfel încât vizitatorul să poată înţelege mai bine vestigiile arheologice, apreciindu-le valoarea. În perspectivă, vom lucra şi asupra dosarului de înscriere a Rezervaţiei Orheiul Vechi în lista monumentelor mondiale. Amintim că, din cauza indiferenţei şi a iresponsabilităţii guvernului comunist, în martie 2009, dosarul a fost respins de UNESCO.

— Ce mai cunoaşteţi despre descoperirile arheologice din Valea Morilor?

— La Valea Morilor continuă, deşi modest, lucrările de cercetare. S-a elaborat chiar şi un proiect de cercetări, mai amplu, care e în aşteptarea verdictului de susţinere sau respingere din partea conducerii Academiei de Ştiinţe. Mass- media a reflectat pe larg descoperirile din acest sit, impresionante prin vechimea lor. Problema, şi în acest caz, este indiferenţa. Atât a Consiliului municipal Chişinău, cât şi a Ministerului Culturii, responsabile de managementul arheologic. Legislaţia prevede foarte clar că patrimoniul cultural este sub protecţia statului şi proprietarul sau cel care intenţionează să execute anumite lucrări trebuie să acopere şi costurile de cercetare, pentru a obţine descărcarea locului de sarcina arheologică. La noi, însă, arheologii trebuie să alerge prin instanţe şi să bată la uşă pentru a căuta bani pentru cercetări. Dacă nu există interes politic sau economic, apare riscul ca, sub aspect arheologic, siturile să nu mai poată fi cercetate, deoarece buldozerele sunt mult mai operative. Amintesc aici cazul de la Giurgiuleşti, când, în urma construcţiei segmentului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, au fost distruse 26 de situri arheologice. Responsabili de această infracţiune sunt Guvernul şi Căile Ferate, care ar trebui trase la răspundere.

— Ce reprezintă astăzi Asociaţia Istoricilor din R. Moldova (AIRM)?

— În 2009, AIRM a împlinit 20 de ani. O vârstă modestă, sub aspect istoric, dar, în cele două decenii, istoricii au contribuit la promovarea adevărului istoric, au luptat cu ideologia comunistă şi cu intenţiile de manipulare a istoriei. Membrii asociaţiei au fost implicaţi în elaborarea şi scrierea manualelor de istorie universală şi a românilor. Asociaţia a fost una dintre puţinele structuri nonguvernamentale care s-a opus introducerii forţate a cursului de istorie integrată. AIRM este o asociaţie a tuturor istoricilor, asigurând astfel o legătură directă între cadrele didactice şcolare, universitare şi de cercetare. AIRM susţine grupurile etnice din republică în scrierea istoriei lor adevărate, studierea mai profundă a graiului matern în învăţământ. Din momentul fondării, AIRM a stabilit ca prioritate educarea cetăţenilor din R. Moldova, mai ales a tinerei generaţii, în spiritul dragostei faţă de ţară şi de neam, formarea conştiinţei naţionale. Totodată, AIRM este fidelă principiului său statutar şi luptă în continuare împotriva dictatului ideologic, a monopolismului în studierea şi tratarea problemelor importante ale istoriei, împotriva falsificării intenţionate şi politizării excesive a istoriei, stimulând discuţiile libere, pluralismul de idei şi de opinii.

— Cât de pasionaţi sunt tinerii de ştiinţa istorică? Cât de mare e concursul la facultăţile de istorie?

— În ultimul timp se observă o reducere considerabilă a interesului tinerilor faţă de istorie. Situaţia se datorează unui complex de cauze, printre care şi frecventele incursiuni asupra istoriei. În luna iunie 2009, guvernul comunist a interzis înmatricularea studenţilor la istorie, la Universitatea “B.P. Hasdeu” din Cahul şi la ULIM. Astfel, pentru anul 2009—2010, doar două instituţii au înmatriculat studenţi la istorie – USM şi UPS “Ion Creangă”. Şi în aceste instituţii, însă, numărul locurilor a fost limitat. Anual, la ambele facultăţi, sunt înmatriculaţi cca. 200 de studenţi. Cât priveşte concursul, nu mai avem competitivatea de altădată, când pe un loc candidau până la 8—10 persoane. Astăzi, dacă avem 2—3 candidaţi – e mult.

— Cum vedeţi soluţionarea “problemei transnistrene”?

— Fără voinţa Moscovei, “problema transnistreană” nu va fi soluţionată vreodată. Mai ales că, în teritoriile controlate de autorităţile separatiste, a fost educată deja o generaţie de tineri în spiritul urii faţă de tot ce este românesc. Ei văd reintegrarea ca un pericol. Astfel, cu trecerea timpului, rezolvarea “problemei transnistrene” devine tot mai dificilă sau chiar imposibilă. După evenimentele din Georgia, de anul trecut, Rusia a demonstrat comunităţii internaţionale ce se poate întâmpla cu unele regiuni de conflict. Printre acestea se înscrie şi R. Moldova şi autoproclamata rmn.

— Ce destine au avut, de-a lungul timpului, falsificatorii istoriei?

— Istoria, mai devreme sau mai târziu, pune totul şi pe toţi la locul lor. Aşa se va întâmpla şi cu toţi cei care au abuzat şi au manipulat istoria în ultimii ani. Odată cu restabilirea unei guvernări democratice, va trebui continuat procesul asupra comunismului şi arătat lumii întregi impactul politicii şi ideologiei lor din momentul instaurării puterii sovietice şi până astăzi. În această ordine de idei, istoricilor le va reveni cea mai grea sarcină: să se cerceteze documentele de arhivă şi să spună adevărul aşa cum a fost el, depăşind emoţiile şi interesele de grup.

— Ce s-ar putea întâmpla cu falsificatorii istoriei românilor?

— Şi la acest subiect, eu cred că e bine să iniţiem un proces public în urma căruia s-ar arăta cine, ce şi de ce a falsificat istoria naţională. În ultimii ani, au apărut un şir de studii cu caracter istoriografic prin care s-au demonstrat falsurile, plagiatul şi abuzurile unor pretinşi istorici. Cel mai recent caz este lucrarea de doctorat şi monografia lui V. Stepaniuc, care, prin uz de putere, a reuşit să obţină titlul de doctor. Astfel de situaţii nu trebuie admise, iar cei care au executat ordinele lui Stepaniuc trebuie să aibă curajul să recunoască acest fapt, pentru a-şi restabili propria imagine. Comisia Superioară de Acreditare şi Atestare (CSAA) ar trebui să-i retragă titlul de doctor lui V. Stepaniuc, deoarece acesta l-a obţinut prin abuz de putere, iar lucrarea lui este plină de falsuri şi plagiat. Altfel, CSAA corupe esenţa titlului academic şi al nivelului de cercetare din republică.

— Cine a avut nevoie de o nouă “sărbătoare” în R. Moldova – 650 de ani ai statalităţii moldoveneşti?

— Răspunsul la această întrebare este foarte scurt – comuniştii. Ei sunt meşteri la iniţierea unor astfel de sărbători. Cu atât mai mult cu cât anul 2009 a fost unul electoral. AIRM a organizat o masă rotundă şi o conferinţă la care s-a discutat acest subiect şi am arătat clar că este un fals iniţiat de către comunişti. Materialele dezbaterilor au fost publicate în nr. 1 din acest an al revistei “Destin Românesc”.

— Cine e autorul acestei sărbători?

— După toate probabilităţile, autorii pretinsei sărbători sunt consilierii preşedintelui Voronin, dar în afară de lansarea pompoasă nu au reuşit să realizeze prea multe. În agenda comuniştilor era preconizată pentru luna iunie şi o conferinţă ştiinţifică, care a fost suspendată.

— Ce argumente au istoricii veritabili întru stabilirea adevărului la capitolul “statalitatea moldovenească”?

— Şi aici lucrurile sunt foarte simplu de explicat. Nimeni nu contestă suveranitatea, independenţa şi statalitatea R. Moldova. Însă este greşit să căutăm şi să învechim statalitatea moldovenească, când R. Moldova a devenit stat independent pe harta Europei abia în anul 1991. Nu negăm faptele istorice în care a fost implicat de-a lungul istoriei spaţiul pruto-nistrean, dar nu trebuie să ne însuşim ceea ce nu ne aparţine. În sec. XIV, o parte a teritoriilor de la est de Carpaţi au fost controlate de Hoarda de Aur, dovadă fiind vestigiile arheologice descoperite la noi, în primul rând, oraşele tătăreşti de la Orheiul Vechi şi Costeşti. Teritoriile dintre Prut şi Nistru au devenit parte a Ţării Moldovei abia în sec. XV, dar în 1812 au fost rupte din componenţa statului de Imperiul Rus. Entitatea politică Ţara Moldovei a rămas pe harta Europei până la 1859, când s-a produs Unirea principatelor române. Cum putem pretinde la o succesiune istorică a statalităţii moldoveneşti pe teritoriul pruto-nistrean, care a fost incorporat în Imperiul Rus, iar Ţara Moldovei şi-a păstrat existenţa mai departe. Şi speculaţiile pe marginea evenimentelor din 1917—1918 au o justificare insuficientă. R. Moldova nu poate fi considerată succesoare a Republicii Democratice Moldoveneşti (RDM), formate la 2 decembrie 1917, deoarece prin Unirea cu România ea s-a dizolvat. Hotarele de astăzi ale R. Moldova nu reprezintă hotarele RDM din 1917. Prin ocuparea Basarabiei de către URSS, în 1940, şi constituirea RSSM nu s-a revenit la RDM. Din contra, în legea sovietică despre cetăţenie au fost consideraţi cetăţeni ai RSSM/URSS toţi locuitorii spaţiului pruto-nistrean din perioada ţaristă şi nu cetăţenii RDM. Astfel, istoricii şi politicienii ar trebui să se conformeze adevărului istoric, depăşind starea de orgoliu legată de vechimea statului moldovenesc. R. Moldova este un stat contemporan pe harta lumii, începând cu 1991, existenţa căruia este recunoscută de peste 150 de state. Ar trebuie să avem grijă să construim un stat şi o societate sănătoase, în spirit democratic, tolerant, ţinând cont de experienţele trecutului.

— Tot mai frecvent guvernanţii de la Chişinău au vorbit despre patriotism şi patrioţi. Ce aveau ei în vedere?

— Conceptul de patriotism şi patrioţi este astăzi depăşit. El a fost caracteristic statelor naţionale din epoca modernă, apoi a fost preluat, şi corupt, de către statele totalitare. Astăzi se promovează conceptul “cetăţeanului activ” sau al “cetăţeniei democratice”, care presupun formarea cetăţenilor responsabili, care ar conştientiza şi ar aprecia apartenenţa lor cetăţenească. Fiecare cetăţean trebuie să fie mândru de ţara în care s-a născut, a copilărit, s-a educat, a activat, indiferent unde l-a dus vieţa. Astfel, comuniştii au încercat să speculeze cu aceste noţiuni, fără a ţine cont de realităţi. Totodată, ei nu au capacitatea să implementeze cel puţin aceste concepte, deoarece ideologia comunistă este falimentară, iar adepţii acesteia sunt sub orice critică.

— Cum e să fii cercetător ştiinţific în R. Moldova?

— Situaţia economică a categoriilor bugetare din R. Moldova este, în general, complicată. Nu este un secret că cercetătorii au salarii mizerabile. De aceea, fiecare dintre noi încearcă să reziste cum poate, activând, bunăoară, în mai multe instituţii sau proiecte de cercetare. O salvare pentru mulţi cercetători sunt bursele de studii sau cercetare, oferite de diverse programe şi fundaţii din occident. Există mulţi colegi care, fie că au fost nevoiţi să plece din Moldova (în Canada, Germania, Grecia, SUA etc.), fie sunt nevoiţi să practice muncile sezoniere. Adică pleacă pentru 2—3 luni la muncă peste hotare şi apoi revin la catedră. Această situaţie nu este deloc normală, deoarece duce la scăderea calităţii prestaţiilor pe care le fac la catedră sau institut de cercetare. Însă fiecare încearcă sa facă faţă cerinţelor materiale ale familiei şi să-şi ajute copiii. Mulţi tineri locuiesc la gazdă sau în căminele studenţeşti. Programele de stat care se anunţau a sprijini tinerii specialişti în cele mai dese cazuri au rămas doar declaraţii politice.

— Dacă ar fi să puteţi influenţa viitorul, aţi insista ca şi copiii dvs. să aleagă ştiinţa, ca profesie?

— Decizia trebuie să aparţină copiilor. Eu pot doar să le sugerez sau să le dau un sfat. A fi om de ştiinţă este un sacrificiu. Pe de altă parte, trebuie să ai abilităţile necesare, răbdarea de a căuta, analiza şi a face anumite concluzii pe marginea unui sau altui subiect. De aceea, eu voi susţine şi voi încuraja tot timpul tinerii care şi-au ales cercetarea ca domeniu de activitate.

— Cum faceţi faţă cerinţelor familiei, în condiţiile în care, presupunem, aveţi un salariu nu prea mare? Cum vă descurcaţi?

— Un profesor din Germania le spunea colegilor de la institut că zilnic avem la dispoziţie 24 de ore pentru a ne realiza obiectivele profesionale. Este complicat să rezişti realităţilor şi necesităţilor actuale, însă este posibil să faci faţă dacă îţi organizezi bine timpul şi ştii ce vrei să faci. Deseori, munca este în detrimentul familiei şi e un lucru periculos. Ar trebui să oferim mai mult timp familiei şi copiilor, dar realităţile din jur deseori nu ne permit acest lux.

— Foarte mulţi intelectuali, ca să supravieţuiască în actualele condiţii economice, muncesc la câteva locuri de muncă. Ce consecinţe poate avea extenuarea lor fizică asupra calităţii vieţii acestora?

— Este adevărat, profesorii şi cercetătorii se confruntă cu condiţii dificile care, în final, au un impact grav atât asupra sănătăţii lor fizice, cât şi asupra serviciilor pe care le prestează. În mod normal, cercetătorilor şi profesorilor ar trebui să le fie create condiţii de munca adecvate, să aibă acces la sursele istorice, să poată merge la diverse stagii de cercetare peste hotare, să poată participa la conferinţe, să poată publica rezultatele investigaţiilor etc. Doar aşa pot fi obţinute rezultate calitative.

— Ce aşteptări aveţi de la noua alianţă politică din R. Moldova?

— În primul rând, sper că vor rezista situaţiei de criză, atât din punct de vedere politic, cât şi economic. În al doilea rând, sper să revenim la o situaţie normală, când fiecare va putea să-şi realizeze interesele profesionale, fără implicarea politicului şi ideologizarea societăţii pe principii de partid. Totodată, sunt conştient că noua alianţă are o sarcină foarte grea, revenindu-i să corecteze erorile şi să combată fărădelegile produse de guvernarea comunistă. La fel de importantă este respectarea legii şi pedepsirea abuzurilor.

— Cum explicaţi că unii dintre absolvenţii universităţilor din România, bunăoară, unii actuali miniştri, devin antiromâni “convinşi”?

— Oamenii au fost şi au rămas materialişti. După toate probabilităţile, această categorie de persoane a folosit momentul pentru a-şi realiza anumite interese materiale, respectiv au folosit această oportunitate. Este anormal să deviezi de la nişte principii, dar pentru această categorie de oameni banii contează mai mult decât valorile morale. Majoritatea dintre ei sunt oportunişti, să vedeţi cum îşi vor schimba mesajul după preluarea puterii de către guvernarea democratică. Ar trebui să fim foarte atenţi cu astfel de oameni, aceştia ne vor trăda tot timpul.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

22 comentarii

  1. alex

    cei care au invatat in Romania sunt si prosti si rai, romanii au fost indulgenti cu ei si fata de mediocritatea lor, Zagorodnai a facut facultatea la Craiova, dar vai de limba lui romana, si prostia lui sa transformat in romanofobie si taratura. Cam asa sunt si ceilalti cu studii in Romania care se afla in tabara lui voronin.Fiti vigilenti, ca deja sobolanii se vor dezice de corabia lui V.

  2. Stefanita

    Alex,generalizezi …Nu poti spune ca italienii sunt mafioti ,romanii puturosi,rusii betivi,moldovenii rai si prosti.Nici macar nu poti spune astfel de gogomanii despre studentii moldoveni …Asta e un cliseu raspandit de propaganda antiunionista si exprima dorinta cea mai fierbinte a antiunionistilor si rusilor.
    Cliseul asta il intalnesc des in presa comunista si incearca sa contribuie la ridicarea unui zid intre noi si basarabeni la nivelul constiintei colective,daca nu se mai poate izola perfect ca pana in 1990 Moldova de Romania.
    Distractia mare incepe cand acest tip de propagandisti anti romani zbiara ca studentii basarabeni produc tulburarile anticomuniste si prounioniste in Basarabia cand se intorc acasa..Hai sa radem impreuna !
    Cat despre toleranta fata de studentii basarabeni,iar gresesti,nu exista o astfel de politica in Romania .

  3. alex

    singur am invatat in Romania iimediat dupa 90, am revenit acasa, nu sunt nici comunist, nici romanofob. Nu generalizez, ma refer doar la lichelele comuniste, care chipurile scoala in Romania, dar tot in rusa vorbesc, probabil dintre acestia erau turnatori la SIS-KGB

  4. alex

    apropo, de toleranta, am vazut cum mediocritatile se chirceau la examene si spuneau ca se blocheaza, unii profesori mai batrani, cunoscand rusa, le zicea sa zica in rusa daca le e mai usor, dar de unde nu e, nici intro limba nu e. oricum nu erau pichati nici o data

  5. STEFANITA

    De acord Alex,dar trebuie sa observam ca este prea des vehiculata lozinca asta imputita conform careia elevii si studentii basarabeni care studiaza cu burse in Romania se intorc romanofobicu totii si ca asa ceva nu corespunde adevarului.Pentru ce s-ar intoarce acei studenti in Basarabia scarbiti de Romania care totusi i-a ajutat cu miile pana acum,daca nu cumva cu zecile de mii ?E clar ca pute aici a propaganda imputita antiromaneasca.Or fi cativa prapaditi care nu au venit cu ganduri curate in Romania si care de fapt au fost preluati de serviciile secrete si latra cum li se da ordin…De asemenea e posibil ca o mica parte dintre bursierii basarabeni sa nu fie capabil sa invete pentru ca nu-i ajuta capul.Marea majoritate nu face insa parte din nici una din categoriile astea.Foarte multi lupta acum impotriva comunistilor in Moldova si pentru limba romana.Asta zic eu ca e adevarul.

  6. Constantin

    100% de acord Stefanita ! Nu reprezinta Mailat Romanii cum nu reprezinta Gorbunov ceilalti romani din Basarabia.Asa si cu studentii sunt si aici si dincolo de Prut tot felul de lepadaturi!!!

  7. Klaus steinberg

    Coane MUSTEATZA ; NU STI CINE VA CONTESTATA STATALITATTTTEA ??? Iaca cine :Romania , pentru Romania voi nu existati ca stat , paccat de doctorat ! Voi sunteti asa o palma de pamant fara nici un rost .Ma asteptam mai mult de la un istoric .Parol. Daca Romania v-ar recunoaste ca stat ar semna tratatul de recunoastere a frontierelor.

  8. STEFANITA

    Klaus puiule,iar spui tampenii …ROMANIA A FOST PRIMA TARA DIN LUME CARE A RECUNOSCUT OFICIAL STATUL INDEPENDENT MOLDOVA.
    RUSIA ESTE CEA CARE A ORGANIZAT SI SUSTINE IN CONTINUARE SEPARATISMUL TRANSNISTREAN SI MENTINE TRUPE IN MOLDOVA.
    RUSIA ESTE CEA CARE SE AMESTECA GROSOLAN IN TREBURILE INTERNE ALE STATULUI MOLDOVEAN ,dand periodic “indicatii”conducerii statului moldovean{ultima este aceea a legalizarii limbii ruse ca limba oficiala in stat !}.
    EU SUNT DE ACORD CA GANDESTI STRICAT LA MINTE,CA UN COMUNIST IMPUTZIT CE TE AFLI,DAR PARCA ESTE PREA DE TOT SA ACUZI ROMANIA DE NENOROCIRILE PE CARE LE FACE RUSIA IN MOLDOVA !
    TIE CHIAR NU TI-E RUSINE SA SPUI PROSTIILE PE CARE LE SPUI ?TU CHIAR NU AI PUTINA MANDRIE ?DE CE ITI PLACE SA POZEZI IN BOLNAV MINTAL ?

  9. STEFANITA

    KLAUS ,TRATATUL DE RECUNOASTERE A FRONTIERELOR CU R.MOLDOVA EXISTA SI E SEMNAT.TU VREI SA SPUI CEVA DESPRE TRATATUL PRIVIND MICUL TRAFIC DE FRONTIERA.ACESTA INTARZIE LA SEMNARE PENTRU CA TOV.VORONIN VREA SA INGRADEASCA BASARABENII CARE VOR SA SE DEPLASEZE IN ROMANIA,IN SPECIAL POPULATIA CARE TRAIESTE IN APROPIEREA GRANITEI CU ROMANIA ..
    MAI MANANCI MULT RAHAT ,KLAUS PUIULE ?

  10. STEFANITA

    Ce studiază tinerii din R.Moldova- istorie sau ideologie comunistă?

    Asociaţia Istoricilor din Moldova a acuzat astăzi PCRM de ingerinţă în sistemul educaţiei, acuzând Partidul Comuniştilor că îşi impune ideologia în sistemul de învăţământ, nu în ultimul rând, prin conţinuturile curriculare propuse de Ministerul Educaţiei şi Tineretului pentru anul de studii 2009-2010.
    Istoricii au cerut demisia ministrului Educaţiei, Larisa Şavga şi Vasilisei Iluţa, şefa Direcţiei educaţie preşcolară şi învăţământ general.
    Totodată membrii Asociaţiei au atenţionat profesorii asupra conţinuturilor curiculare la istorie, calificându-le drept o nouă tentativă de falsificare a istoriei.

    Conţinuturile curriculare sunt oferite profesorilor sub formă de sugestii. “Din acestea lipsesc teme cum ar fi Marea Unire din 1918, niciun cuvânt despre pactul Ribbentrop-Molotov, lipsesc orice teme legate de aspectul represiv al Uniunii Sovietice. Iar anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812, este interpretată în stilul ideologilor PCRM, drept “dezintegrarea teritorială a Moldovei”. Nu se vobeşte nimic despre valurile de deportări, despre foametea din 1946 – 47, niciun cuvânt despre deznaţionalizare, rusificare, politica de cadre promovată de sovietici pe teritoriul Basarabiei”, a declarat istoricul Gheorghe Paladi.
    “În 2005, la Tiraspol, a fost editat “Istoria rodnovo kraia” – un manual care vine să completeze manualul de istorie al Rusiei şi care a fost editat cu scopul de a justifica crimele regimului sovietic. O tendinţă similară se atestă şi pe malul drept al Nistrului” a constatat istoricul Igor Caşu.

    “Deşi sunt oferite sub forma unor sugestii, dacă profesorii le neglijează riscă să creeze probleme copiilor la examene sau olimpiade, unde vor fi introduse multe din acestea”, a declarat Daniela Buga, profesoară de istorie.

    Istoricii au constatat transnistrizarea învăţământului istoric din R. Moldova. Dacă acum câţiva ani profesorii şcolilor cu predare în limba română din Transnistria, predau limba română pe furiş, având în preajmă manuale sovietice de limbă moldovenească în grafie chirilică în caz de un control inopinat din partea autorităţilor separatiste, o situaţie similară se atestă în ultimii ani la obiectul istorie în instituţiile de învăţământ din dreapta Nistrului, manualele de istoria românilor fiind escamotate cu manuale de istorie integrată. Situaţia a devenit şi mai gravă în urma protestelor de la 7 aprilie curent. “La noi în societate este o dictatură mascată. Unii profesori au predat istoria bazându-se pe manuale de istorie integrată, cei mai mulţi însă dintre colegii mei au păstrat aceste manuale doar în caz de control”, a mai spus Daniela Buga.

  11. STEFANITA

    Comunismul sovietic-o crima fara egal impotriva omenirii .

    Kievul a acuzat Moscova şi, implicit, Rusia de genocidul poporului ucrainean {„Golodomorul” – foametea cauzată de colectivizarea forţată şi vertiginoasă a agriculturii din Ucraina) în timpul foametei organizate din anii 1932-1933, cînd şi-au pierdut viaţa circa opt milioane de oameni (inclusiv moldovenii de la Răsărit de Nistru şi de Bug).
    URSS şi clica comunistă criminală care în anul 1917 care a uzurpat puterea în fostul Imperiu Rus a recurs la genocid faţă de minorităţile naţionale şi popoarele regiunilor cucerite.

    Comuniştii, la fel ca şi criminalii de drept comun, nu au naţionalitate şi nici patrie. Pentru ei este caracteristică maxima „proles”-ului roman – „Ubi bene, ibi patria!” („Unde e bine, acolo e patria!”). Lozinca lansată de către părinţii fondatori ai comunismului: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă” oglindeşte cum nu se poate mai bine această stare de lucruri. Vechii romani îi numeau proletari („proles”) pe reprezentanţii păturilor marginale ale societăţii – boschetarii, cerşetorii, cei fără de casă şi pămînt.
    Această pătură socială îi includea, bineînţeles, şi pe cei care alcătuiau lumea interlopă din polisul roman în perioada republicană. Dealtfel, criminali de drept comun erau destui şi în rîndurile comuniştilor din „primul val”.
    În aşa zisele partide comuniste naţionale reprezentanţii naţiunii titulare alcătuiau numai masa membrilor de rînd.
    Nucleul conducător al acestora (comitetele centrale) erau alcătuite, mai ales, din evrei: Leon Troţki, Zinoviev, Rîkov, Kamenev (Rusia), Bela Kun şi Tibor Samueli (Ungaria), Ana Pauker (România), Karl Marx, Libknecht şi Rosa Luxemburg (Germania). Chiar şi Lenin a fost un fel de metis evreo-kalmuko-rus.
    Sionismul a dat naştere unui partid pe măsură sa – un fel de tărpani fără rădăcini mînaţi de vînt care se agaţă de orice le vine în cale. Este caracteristic faptul că în anii ’20 ai secolului trecut orice afirmare a patriotismului sau a interesului faţă de istoria naţională era tratată ca o manifestare a naţionalismului şi sancţionată ca atare.

    Anume Lenin a fost autorul împărţirii teritorial-administrative a URSS care nu a avut nimic în comun cu criteriul etnic, istoric şi nici măcar geografic. Principiul autodeterminării pus de către Lenin la baza politicii sale naţionale nu a fost decît un paravan pentru a ascunde scopul său adevărat – distrugerea a tot ce ţinea de patriotism, cultură naţională, limbă, spiritualitate şi religie. Altfel spus, globalizarea în acţiune.

    În ura lor faţă de tot ce ţine de popor, cultură şi limbă (indiferent care), bolşevicii aveau în proiect introducerea unei limbi artificiale (esperanto) în calitate de limbă de comunicare pentru proletariatul din întreaga lume în general şi a Uniunii Sovietice, în special. Numai cheltuielile uriaşe legate de implementarea acestei idei monstruoase şi realităţile etno-lingvistice au împiedicat realizarea lui în practică.

    În această încercare se încadrează şi planurile de distrugere a familiei, iniţiate de feminista exhibiţionistă înrăită Alexandra Kollontai. Or, se ştie că anume în familie se educă o cultură a limbii materne, dragostea faţă de patrie, popor, cultură, religie şi limbă, adică a faţă de tot ce provoca bolşevicilor din generaţia lui Ilici adevărate accese de isterie.
    Practica a dovedit, însă, că distrugerea familiei duce în mod inevitabil la dezintegrarea societăţii şi statului.
    Deoarece ideea revoluţiei mondiale şi-a demonstrat inconsistenţa rapid, bolşevicii s-au văzut nevoiţi să construiască comunismul într-un singur stat -URSS. Prin urmare, familia, în calitatea sa de celulă de bază a societăţii şi statului, trebuia încă păstrată,pentru a se evita dezintegrarea societatii si inclusiv a statului..
    Clica comunistă cosmopolită, care a uzurpat puterea în fostul Imperiu Rus, avea nevoie de o masă amorfă de oameni cu creierii bine spălaţi, un fel de zombi care nu ar avea nici un fel de memorie istorică.
    În acest context, ea a fost duşmanul oricărui popor, cultură, limbă şi religie, adică a tot ce ţine de a fi om.

    Comuniştii au încercat să creeze un „om al viitorului” (vezi: „Codul moral al constructorului comunismului” din programul PCUS – n. a.). Pentru a putea fi mai uşor manipulat, “omul nou,comunist” trebuia lipsit de orice „prejudecăţi” de ordin religios, lingvistic şi cultural. Pentru a atinge acest scop, bolşevicii au procedat la nimicirea fizică a intelectualităţii şi clerului si la rusificarea fortata a popoarelor cotropite.
    Fondul genetic al tuturor popoarelor care au avut neşansa să construiască comunismul a fost deteriorat iremediabil.
    Atunci cînd nemţii au ajuns la porţile Moscovei şi ştreangul călăului a devenit aproape palpabil, diriguitorii de la Kremlin şi-au amintit de „marele popor rus”.
    Pentru a-l adula, s-au şters de colbul arhivelor chipurile lui Alexandru Nevski, Kutuzov şi Uşakov, s-au redeschis bisericile transformate în cluburi, muzee de ateism „ştiinţific” şi depozite.
    Stalin a ordonat, chiar, ca la rubrica „naţionalitate” din paşaportul şi biletul său de partid să fie scris ca „rus” şi nu „gruzin”.
    Războiul a fost cîştigat cu jertfa supremă a tuturor popoarelor Uniunii Sovietice, dar, laurii victoriei au fost uzurpaţi de aceeaşi clică criminală.
    După ce prima spaimă a trecut, s-a revenit la prigoana Bisericii Ortodoxe şi a culturii spirituale a popoarelor sovietice.
    Măscăriciul de curte al lui Stalin, Nichita Hruşciov, a declarat în anul 1961, că peste douăzeci de ani, poporul sovietic va trăi în comunism, iar el personal îl va arăta la televizor pe „ultimul popă”.
    Represaliile anti-creştine au fost reluate cu o forţă întreită. Hruşciov a închis vernisajul pictorilor de la centrul de expoziţii Manej sub motiv că ele au fost organizate de „pidorasî” (cuvinţelul îi aparţine, vezi memoriile lui Vladimir Vîsoţki) şi a ordonat să fie ras cu buldozerele. Cum, însă, Dumnezeu nu bate cu băţul, bustul său funerar de la cimitirul Vagansk a fost îndeplinit de către sculptorul Ernst Neizvestnîi care într-adevăr a fost homosexual.
    Prima foamete organizată a fost cea din regiunile de pe Volga şi au suferit de pe urma ei, în primul rănd, ruşii.
    Colectivizarea, valurile de represalii din anii ’30 ai secolului trecut au decimat toate popoarele Uniunii Sovietice . Milioane de oameni au murit de foame în Kuban, Stavropol, Kazahstan şi în alte „republici-surori”.

    Acelaşi lucru îl putem afirma şi despre foametea din anii 1946-1947 cînd şi-au pierdut viaţa şi sute de mii de români basarabeni.
    Enumerarea acestor fapte am făcut-o în încercarea de a argumenta un adevăr contestat de nostalgicii epocii sovietice de toate culorile şi limbile – regimul comunist sovietic a reprezentat cea mai criminala oranduire din istoria omenirii.
    În anii ocupaţiei sovietice noi putem vorbi despre o trădare a românilor de catre Rusia ,Basarabia a fost batjocorită şi siluită de către lepădăturile comuniste aduse de cotropitorii sovietici rusi.
    La baza acestui material au stat scrieri ale unor istorici si intelectuali basarabeni,in principal articole ale d-lui A.Apolschi

  12. STEFANITA

    MISTERELE CUVINTELOR / Mancurt, a mancurtiza, mancurtizare

    ——————————————————————————–

    Nu stim cat va fi circulat inainte de 1980 in republicile central-orientale ale fostei Uniuni Sovietice, dar si-a inceput glorioasa cariera mondiala o data cu romanul lui Cinghiz Aitmatov „O zi mai lunga decat veacul», scris si publicat in ruseste, rapid tradus in toate limbile Pamantului (la noi {in Romania}a aparut – incredibil! – in 1983).

    In legenda despre mancurti (prizonieri carora prin mijloace de o cruzime asiatica li se sterg memoria, vointa, nazuintele, initiativa, transformandu-i in sclavi perfecti, care executa orbeste ordinele si nu au alta grija decat indestularea burdihanului) relatata intr-un capitol al cartii, toata lumea a vazut o parabola pentru „Homo sovieticus». „Omul nou» la a carui constructie (de parca ar fi fost un baraj…) visa Ceausescu era si el tot un mancurt – rupt de traditie si de locurile natale, aruncat in cutiile de beton de la oras, muncind pe branci pentru indeplinirea planului cincinal in patru ani si jumatate cu toate ca manca „stiintific», venerandu-si conducatorul, vorbind in lozinci si indurand totul cu o inconstienta vecina cu fericirea.
    „Mancurtii se afla printre noi si triumful lor va fi o rana pentru istorie», avertiza in februarie 1991 un articol din „Romania libera», consemnand extinderea de sens a lui mancurt de la sclavul kirghiz al lui Aitmatov si de la omul orwellian, la care jinduiesc toate regimurile totalitare, catre individul inrobit si indobitocit al societatii zise „libere» sau „deschise». „Sclavul fericit», „consumatorul multumit» al postmodernitatii globalizant-consumiste sunt oare altceva decat mancurti contemporani? Si lor li s-a spalat creierul, dar nu prin tortura, ci prin televiziune si prin promovarea placerii ca unic scop al vietii. Banul, noul stapan in fata caruia se prosterneaza, nu mai are chip, se exprima doar valoric, in raporturi de schimb, aproape ca nu mai are nici materialitate, pentru ca a devenit in mare parte virtual, produs, primit si platit cu mijloace electronice, dar dicteaza in tot si in toate. „Nu schimba o vorba cu nimeni», povesteste Aitmatov despre mancurtul kirghiz, dar pare a-l avea in fata ochilor pe insinguratul din fata unui ecran de computer. „Toate gandurile lui se indreptau spre indestularea pantecelui. Alta grija n-avea», mai relateaza Aitmatov despre trecutul legendar, dar parca ar vorbi despre lumea noastra, tot mai despiritualizata, tot mai necredincioasa si mai frenetic consumista…
    Mancurtizarea marsaluieste nestingherita: „Nu exista nici o lege care sa interzica «mankurtizarea» constiintelor» (Romania libera, 11 II 1994). Si nu mai vizeaza astazi doar indivizii, ea se poate aplica si neamurilor: „Popoarele care isi uita obiceiurile, isi uita istoria, isi uita limba si nu o mai folosesc dispar de pe fata pamantului. Sau, cum s-a spus, se «mankurtizeaza»» (Romania libera, 16 IX 2005). Iar foarte recent, Nicolae Manolescu consemna pericolul mancurtizarii acolo unde ne-am astepta cel mai putin: printre cititorii de literatura, daca sunt vaduviti de viziunea istorica, daca li se ofera doar lecturi amnezice: „Si cititorii de literatura pot deveni niste mancurti. E destul sa le vedem celor mai multi preferintele. Ca sa-i crutam (…) e necesar sa-i luam cu noi intr-o cat mai lunga plimbare prin istoria literaturii» (Adevarul, 15 XII 2008). Nicolae Manolescu pare a fi scris randurile de mai sus avand in fata ochilor programa de literatura romana (acum numita pompos curricula) emanata de Ministerul Educatiei, care in actuala denumire a institutiei nici macar nu mai este „nationala», ci legata de „Cercetare si Inovare». De parca ar fi posibile educatia, cercetarea si inovarea fara traditie si fara specific national. Nu e departe ziua cand institutia se va numi, pur si simplu, Ministerul Mancurtizarii…
    Nu ne ramane decat sa scandam, ca sa nu le uitam, versurile poetului Grigore Vieru, basarabean care cunostea mai bine decat noi tertipurile folosite pentru extirparea memoriei:
    Sa recitam impreuna,noi,cei ramasi in picioare,nemarcurtizati :

    „Da,
    urasc pe mancurt.
    Mi-i draga doina
    prin care exist.
    Nu ma tarai slugarnic.
    Pe scurt,
    Sunt na-ti-o-na-list…»

  13. STEFANITA

    FORMAREA RASSM – DIVERSIUNE ÎMPOTRIVA POPORULUI ŞI STATULUI ROMÂNESC

    Crearea RASSM în anul 1924 a reprezentat un jalon important nu doar în destinul românilor transnistreni şi al celor basarabeni, dar şi în destinul românilor de pretutindeni.
    Acest eveniment are o semnificaţie contradictorie în special din cauza consecinţelor sale imediate, precum şi a celor cu efecte de lungă durată.
    Formarea RASSM a însemnat crearea unei statalităţi româneşti (moldoveneşti) acolo unde aceasta nu a existat niciodată – pe malul stîng al Nistrului. Contrar intenţiilor adevărate ale Moscovei, formarea acestei autonomii a contribuit într-o oarecare măsură la conservarea şi emanciparea elementului românesc (moldovenesc) într-o regiune unde acesta, deşi era autohton, se afla în pragul dispariţiei. RASSM, indiferent de atitudinea pe care o manifestăm faţă de acest fapt istoric, a servit drept bază pentru crearea statului moldovenesc contemporan.
    Consecinţele pozitive ale evenimentului se sfîrşesc însă aici (de altfel, încercăm să vedem partea bună a lucrurilor nu fără o doză mare de scepticism).

    Pe de altă parte:

    · După refuzul României de a accepta desfăşurarea unui plebiscit în Basarabia, autonomia moldovenească de pe malul stîng al Nistrului a servit drept pretext pentru raptul teritorial la care a fost supusă România Mare în iunie 1940[i].
    Lozinca „reunirii fraţilor de pe malul stîng şi malul drept” şi a „reîntregirii RASSM” a fost laitmotivul propagandei sovietice în relaţiile dintre România şi URSS în anii1924-1940.

    · Delimitarea graniţelor dintre RASSM şi „republica-metropolă” RSS Ucraineană ce s-a făcut în anii 1924-1929[ii] a contribuit la accelerarea procesului de deznaţionalizare şi asimilare a românilor moldoveni din Bugo-Nistria.

    · Impunerea argoului „şantist”, rusificat pînă la grotesc, ca limbă oficială în RASSM a contribuit la crearea unei pseudo-conştiinţe „naţionale” nu numai la românii din stînga Nistrului, dar şi la cei din stînga Prutului. Înstrăinarea între români, care s-a produs în anul 1812, a prins rădăcini adînci după anul 1924.

    Crearea RASSM şi plăzmuirea „linghii şî nărodului maldavenesc” au fost nişte acţiuni criminale ale Moscovei îndreptate cu bună ştiinţă împotriva poporului şi statului român. Aceste acţiuni nu au nimic în comun cu „grija” declarată pentru binele „poporului-frate moldovenesc”. Aşa zisele „eliberări” din anii 1812 („de sub jugul otoman”) şi 1940 („de sub jugul boierilor români”) şi delimitările teritoriale cu „Ucraina-soră” din anii 1924-1929 şi 1940 au dus, în realitate, la etnocidul românilor moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. Dispariţia lor ar fi permis unirea prin filiera dobrogeană a celor două masive slave (de miazăzi şi răsărit) în unul singur. Scopul geostrategic al acestei acţiuni a fost dezenclavizarea Rusiei spre mările calde prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele.
    Pasaje reproduse din articolul lui Al.Savin din revista MdN

  14. roman

    Comunismul sovietic, stim cum a fost. Ce deosebire crezi ca exista intre acesta si cel romanesc? Are mai multa frisca, ori ciocolata, e mai digeribil ? D acord, ii injuram pe sovietici pt ce cadou ne-au facut , insa pe cei care ne-au vandut ? Au italienii o vorba :”porco Giuda”..

  15. Simona

    ‘Moldovenismul’ si notiunea de ‘natiolect’ comparatii intre flamanda si olandeza…..
    autor: Dr Rod London-Marea Britanie
    Iata un articol f interesant aparut de curand in Pressurop la:
    http://www.presseurop.eu/content/article/94681-triple-dutch
    si cu traducerea in lb romana la:
    http://www.presseurop.eu/ro/content/article/94691-vorbiti-belgo-olandeza
    Pentru aparatorii ‘moldovenismului’ si asa zisei ‘limbii moldovenesti’ ar fi la prima vedere un argument f puternic si m-ar mira daca nu ar sari pe el imediat…… Dar sa nu uitam ca cele doua variante ale neerlandezei au avut totusi influente si evolutii paralele si chiar si asa diferentele sunt mult mai mici decat intre British si American English.
    Deci, parafrazand concluziile recentului congres european de romanistica, notiunea de ‘limba moldoveneasca’ este nu numai o inventie politica de sorginte stalinista, dar o incercare foarte stangace de a defini un ‘natiolect’ de fapt inexistent. (in-faimosul) Dictionar a lui Stati, devine nu numai un dictionar de regionalisme (cu accent pe cuvinte din graiul moldovenesc de la stanga Prutului, piparat cu rusisme si alte arhaisme) dar arata inutilitatea acestui exercitiu. Poate acum se va arunca la lada de gunoi a istoriei nu numai aceasta teorie perimata, alaturi de partidul anacronic ce a sprijinit-o.
    R.I.P.

  16. Simona

    Rusia trebuie sa ceara iertare

    Vina pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial o poarta, in egala masura, fascistii si comu­nistii, respectiv Hitler si Stalin, a declarat presedin­tele ucrainean, Viktor Iuscenko, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita.
    Liderul de la Kiev imputa Rusiei, ca, in calitate de succesoare a URSS, nu a constientizat nici la aceasta ora rolul pe care l-a avut in cel mai mare conflict din istoria umanitatii. Iuscenko apreciaza ca Germania functioneaza astazi atat de bine in cadrul UE, pentru ca “a tras invataminte din istorie, si-a constientizat vina si a cerut iertare”, ceea ce Rusia nu a facut.

  17. STEFANITA

    Roman,deosebirea dintre comunismul romanesc si cel sovietic a constat in aceea ca Romania “socialista”nu a derapat in imperialism,colonialism si politici de genocid si purificare etnica ,asa cum au facut comunistii rusi.
    Mai sunt si alte deosebiri esentiale pe care daca nu le cunosti,ti le pot enunta tot eu…

  18. Decebal

    Spunei Stefanita ce a zis Patrascanu inainte de a muri:inainte de a fi comunist sunt roman .Si uite asa iau facut bucata tovarasii sovieticii.

  19. STEFANITA

    Da Decebal,numai ca nu rusii l-au omorat pe Patrascanu.El a fost victima unor rafuieli in interiorul partidului comunist roman..Statea in calea lui Dej si acesta a ordonat sa fie asasinat in inchisoare,culmea,dupa ce trecuse vremea epurarilor staliniste in URSS.Da, a spus cu curaj ce ai citat tu ,in plina ocupatie sovietica,intr-o cuvantare tinuta la Cluj in 1946 sau 1947 ,daca nu ma insel.

  20. STEFANITA

    Pentru “genosse”Klaus ,fatza cealalta a medaliei…Poate nu te mai vaiti draga Klaus ca “ai auzit”despre inscriptii pe monumente sovietice din Romania,ca “proba a unui “plan Barbarossa 3 de invadare a scumpei Rusii”.

    Uite aici Klausele o mostra de civilizatie sovietica pravoslavnica :

    “Cimitirul de la Tiganca a fost vandalizat

    Cimitirul din satul Tiganca, raionul Cantemir, din Republica Moldova, unde sunt ingropati aproximativ 1.000 de militari romani, recent reamenajat, a fost vandalizat, potrivit unei declaratii a primarului localitatii, Petru Gandrabur, relateaza BASA-press, preluata de Mediafax.

    Gandrabur a spus ca incidentul a avut loc cu doar cateva zile in urma. “Presupunem ca cel putin doua persoane au coborat drapelul Romaniei, care se afla alaturi de cel al Republicii Moldova, chiar la poarta cimitirului, l-au rupt in doua si l-au calcat in picioare. Jumatate din drapelul statului roman a fost furat, iar cealalta parte a fost arborata. In ceea ce priveste mormintele eroilor romani, acestea nu au fost profanate”, a adaugat primarul. Primarul satului Tiganca sustine ca acest incident ar avea o legatura directa cu recentele declaratii ale presedintelui roman, Traian Basescu, privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, alaturi de Republica Moldova.

    “A fost o actiune organizata. Nu stim cine este, dar speram sa nu mai avem probleme de acest gen”, a declarat Gandrabur.

    Solicitati de BASA-press, reprezentanti ai Ambasadei Romaniei la Chisinau au declarat ca au fost informati despre incidentul de la cimitirul din Tiganca abia ieri dimineata. “Urmeaza sa aflam si noi mai multe detalii. Deocamdata nu putem comenta acest caz”, au spus sursele citate.

    Pana in prezent nu sunt cunoscute persoanele care se fac vinovate de producerea incidentului. Vandalizarea cimitirului de la Tiganca vine exact la 65 de ani de la luptele care s-au dat aici: intre 4 -15 iulie 1941, armata romana a dus aici cele mai grele lupte pentru eliberarea Basarabiei.

    Cimitirul din satul Tiganca a fost inaugurat la 1 iunie 2006 de catre Regele Mihai, care a revenit pe teritoriul Moldovei dupa 65 de ani. Cimitirul a fost reamenajat astfel incat sa devina loc de reculegere in memoria celor peste 70 de mii de romani cazuti in Campania din Est (iunie 1941-august 1944) a celui de-al doilea razboi mondial.

    Reconstructia Cimitirului de Onoare Romanesc de la Tiganca a constat in imprejmuire, reamenajarea celor noua gropi comune, instalarea a 142 de cruci, amplasarea a 11 placi de marmura (pe noua din ele fiind inscrise numele celor 830 de militari romani identificati), amenajarea peisagistica si a cailor de acces, montarea unei troite, a unei porti monumentale traditionale si a candelelor care vor arde in memoria militarilor cazuti, a adaugat sursa citata. ”
    _________________
    Fr Constantin Alecse
    Biserica.org

  21. Mihai

    Stiu ca cineva (nu tin minte numele, si cer scuze) a scris depre inertia paginilor de internet guvernamentale din RM (sper ca este vorba NUMAI de inertie si/sau incompetenta). Internetul este, dupa cum stiti, principala poarta informationala in lume pentru persoanele care doresc sa afle ceva despre orice. Vad cu surprindere ca nu se spune nimic (sau aproape) depre aceasta situatie absolut regretabila pe unde “merg” eu (jurnal, jurnaltv, voceabasarabiei, etc).
    Cu respect

  22. Marcela Iuzu

    Domnul Musteata,noi studentii, va sustinem ,sunteti un om mare,cu un talent si un dar de cunostinte,bravo.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *