Principală  —  Interviuri   —   Americanii îşi iubesc patria în…

Americanii îşi iubesc patria în fiecare clipă

234-voloshinUn interviu cu Vitali Voloshin, originar din R. Moldova, doctor în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar la Universitatea din oraşul Troy, statul Alabama, SUA

 

— Dle Voloshin, aţi fost recent pe la Chişinău, în vacanţă. Ce diferenţe aţi sesizat, în raport cu perioada în care aţi plecat din R. Moldova?


— În raport cu anul 2002, când am plecat din Chişinău în SUA, am observat că, în 2009, s-au schimbat multe lucruri. S-au înălţat mai multe case de locuit cu aspect şi de o calitate europeană. Astfel de case par foarte scumpe, ceea ce m-a uimit, ştiind exact care e salariul mediu al unui cetăţean al R. Moldova. Tot în plan comparativ pot să constat că, între timp, drumurile de acasă au devenit şi mai rele. Cu siguranţă, asemenea drumuri nu mai vezi nicăieri în lume. Deşi automobile sunt într-un număr mult mai mare decât erau în anul 2002, e uluitor faptul că nu se găsesc bani pentru reparaţia şi pentru construcţia drumurilor. În prezent, e imposibil să te deplasezi prin centrul oraşului, în orice perioadă a zilei. Chiar şi atunci când nu e prea mare aglomeraţie, e greu să te deplasezi. Să nu uit, la Chişinău, am mai descoperit şi foarte multe magazine luxoase, cu preţuri mult mai mari decât în America. Mă tot întrebam: cui îi sunt destinate acestea?

— Dacă, în 2002, nu aţi fi plecat, ce şanse pentru o carieră ştiinţifică de succes aţi fi avut în R. Moldova?

— Dacă nu aş fi plecat în 2002, cred că nu aş fi avut nicio şansă de a-mi face o carieră de succes în R. Moldova. Dacă ţinem cont de faptul că, în R. Moldova, ştiinţa este lipsită de prioritate, şansele mele ar fi fost nule. Eu, care mi-am dorit întotdeauna să mă ocup de ştiinţă, nu am prea avut posibilitate să fac acest lucru fiind la Universitatea de Stat din Moldova. Aveam prea multe ore, la facultate, şi prea puţin timp pentru cercetări, pentru participări la conferinţe şi simpozioane internaţionale, absolut necesare evoluţiei unui savant. Deşi aveam invitaţii la evenimente ştiinţifice, desfăşurate în diferite ţări ale lumii (Canada, SUA, Franţa, Germania, Italia, Ungaria, România, Polonia, Olanda, Malta), din cauza orarului supraîncărcat nu reuşeam să onorez aceste proiecte. Regretam de fiecare dată. Anume acest lucru m-a determinat ca, în 1998, după 22 de ani de activitate la Universitatea de Stat din Moldova, să mă transfer la Institutul de Matematică şi Informatică din Chişinău. Transferul de la USM mi-a oferit mai multe posibilităţi de deplasare, de schimb de experienţă, dar aceste plecări nu puteau continua o viaţă. Era foarte greu pentru familia mea, care rămânea la Chişinău pe când eu plecam.

— Ce perspective v-au oferit SUA? Dvs. şi familiei dvs.?

— Mai întâi, SUA mi-au oferit un loc de muncă stabil, sigur şi bine remunerat. Dispun de asigurare medicală, mă bucur de respect în plan profesional, din partea colegilor. Mi-au oferit posibilităţi nelimitate de a profesa ştiinţa, lucru pe care mi l-am dorit întotdeauna. Doar în ultimii ani, am publicat o monografie ştiinţifică şi două manuale, care sunt comercializate acum în toate ţările lumii. Aş fi putut face acest lucru în R. Moldova? La fel, SUA i-au oferit fiicei noastre, Olesea, posibilitatea de a studia la cea mai prestigioasă universitate din statul Alabama. Merită să faci orice în viaţa asta ca să-ţi vezi copiii cu un viitor mai bun decât al tău.

— Ce reprezintă monografia şi cele două manuale elaborate de dvs.? Pot fi găsite şi în librăriile din R. Moldova?

— Monografia „Colorarile hipergrafurilor mixte: teorie, algoritme şi aplicaţii” a fost publicată în anul 2002 de Societatea americană a matematicienilor (American Mathematical Society). Volumul conţine rezultatele fundamentale, obţinute în această sferă a ştiinţei. Manualul „Introducerea în teoria grafurilor” este destinat studenţilor care au depăşit deja 3 ani de studii.

Alt manual, „Introducere în teoria grafurilor şi hipergrafurilor” este destinat celor care îşi fac studiile la Masterat şi Doctorantură. Într-adevăr, aceste lucrări sunt comercializate în mai toate statele lumii. Recent, când am fost la Chişinău, am dăruit câteva volume de carte Universităţii de Stat şi Institutului de Matematică şi Informatică, unde am lucrat anterior. Aceste cărţi pot fi achiziţionate şi prin Internet.

— Cum este poziţionată Universitatea Troy, la care lucraţi în prezent, printre instituţiile de învăţământ din SUA?

— Universitatea din Troy este o universitate de gradul 2, adică nu dispune de studii la doctorantură, fiind specializată în primul rând în pregătirea cadrelor didactice pentru toată ţara. Universitatea are circa 30 mii de studenţi, care sunt veniţi la studii din diferite colţuri ale SUA. Una dintre cele mai importante realizări ale acestei instituţii de învăţământ este predarea on-line, bine cunoscută şi frecvent practicată în SUA, datorită faptului că este eficientă şi îţi permite să faci economie de timp.

— Sunt şi studenţi din R. Moldova, înmatriculaţi în această universitate? De altfel, cum sunt cotaţi studenţii din R. Moldova în SUA?

— În prezent, aici, în Troy, nu sunt studenţi din R. Moldova. De obicei, studenţii din R. Moldova care ajung să-şi facă studiile în SUA sunt foarte studioşi, muncesc mult. Aceste calităţi îi fac să fie plasaţi printre cei mai buni studenţi. Ei se bucură de respect din partea colegilor şi a profesorilor.

— Acum câteva săptămâni, când aţi fost la Chişinău, era tocmai perioada examenelor în licee şi în universităţi. De ce aţi preferat ca cei doi copii ai voştri să-şi facă studiile în SUA?

— Am preferat ca fiica noastră să-şi facă studiile în SUA pentru că aceasta este ţara în care orice persoană este apreciată după capacităţile pe care le are. Aici nu contează cine îţi sunt părinţii sau buneii, ce salarii au aceştia sau în ce cartiere locuiesc. Am dorit, de altfel, ca orice părinte, ca fiica noastră să ne poată depăşi în cariera sa.

— Cum e să fii profesor universitar la o universitate americană?

— E foarte prestigios şi plăcut. Cât mă priveşte, am o satisfacţie extraordinară. Am ore doar 3 zile pe săptămână, câte 3—4 pe zi. Acest ritm îmi oferă timp pentru cercetare. Lucrez individual cu studenţii. În ultimii ani am pregătit pentru doctorantură 5 studenţi, care în prezent îşi fac studiile în cele mai prestigioase universităţi americane.

— Matematica, această complicată ştiinţă, ce loc ocupă în spectrul cercetării din SUA? Mai sunt lucruri nedescoperite în această ştiinţă?

— În societatea americană, ştiinţa, în general, este respectată şi apreciată. Matematica, fiind o ştiinţă fundamentală, are un rol deosebit în spectrul ştiinţific în ansamblu. De altfel, în matematică, sunt încă foarte multe lucruri nedescoperite. Bunăoară, în direcţia descoperită de mine încă în 1993, pe când lucram în Moldova, în prezent lucrează matematicieni din SUA, Italia, Canada, Ungaria, Cehia, Germania, China, India. Mă refer la Teoria colorarilor, care este o direcţie fundamentală în Matematica Discretă, având şi o aplicare extinsă, în primul rând, în domeniul Informaticii. În 1993, am introdus generalizarea noţiunii de colorare, care nu existase până atunci. Datorită acestui fapt, au fost descoperite date noi, au fost formulate şi rezolvate probleme noi. Această direcţie mai poate fi aplicată în diferite ştiinţe naturale şi tehnice, cum ar fi Bioinformatica. Vreau să spun că mai e destul teren pentru cercetare şi în matematică.

— Prin ce se deosebeşte Alabama de Moldova?

— Prin clima, foarte călduroasă, pe parcursul întregului an. Alabama este situată pe un teritoriu foarte imens. Aici sunt şi păduri întinse, cu o faună bogată. Animalele sălbatice, din când în când, apar pe drumuri şi se plimbă fără a avea frică de oameni.

— Dacă aţi fi acasă, ce aţi încerca să schimbaţi în R. Moldova?

— Viaţa oamenilor de la ţară, drumurile şi, desigur, sistemul de învăţământ, de unde vin şi eu şi pe care îl cunosc într-o măsură mai mare.

— Care sunt cele mai mari defecte ale sistemului de învăţământ din Moldova?

— Salariile mici care, în consecinţă, generează corupţia.

— Cum ar fi posibilă redresarea acestor probleme în condiţiile de criză economică, despre care, în ultimul timp, vorbeşte şi guvernarea de la Chişinău?

— Aceste probleme ar putea fi rezolvate doar în ansamblu cu toate problemele care există în societatea noastră azi.

— Există sau nu corupţie în sistemul de învăţământ american? Cum este combătută aceasta?

— Sunt convins că mulţi dintre profesorii de la universităţile din R. Moldova nu vor crede, dar în sistemul de studii american, pur şi simplu, nu există corupţie. Am impresia că nici nu e loc pentru un astfel de fenomen.

— S-a tot vorbit, după alegerile din 5 aprilie, că au fost comise numeroase fraude. Sute de mii. Din punct de vedere al matematicii, e mult sau puţin?

— E foarte mult, pentru un stat ca R. Moldova. Mă refer la numărul cetăţenilor cu drept de vot.

— Cum sunt combătute fraudele electorale în SUA?

— În SUA, sistemul electoral există de sute de ani. Sunt două mari partide, echivalente după capacităţi şi după puterea de a acţiona, iar acest factor garantează o balanţă, un echilibru în întreaga societate. De aceea, orice deviere a unui partid de la anumite principii este combătută imediat de celălalt partid. Acest fapt conferă un grad sporit de încredere tuturor cetăţenilor.

— Fiind în SUA, ce şanse de participare la alegerile anticipate din 29 iulie, pentru un nou Parlament al R. Moldova, aveţi?

— Cred că nicio şansă, deoarece noi suntem stabiliţi foarte departe de Washington, unde am putea vota. Altă alternativă pentru cetăţenii R. Moldova stabiliţi în SUA nu există.

— La alegerile anterioare, din 5 aprilie, au participat la vot circa 16 mii de cetăţeni ai R. Moldova, din numărul de 1 milion, despre care se vorbeşte că ar fi plecaţi în străinătate, la muncă sau la studii. Sunt vreo 1,6%… Din ce cauză, atât de puţini?

— Nu sunt create condiţii suficiente. De exemplu, în SUA, nu avem consulate în alte oraşe, pe când ţara este foarte extinsă. Cred că ar fi în plus să vorbim aici despre dificultăţile, inclusiv financiare, cu care se confruntă cetăţenii R. Moldova care intenţionează să voteze. Nimeni nu-şi poate permite să consume câteva sute de euro sau de dolari pentru a ajunge la cel mai apropiat punct de votare.

— Ar fi sau nu posibilă implementarea unui sistem de vot electronic?

— Acest sistem este unul foarte scump, în special pentru R. Moldova şi mai ales în condiţiile actualei crize economice. Teoretic, un sistem elecronic de vot ar fi unul eficient, pentru că ar crea posibilităţi de vot cât mai multor cetăţeni plecaţi de acasă. Ar trebui, însă, şi în acest caz, să se manifeste mai multă atenţie la riscurile de fraudare.

— Ce cunosc americanii despre R. Moldova?

— Aproape nimic. De obicei, ne vine destul de greu să le explicăm americanilor unde se află R. Moldova. Doar dacă le spunem că am făcut parte din fosta Uniune Sovietică, îşi mai dau seama cam unde ar fi acest stat nou.

— Cum au fost percepute de americanii de rând evenimentele de la 6-7 aprilie?

— Ziarele au scris în detaliu despre acele evenimente, prezentând şi fotografii relevante. Mai mult decât atât, colegii mei îşi făceau griji dacă nu cumva risc, plecând în concediu acasă, cu familia.

— Cum vă informaţi dvs. despre cele întâmplate în acele zile? Cum au tratat mass-media americane evenimentele?

— Ziarele, Internetul, YouTube sunt sursele din care aflam noutăţile de acasă. Sigur că eram angajaţi sufleteşte, aveam emoţii şi ne făceam griji pentru tot ce se întâmpla în R. Moldova.

— Cine sunt prietenii din SUA ai familiei voastre?

— Concetăţenii noştri, profesorii cu care activez la universitate, vecinii, desigur.

— Cum i-a schimbat pe americani tragedia de la 11 septembrie 2001?

— Tragedia de la 11 septembrie i-a făcut mai vigilenţi. Au fost introduse reguli noi pentru obţinerea permisului de conducere, pentru persoanele străine, care în SUA substituie paşaportul intern. Am trecut prin această procedură şi eu. Structurile statale au aranjat lucrurile astfel, încât o tragedie similară să fie imposibil să se repete.

— Criza economică, despre care se vorbeşte tot mai mult, are sau nu semne de aplanare?

— Unele semne de aplanare pot fi sesizate deja. În primul rând, şomajul se reduce simţitor, iar crearea unor noi locuri de muncă îi scoate din disperare pe cei care ajunseseră fără surse de existenţă.

— Care ar fi soluţiile anticriză pentru R. Moldova?

— Primul lucru pe care trebuie să-l facă autorităţile statului ar fi stabilizarea sistemului politic, restabilirea integrităţii R. Moldova, dezintegrarea căreia creează numeroase prilejuri de speculaţii atât în interior, cât şi în afară. De asemenea, ar trebui să-şi creeze relaţii mai bune cu toţi vecinii, atât cu cei apropiaţi, cât şi cu cei mai îndepărtaţi. În urma soluţionării acestor probleme, ar putea veni, în sfârşit, şi investitorii străini, iar R. Moldova ar putea deveni o mică Elveţie.

— La Chişinău se tot vorbeşte că R. Moldova parcurge o cale democratică. Şi SUA sunt considerate tărâmul democraţiei. Sunt sau nu similare cele două democraţii: din R. Moldova şi din SUA?

— Dintre cele două sisteme, cărora li se spune democratice, e o distanţă ca de la cer la pământ. Democraţia din SUA este una autentică. Americanii au o cultură politică foarte avansată. Cele două partide, despre care amintisem mai sus, pot avea şi chiar au idei diferite, cu toate acestea, ele se respectă reciproc. Toate problemele sunt soluţionate prin dialog şi în conformitate cu legile în vigoare. La noi, însă, toate marile probleme apar din cauza intoleranţei, lipsei de respect în raport cu alte opinii. În R. Moldova, lipsa unui dialog civilizat provoacă numeroase conflicte, care sunt distrugătoare pentru întreaga societate. Americanii pot avea şi au diferite opinii, dar se pespectă reciproc, evitând tot felul de situaţii conflictuale.

— De cât timp ar mai fi nevoie şi de câţi bani pentru ca în R. Moldova să fie o democraţie autentică?

— Totul depinde de liderii partidelor politice.

— Suntem în ajunul sărbătorii naţionale a Americii, Ziua Independenţei. Cum veţi sărbători această zi?

— Împreună cu prietenii noştri americani. E o sărbătoare caldă, în care lumea se felicită reciproc. De obicei noi, cei veniţi din alte părţi ale lumii, ne bucurăm pentru ei şi le exprimăm recunoştinţa pentru faptul că sunt deschişi cu noi.

— Ce înseamnă patriotismul american?

— Americanii îşi iubesc ţara şi se mândresc cu ea nespus de mult, în fiecare clipă. Cei mai mulţi americani sunt implicaţi în activităţi de voluntariat. Ei muncesc, ori de câte ori este nevoie, în folosul comunităţii. Ei fac sacrificii, acordă ajutor dezinteresat invalizilor, copiilor şi oamenilor în etate care au rămas singuri. Această listă de activităţi ar putea fi continuată, pentru că patriotismul american este unul cu totul special, foarte vast şi multilateral. Americanii, în mare parte, sunt oameni foarte buni la suflet şi săritori la nevoie.

— Dacă ar fi să realizăm o scară a valorilor, cum ar arăta ea în cazul SUA? Ce ar fi pe primele locuri? Banii, familia, cariera?

— Cred că pe primul loc ar fi familia, apoi, probabil, cariera şi, în ultimul rând, banii.

— Când reveniţi în Moldova?

— La anul viitor.

— Vă mulţumim pentru interviu.