Ambasadorul Iurie RENIŢĂ: „Pentru R. Moldova NATO este un partener fidel și consecvent”

Interviu cu Iurie Reniță, Șeful Misiunii Republicii Moldova la NATO, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotentiar al Republicii Moldova in Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului

— Dle Ambasador, de când sunteți acreditat la NATO și cum a decurs prima întrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens STOLTENBERG?

— Pe 25 aprilie, curent, la Cartierul General al Alianţei Nord-Atlantice, am prezentat scrisorile de cabinet, moment ce a consemnat intrarea mea efectivă în exercițiul funcțiunii în calitate de Șef al Misiunii Republicii Moldova la NATO. Dincolo de aspectele protocolare, am beneficiat de o discuție foarte deschisă și sinceră cu Secretarul General pe cele mai importante aspecte ale colaborării bilaterale. Câteva dintre principalele mesaje politice transmise de către Secretarul General autorităților și cetățenilor R. Moldova au ținut de faptul că Alianța Nord-Atlantică susține cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre; că nivelul de colaborare şi domeniile de activitate în relația cu NATO sunt stabilite exclusiv de către R. Moldova, iar Alianța Nord-Atlantică respectă consecvent principiul constituțional de țară neutră al R. Moldova. Totodată, cel mai important demnitar al NATO și-a exprimat recunoştința pentru contribuția importantă a R. Moldova la consolidarea securității europene prin detașarea contingentului militar moldovenesc în cadrul misiunii KFOR din Kosovo, iar NATO și-a manifestat deplina disponibilitate de a acorda și în continuare asistență și expertiză la elaborarea documentelor relevante vizavi de consolidarea și modernizarea sistemului de securitate și apărare al R. Moldova, precum și participarea la alte acţiuni, în funcție de solicitările concrete de la Chișinău. Aceste mesaje sunt, cu certitudine, suficiente pentru a concluziona: pentru R. Moldova, NATO este un partener fidel și consecvent de colaborare. De altfel, în context, putem vorbi de o abordare constantă a NATO față de R. Moldova chiar de la începutul colaborării noastre din 1991.

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ:
Prezent – Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Moldova in Regatul Belgiei si Marele Ducat al Luxemburgului; Seful Misiunii Republicii Moldova la NATO.
2015 – 2016 Ambasador cu Misiuni Speciale, MAEIE;
2010 – 2015 Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în România; Republica Serbia (non-rezident) și Muntenegru (non-rezident);
2007 – 2010 Manager pentru Afaceri Corporative, Legale şi Administrative, Compania „British – American Tobacco Moldova”;
2006 – 2007 – Expert asociat, Central European University Consulting SRL;
2005 – 2006 – Managerul Proiectului „Managementul Integrat al Frontierelor” (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în R. Moldova);
1999 – Şef adjunct/Şef al Oficiului Teritorial Vukovar,
2003 Misiunea OSCE din Croaţia;
1999 – Consilier al MAE, secretarul Consiliului Ministerial;
1996 – Consilier pentru probleme Politico-Militare şi de Securitate,
1999 – Ambasada R. Moldova în SUA;
1992 – 1996 – director adjunct, Direcţia Generală Organizaţii Europene şi Aspecte
Politico-Militare, MAE;
1989 – 1990 – Redactor-şef, revista de istorie „Cugetul”;
1988 – 1989 – Redactor-şef adjunct al revistei „Limba Română”;
1982 – 1988 – Redactor-şef al ziarului „Inginerul”;
1981 – 1982 – Facultatea de Jurnalism, Universitatea de Stat din Moldova;
1975 – 1976 – Uzina de Tractoare din Moldova;
Căsătorit: soţia – Lidia; fiica – Augustina.
Grad diplomatic: Ambasador.
Distincţii Nationale si Internationale: Ordinul Naţional al României „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce.

— La ce se rezumă activitatea Ambasadorului R. Moldova la NATO?

— La cele mai diverse activități, ce derivă din prioritățile noastre în relația cu Alianţa Nord-Atlantică. Nu cred că aceste responsabilități diferă de cele ale altor Ambasadori. Există un cadru juridic bilateral, care stabilește foarte clar prioritățile și activitățile noastre în relația cu NATO. Pornind de la aderarea R. Moldova la programul „Parteneriatul pentru Pace” în 1994 și terminând cu ultimele două proiecte oferite R. Moldova la summit-ul NATO de la Wales în 2014 – Platforma de Interoperabilitate și Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare – avem un spectru diversificat de aspecte și acțiuni, pe care un Șef de Misiune la NATO trebuie să le promoveze și să le monitorizeze, astfel ca acestea sa aibă un impact benefic pentru R. Moldova și, în special, asupra sistemului de securitate și apărare al țării noastre. Dincolo de aspectele cu caracter militar, colaborarea noastră cu Alianța Nord-Atlantică mai comportă și o profundă dimensiune umană, socială și știinţifică. Argumentele cele mai concludente le constituie implementarea de către NATO și statele membre a unor proiecte de anvergură în țara noastră: distrugerea pesticidelor și a minelor anti-personal, telemedicina cu participarea Ucrainei, Finlandei și României (cunoscută și ca SMURD), dezvoltarea capacităților de atenuare a riscurilor biologice, crearea laboratorului de apărare cibernetică de la Universitatea Tehnică din Moldova, multitudinea de proiecte deja implementate sau derulate în prezent de către Academia de Științe a Moldovei și alte instituții guvernamentale și știinţifice.

— Pentru mai multă concretitudine, ați putea preciza despre ce proiecte anume este vorba?

— Da, mai ales că acestea au un caracter absolut non-militar. Dacă ar trebui să facem o divizare a activităților cu caracter militar și non-militar, cota-parte a celor din urmă prevalează în relația noastră cu Alianța Nord-Atlantică. Așadar, proiectele de care vorbeam țin de distrugerea pesticidelor și a substanțelor chimice periculoase (mai sunt necesare încă 380 mii de euro din suma totală de 2 milioane 200 mii de euro pentru finalizarea proiectului prin participarea financiară activă a țărilor membre NATO, non-NATO și neutre: România, Norvegia, Irlanda, Italia, Polonia, Turcia, Republica Cehă, Finlanda, Estonia, Bulgaria, Luxemburg, Letonia şi Japonia); de distrugerea minelor anti-personal (suma totală – 1 milion 100 mii dolari USA, prin contribuția generoasă a Canadei, Germaniei, Ungariei, Luxemburgului, Olandei, Poloniei, Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii); de crearea laboratorului de apărare cibernetică la Universitatea Tehnică din Moldova, finanțat integral de către NATO; acesta urmează, de altfel, să-și înceapă activitatea în toamna acestui an. Voi menționa aici importanța și actualitatea acestui proiect în contextul actual al apărării cibernetice, atât de necesar pentru sistemul de securitate și apărare al R. Moldova. Alte proiecte se referă la monitorizarea timpului și sprijinul sistemului decizional în cazul apelor internaționale: aplicarea către râurile Nistru și Prut; la monitorizarea și evaluarea poluării cu metale grele a râului Prut, resurse acvatice transfrontaliere; la crearea laboratorului chimic pentru analiza pesticidelor din R. Moldova; la proiectul regional privind armonizarea geografiei riscurilor de seisme în Bulgaria, România și R. Moldova. Vorbim, totodată, de peste 20 de proiecte non-militare, implementate de Academia de Știinţe a Moldovei şi alte instituții științifice de la Chișinău. În ultimii ani dimensiunea știinţifică a cooperării noastre cu NATO a înregistrat rezultate impresionante, mai ales în cadrul proiectului Alianței „Știinţa pentru Pace și Securitate”.

— Totuși, în R. Moldova NATO nu are o imagine tocmai pozitivă…

— Trebuie să recunosc ca ați abordat un aspect extrem de important, dar și vulnerabil, pentru realitățile politice de acasă. Atunci când vorbim de relația noastră cu NATO trebuie să utilizăm forța argumentului, tocmai ceea ce m-am străduit să fac mai sus. Stărui din nou asupra faptului, pe care l-a specificat și Secretarul General al NATO la recenta întrevedere cu mine: domeniile de activitate și nivelul de colaborare cu Alianța Nord-Atlantică sunt stabilite exclusiv de către R. Moldova, iar principiul neutralității este respectat cu strictețe.

E firesc ca într-o societate democratică să existe o varietate de opinii, inclusiv cele care nu agreează colaborarea cu NATO, dar în acest caz ar trebui prezentate argumente. Este regretabil că unii cetăţeni de-ai noștri preiau în mod automat retorica și propaganda agresivă anti-NATO a unui stat străin – inclusiv unele mijloace mass-media, fără a face o distincție elementară între interesele noastre naționale și cele ale unor state străine. Intensitatea și agresivitatea propagandei anti-NATO se bazează pe principiile și abordările din altă perioadă istorică, pe care o considerăm deja depășită, dar, vedeți, realitățile sunt de altă natură. Cred că nu voi exagera afirmând că toate acestea au un profund miros de naftalină “made în URSS”. Oare distrugerea pesticidelor și a minelor anti-personal cu un profund impact asupra sănătăți şi vieții cetățenilor noștri, implementarea de către NATO a multiplelor proiecte în domeniile social și științific constituie un pericol pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre? Are Alianța Nord-Atlantică vreo unitate militară (cel puțin, un pluton sau un tanc) care se află ilegal pe teritoriul țării noastre, neglijând în mod sfidător principiul neutralității R. Moldova? Acestea sunt doar câteva întrebări firești pe care cred că ar trebui să și le pună cei care consideră Alianța Nord-Atlantică un inamic al R. Moldova. Altfel, rămânem în continuare captivii unei propagande străine intereselor noastre naționale. Mai este un aspect foarte important atunci când ne referim la relațiile noastre cu NATO sau cu oricare altă organizație internațională: dreptul suveran al oricărui stat suveran sa decidă asupra modalității concrete de consolidare a securității sale naționale. E tocmai ceea ce prevede și stabilește dreptul internațional.

Ambasador Renita si Secretarul General NATO— Credeți că începutul colaborării Moldova—NATO a fost o decizie corectă?

— Indubitabil. A fost o decizie corectă și adecvată. Demararea cooperării cu NATO în 1991 și ulterioara aderare la „Parteneriatul pentru Pace” în 1994 au fost percepute de noi ca proiecte menite să extindă zona de stabilitate și securitate spre estul continentului european (din care facem și noi parte) prin intermediul dialogului politic și al cooperării bilaterale. În istoria sa, Alianța Nord-Atlantică n-a atacat nicio țară străină, n-a anexat niciun teritoriu străin, nu a dislocat forțele sale militare fără solicitarea statului respectiv sau fără mandat internațional. Având în vedere cele menţionate mai sus, cred că avem toate motivele să considerăm că a fost o decizie corectă, conformă intereselor noastre naționale, iar colaborarea bilaterală trebuie consolidată și extinsă. Cu certitudine, dincolo de dimensiunea sa politico-militară, NATO este un sistem de valori, pe care și noi ar trebui să le implementăm: democrație, stat de drept, stabilitate, prosperitate și securitate.

— Este R. Moldova pregătită să coopereze într-un mod mult mai eficient cu NATO, având în vedere situația actuală din țară?

— Trebuie să recunoaștem că factorul politic, de la începuturi până în prezent, și-a lăsat amprenta asupra cooperării noastre cu Alianța Nord-Atlantică. Consider că nu au existat sincope majore care ar fi periclitat colaborarea noastră bilaterală, indiferent de succesiunea partidelor sau a coalițiilor la guvernare de la ’91 încoace. Depinde de noi înșine cât de mult și de eficient valorificăm oportunitățile oferite de NATO. Nivelul și intensitatea cooperării bilaterale sunt într-o corelare directă cu deciziile actorilor politici de la Chișinău.

— Cum se manifestă cooperarea practică R. Moldova-NATO? Cunoaștem că recent au fost niște experți la noi, ce urmează?

— Experții de la Cartierul General al NATO și din țările membre vin la Chișinău doar atunci când noi le solicităm asistența într-un domeniu sau altul. Recent, ei au fost invitați să participe, alături de alte structuri guvernamentale și știinţifice, la elaborarea celui mai important document: Strategia Securității Naţionale (SSN). Acest act este un fel de Constituție pentru întregul sistem de securitate și apărare al țării noastre. Ulterior, în baza SSN, vor fi elaborate și adoptate circa 30 de documente ce vizează întregul sistem de securitate și apărare al R. Moldova, racordat la exigențele și necesitățile actuale. Elaborarea și implementarea acestor documente este prevăzută și în Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare a NATO, program important ce a fost oferit R. Moldova la precedentul summit NATO de la Wales. Deopotrivă, experții Alianței Nord-Atlantice au fost și vor fi antrenați în elaborarea și a altor documente ce derivă din SSN. Din discuțiile și întrevederile avute la Cartierul General al Alianței pot confirma că există o deplină disponibilitate a NATO să ne acorde orice asistență, în funcție de solicitările noastre.

— Ar putea NATO să deschidă în timpul apropiat un oficiu în țara noastră? Ce va schimba asta?

— Cred că ar fi corect să inversați puțin întrebarea. Când autoritățile de la Chișinău vor deschide oficiul NATO de legătură pe care l-au solicitat anterior? Alianța Nord-Atlantică și-a manifestat imediat disponibilitatea, după ce precedentele guverne au promis că vor deschide acest oficiu în termenele cele mai restrânse. Trebuie să recunoaștem că suntem într-o situație cam inedită: birouri similare au fost de mult deschise chiar și în Asia Centrală, la Tașkent (pentru toate țările din zonă), Tbilisi, Kiev, în alte țări. Cei din Uzbekistan n-au întrezărit niciun pericol atunci când au acceptat înființarea oficiului NATO de legătură, iar la noi, regretabil, încă mai există unele reticențe vizavi de deschiderea lui. Prezența unui oficiu de legătură la Chișinău este un avantaj incontestabil pentru R. Moldova. Prin intermediul lui va fi asigurată asistența solicitată mult mai rapid, iar proiectele în derulare și cele viitoare vor fi implementate mult mai operativ în virtutea conexiunii directe cu factorii decizionali de la Cartierul General. Oficiul NATO de legătură de la Chișinău va fi o instituție deschisă și accesibilă pentru orice cetățean al R. Moldova, indiferent de opțiunile lui politice. Acesta va fi, de asemenea, antrenat în informarea cetățenilor noștri despre cooperarea cu R. Moldova și promovarea diplomației publice, interacționând totodată cu instituțiile statului care solicită asistență în cele mai diverse domenii de interes pentru noi. Iată doar câteva aspecte și responsabilități care vor reveni viitorului oficiu de la Chișinău.

— Cu ce probleme legislative și de mentalitate se confruntă NATO în R. Moldova?

— Dacă agreați, am inversa puțin lucrurile. Cu ce mentalitate ne confruntăm noi în relațiile cu NATO? Dar la această întrebare deja am răspuns anterior. Adevărul e că nu NATO are probleme cu noi, ci viceversa, unii dintre noi, care se lasă ademeniți şi manipulați de o propagandă străină intereselor noastre naționale. Atâta timp cât NATO nu este un pericol pentru securitatea statului nostru, e necesar să colaborăm cu această instituție politico-militară, e doar în avantajul nostru.

— Este sistemul de securitate și apărare din R. Moldova unul adecvat? Dar Președintele statului se implică suficient?

— Cu „made în URSS”’ nu ajungem departe. Este un adevăr pe care-l recunoaștem și depunem eforturi pentru a ne racorda la standardele, necesitățile și realitățile actuale. În ce măsură ne reușeşte, urmează să clarificați și cu factorii decizionali pe domeniile respective. Evident că se impun măsuri și acțiuni mult mai active și ferme pentru a reforma și moderniza întregul sistem național de securitate și apărare. La sigur că există această necesitate, iar dl Președinte Timofti și alte structuri guvernamentale optează ferm pentru implementarea acestor obiective strategice naționale.

— Cum influențează activitatea NATO statele vecine cu R. Moldova?

— Dacă vă referiți la o țară aliată (România) și la alta parteneră (Ucraina), ambele au o colaborare extrem de activă și eficientă cu Alianța, mai ales că România este și stat membru al NATO. Nu avem niciun motiv de preocupare sau îngrijorare vizavi de colaborarea acestor state cu NATO. Este dreptul lor suveran să decidă cu ce țări și structuri internaționale să colaboreze pentru a-și consolida și asigura securitatea lor națională.

— Cei de la NATO spun că orice colaborare cu un stat partener este una adaptată acestuia. Cum a fost și cum este în cazul R. Moldova, este dificil pentru cei de la NATO să activeze în R. Moldova?

— Exact cum spun cei de la NATO. Dacă există solicitări concrete de la Chișinău, partenerii noștri de la NATO nu au nicio problemă să ne acorde asistență. Acest lucru se face mult mai operativ când există încredere, predictibilitate și responsabilitate pentru cele asumate. De când mă aflu la Bruxelles n-am auzit niciun funcționar internațional al Alianței sau vreun reprezentant al țărilor membre să spună că ar avea dificultăți de colaborare cu țara noastră. Mai rău e atunci când dificultățile le creăm chiar noi.

— Cine urmărește gestionarea resurselor financiare ale NATO în R. Moldova?

— Structurile abilitate ale Alianței și cele ale țărilor membre, adică cei care dau banii pentru implementarea diverselor proiecte în țara noastră.

— Cum afectează relația NATO-Rusia țara noastră?

— Atâta timp cât această relație nu afectează direct securitatea noastră națională, noi încurajăm și susţinem dialogul permanent și colaborarea între cele două părți, indiferent dacă între ele există diverse opinii sau puncte de vedere. Cu certitudine, orice dialog este mult mai important decât lipsa lui. O relație bună, bazată pe respect reciproc și încredere între Alianță și Rusia face parte din interesul nostru național. Aceeași abordare o are țara noastră atât față de Alianța Nord-Atlantică, cât și față de Federația Rusă.

— La summit-ul de la Varșovia va fi prezentă și R. Moldova. Urmează decizii importante pentru țara noastră?

— Orice summit NATO este un eveniment foarte important, cu un impact semnificativ pentru securitatea regională, europeană și internațională. Dincolo de aspectele ce vizează consolidarea capacității de apărare a flancului estic al Alianței urmare a dramaticelor evenimente care s-au produs în regiunea noastră și reacțiile de disuasiune (DEX: ansamblu de mijloace militare destinate, prin puterea lor de distrugere, de a descuraja un eventual adversar să angajeze ostilitățile) ale NATO, ne dorim mult ca deciziile adoptate sa aibă un impact benefic pentru securitatea și stabilitatea din imediata vecinătate a Alianței, adică a zonei din care facem și noi parte.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă
Interviul a fost realizat la sediul Ambasadei R. Moldova la Bruxelles, unde ne-am aflat, împreună cu alți jurnaliști de la Chișinău într-un tur de presă.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Marghita din Dobrica

    Un text de cai vezi pe pereți !
    ==========================
    Iată subiectul real și omniprezent-
    România – țara mea de dor !
    Re-Unire !

  2. Marghita din Dobrica

    corect în limba noasră, în românește – ALINA
    / Aliona din poveștile rusești–este un nume adus și impus de ocupanți.
    Pe timpurile lui Ștefan cel Mare, așa ceva nu exista !
    Rușine !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *