“Am văzut căderea zidului Berlinului”

276-schubel2Interviu cu excelenţa sa
Dirk Schuebel
,
şeful Delegaţiei UE în Moldova

 

— La 15 mai la Chişinău vor avea loc manifestări speciale dedicate Zilei Europei, susţinute de misiunea UE în Moldova. Există o motivaţie specială în relaţiile dintre Moldova şi UE în acest an?

— Ştim că Ziua Europei a fost marcată în Moldova şi în anii trecuţi. În acest an avem un program special. La 15 mai vom celebra la Chişinău alături de Comisarul european pentru Extindere, domnul Fule, care va veni în centrul Chişinăului şi va petrece această zi alături de toţi cetăţenii Moldovei care vor dori să participe la manifestări. De asemenea, reprezentanţii multor state europene vor veni în centru, vor fi instalate corturi tematice care vor prezenta limbile şi culturile europene, va fi un cort pentru dezbateri publice, unde oamenii vor putea comunica cu reprezentanţii statelor europene, de asemenea – vor fi oferite bucate europene.

— De ce 15 mai? Ştim că Europa sărbătoreşte pe 9 mai.

— E o oportunitate să îl avem pe comisar aici în zilele de 14—15 mai. Este o oportunitate ideală de a combina aceste momente. În acest caz, probabil, nu data e importantă, ci faptul că Ziua Europei va fi celebrată împreună cu mulţi reprezentanţi europeni. În Ucraina, de exemplu, Ziua Europei este marcată în fiecare a treia sâmbătă din luna mai.

— Ziua de 9 mai în Moldova e plină de contradicţii. Pe de o parte, unii marchează Ziua Europei, pe de altă parte – alţii consemnează Ziua Biruinţei URSS. Credeţi că ar putea fi împăcate aceste 2 sărbători aparent antagoniste?

— Nu pot să dau sfaturi şi să spun ce ar trebui să facă Moldova. Sunt cetăţean german şi înţeleg bine semnificaţiile zilei de 9 mai. În fond, cred că cei care vor să celebreze acasă o sărbătoare trebuie să aibă această oportunitate. Cei care vor să se alăture altor state, în marcarea unei date – de asemenea trebuie să aibă libertatea să o facă. Şi conducerea Germaniei merge în diverse delegaţii pentru a participa la manifestări peste hotare, inclusiv la Moscova.

— Credeţi în europenizarea Moldovei?

— Sunt în Moldova exact de 6 luni. E dificil să mă pronunţ asupra unor detalii. Totuşi, trebuie să remarc faptul că există un vânt proaspăt în ţară, în special în activitatea Guvernului. Am lucrat şi cu Guvernul anterior. Chiar dacă Moldova nu e gata acum pentru a deveni membră a UE, cred că paşi pozitivi au fost făcuţi, mai ales în ultimele 7-8 luni, noul Guvern a făcut atât de mult cât s-a putut ca să mişte Moldova înainte, spre acest obiectiv care este integrarea europeană.

— Cât de des vă întâlniţi cu autorităţile de la Chişinău?

— Practic zi de zi.

— Cât de consolidată consideraţi că e Alianţa?

— Am avut întrevederi cu toţi liderii Alianţei, deşi comunicăm mult şi cu opoziţia. În fond, nu avem interferenţe în afacerile interne ale Moldovei. Misiunea UE poate veni cu consiliere dacă acest suport este solicitat, dar deciziile trebuie luate de către politicienii din acest stat.

— Dar Alianţa a dat de câteva ori semnale că au apărut fisuri în unitatea sa. Se răsfrânge acest fapt asupra dialogului Moldova—UE?

— Alianţa decide felul în care vrea ea să fie văzută din exterior. Noi colaborăm, oferim asistenţă, în rest – depinde de autorităţile şi de cetăţenii Moldovei.

— Mulţi dintre cetăţenii R.Moldova şi-ar dori o integrare cât mai grabnică în UE pentru a beneficia de un regim liber de călătorie. Mai puţini ştiu că pentru aceasta Guvernul R. Moldova are de făcut un şir lung de paşi concreţi. E vizibilă această perspectivă?

— S-au făcut multe în ultimii câţiva ani, iar în ultimele luni, în particular, s-a înaintat mai rapid spre acest obiectiv. Au fost semnate un şir de acte care ar facilita regimul de vize, cum ar fi parteneriatul de mobilitate, a fost creat şi un centru unic de vize, în cadrul Ambasadei Ungariei, foarte eficient, care a ajutat oamenii să nu mai plece la Bucureşti sau la Kiev după vize. Acum se întreprind paşi pozitivi pentru a lansa un dialog al vizelor.La 15 iunie la Luxemburg va avea loc un dialog pe problema vizelor, cu ocazia întrunirii Consiliului de Cooperare.

Experţii Directoratului General pentru Justiţie, Libertate şi Securitate au fost în Moldova în luna martie. A fost făcută o analiză preliminară, s-a stabilit o listă de acţiuni care va fi discutată şi analizată, dar sunt încă multe de făcut. Paşii exacţi care urmează să fie realizaţi ţin de dialogul pe problema vizelor. Acest dialog nu este o negociere, sunt discuţii despre acţiunile care trebuie îndeplinite pentru ceea ce trebuie să facă Moldova ca să se califice pentru regimul liber de vize. Asta include măsuri de securitate la frontieră, managementul hotarelor, schimbarea paşapoartelor cu cele biometrice, reguli stricte pentru azilanţi şi refugiaţi şi altele.

— Credeţi că o eventuală liberalizare a regimului va cauza un flux mai mare de emigranţi din Moldova spre Europa sau, dimpotrivă, concetăţenii noştri vor beneficia de facilităţi de călătorie pentru a se întoarce acasă?

— Personal consider că e dificil să prezici ce se va întâmpla. De fapt, deja mulţi cetăţeni ai Moldovei au ajuns în statele europene. E dificil să spunem câţi vor mai pleca, dacă ar avea o alegere liberă. Cred că acum trebuie să lucrăm ca să creăm condiţii ca regimul liber de vize să fie instalat pe viitor şi, de asemenea, ar trebui ca Moldova să convingă toate statele europene că e un lucru binevenit ca moldovenii să poată călători liber. Aceasta e sarcina Guvernului de la Chişinău.

— De ce cetăţenii statelor europene ar accepta ca cetăţenii R. Moldova să poată circula liber în UE?

— În primul rând, noi cu toţii dorim să avem cu vecinii UE relaţii bune, şi cum ai putea să îţi cunoşti vecinii fără să călătoreşti? Dar e nevoie ca şi unele condiţii să fie îndeplinite. Statele UE au condiţii foarte stricte pentru asta, care ţin de securitate sau de şomaj. Dar concluzia preliminară este că într-o bună zi cetăţenii din Moldova trebuie să aibă posibilitatea să călătorească liber în UE.

— Actualmente, în dialogul cu UE, Moldova e cu mult în urma Turciei, care e mai degrabă un stat asiatic decât european, sau a Albaniei, care denotă nivele ale corupţiei destul de înalte.

— Sunt foarte precaut atunci când se fac comparaţii între state. Pentru că situaţia în diferite state este diferită. Turcia, de exemplu, are o economie de piaţă dezvoltată de mulţi ani, de aceea procesul de dialog este mai facil. Moldova a început acest dialog mult mai târziu. Dar, oricum, UE e gata să o susţină, şi să acorde ajutor, pentru cetăţeni şi Guvern, ca să se simtă schimbările în bine.

— Unele voci spun că, în legătură cu îmbătrânirea populaţiei, Europa e mai interesată să pornească procedurile de accesiune cu statele cu natalitate înaltă, chiar dacă acestea ar fi din zona Asiei. E acesta un criteriu?

— Nu, cred că nu e un criteriu de acceptare a unui nou membru al UE. Ştiu că multe state europene nu au rate înalte de natalitate, dar cred că aceasta vine din modul de viaţă al europenilor – tot mai mulţi oameni preferă să locuiască singuri. Cred că această problemă poate fi redresată prin politici sociale dedicate familiei.

— Dacă e să vorbim de mass-media din Moldova, cât de liberă poate fi o presă într-un stat sărac?

— Cred că libertatea presei nu este legată direct de bogăţia sau sărăcia unui stat. Consider că în ultimele luni nişte paşi importanţi au fost făcuţi în direcţia independenţei presei. Părerea mea e că, în acest sens, Moldova e acum pe calea cea dreaptă. Sunt foarte sesizabili primii paşi la compania publică Teleradio Moldova, suntem gata să susţinem dezvoltarea acestei companii publice. De asemenea, jurnalismul independent va fi susţinut de către noi.

— Recent, Comisarul pentru drepturile omului al CE, Thomas Hammarberg, a emis o declaraţie prin care susţine că această criză economică din Europa a adus la închiderea multor ziare şi la dispariţia, în special, a jurnalismului de investigaţie.

— Dezvoltarea presei libere în Moldova poate fi susţinută şi din punct de vedere al dezvoltării economice. Cel mai bun învinge în condiţii corecte. Susţinem jurnalismul liber, programe educaţionale, cursuri de profesionalizare la Bruxelles şi în alte părţi. Avem experţi care vin aici, de rând cu reporterii europeni, pentru schimburi de opinii.
De asemenea, susţinem unităţile de comunicare în Guvernul de la Chişinău. Actualmente câteva ministere de la Chişinău beneficiază de experţi străini, care se concentrează pe relaţiile cu presa şi cu publicul. De asemenea, avem activităţi pentru dezvoltarea societăţii civile şi a presei din Transnistria. Oferim traininguri de profesionalizare pentru jurnaliştii din partea transnistreană a Moldovei.

— În Transnistria este arestat acum jurnalistul Ernest Vardanean. Ce poate face UE pentru a contribui la eliberarea lui?

— Suntem foarte îngrijoraţi de acest caz. Îngrijorarea noastră este exprimată şi în declaraţia emisă recent, în care susţinem că drepturile omului trebuie să fie respectate peste tot. Este necesar ca drepturile acestei familii să nu fie îngrădite, de asemenea insistăm asupra faptului ca orice persoană reţinută să poată beneficia de un avocat pe care îl alege.

— Aveţi vreun răspuns la această declaraţie?

— Nu avem deocamdată un răspuns, dar vă asigurăm că vom insista, e o situaţie care ne îngrijorează şi vom continua să punem în dezbatere activă acest caz, în special în mediul ambasadorilor UE şi al comunităţii europene.

— Această criză constituţională din Moldova credeţi că are un final fericit?

— Încă din luna martie Comisia de la Veneţia a emis un mesaj către autorităţile politice de la Chişinău cu privire la schimbarea doar a articolului 78 din Constituţie, pentru început. Această modificare trebuie produsă de Parlament, cu o majoritate de două treimi, aşa cum prevede legea. Avem şi un acord al PCRM în această privinţă, prin care acceptă operarea unei asemenea modificări. E limpede că aceste schimbări constituţionale trebuie să fie urmate de dizolvarea Parlamentului şi de alegeri noi.

— Credeţi că Moldova este gata pentru noi alegeri?

— Mi-am petrecut ultimii ani într-o misiune în Ucraina, şi am văzut şi acolo un şir de alegeri anticipate. Cred că fiecare ţară e gata de alegeri dacă e nevoie de alegeri. E o condiţie a sistemului democratic.

— În timpul ultimelor scrutine, mulţi cetăţeni moldoveni aflaţi peste hotare s-au plâns că nu au avut posibilitatea să voteze, deoarece sectoarele de votare au fost puţine, aglomerate şi situate la distanţe enorme.

— Am abordat şi noi această chestiune. Încercăm să oferim susţinere Guvernului R. Moldova ca la alegerile viitoare să fie deschise mai multe secţii în străinătate şi cât mai mulţi cetăţeni aflaţi în statele europene să poată vota.

— Consideraţi că PCRM va reveni la lucrările Parlamentului?

— Da, s-a ajuns la această convenţie în dialogurile pe care le-am avut. Comuniştii au declarat oficial că sunt gata să voteze pentru modificările constituţionale. Pot spune că atât Comisia de la Veneţia, cât şi Consiliul Europei şi UE sunt gata să fie martori la faptul că după acest vot Parlamentul va stabili o dată pentru dizolvarea legislativului şi o dată a noilor alegeri.

— Moldova a fost mereu cunoscută pentru un înalt nivel al corupţiei. Totuşi, nu avem niciun funcţionar public de prim rang sub anchetă sau în arest. Cum credeţi că trebuie pedepsită corupţia?

— Nu e nicio ţară în lume fără corupţie. Acest fenomen există în fiecare ţară, în unele mai mult, în altele mai puţin. Sunt de puţin timp aici, ca să pot judeca despre ratele corupţiei. Ceea ce pot spune e că autorităţile actuale ale Moldovei şi-au luat angajamentul să lupte cu corupţia, avem Pachetul de Susţinere a Democraţiei, implementat de Consiliul Europei, şi una dintre componente este anume combaterea corupţiei în instituţiile publice.

— În 2009 Moldova a bătut recordurile proprii la numărul de cazuri de tortură semnalate. Dar, după atâtea sute de cazuri de tortură în incinta sectoarelor de poliţie, inclusiv cazuri de omor prin tortură, avem un singur poliţist sub acuzare. Credeţi că torţionarii trebuie pedepsiţi?

— E o problemă foarte complicată. Am lansat un dialog pe problema drepturilor omului cu R. Moldova. La 4 martie am avut o discuţie anume pe problemele combaterii torturii în rândurile poliţiei, dar şi în alte instituţii. Guvernul a dat asigurări că va reduce sau va elimina tortura totalmente. Noi urmărim acest dialog, e o condiţie în cadrul negocierilor UE-Moldova.

— E suficient să credeţi ce spune Guvernul?

— Noi avem şi experţi pentru analiza situaţiei, avem doi consilieri care activează la ministerele de Justiţie şi de Interme. Aceştia sunt în preajma acestor miniştri şi privesc îndeaproape situaţia şi semnalele de arestări, tortură, aplicare a tratamentelor degradante.

— Mă refeream şi la cazurile de tortură care au fost înregistrate anterior, dar care nu au fost documentate suficient. De exemplu, în aprilie 2009, când se vorbea de peste 600 de persoane arestate şi torturate într-o singură zi, ombudsmanul din Moldova a documentat primele cazuri abia peste 10 zile, fără ca să facă public un raport despre cazurile pe care le-a constatat. Ştim că UE acordă acum un serios sprijin instituţiei ombudsmanului, există standarde care ar trebui aplicate în asemenea cazuri?

— Moldova are un ombudsman, asta e deja bine, căci alte state nu au o asemenea instituţie. Nu cunoşteam aceste date despre care vorbiţi. Am avut discuţii pe durata acestor întrevederi, la care a fost prezent şi ombudsmanul, şi autorităţile. Vom continua să lucrăm cu cei care sunt interesaţi de eradicarea torturii. Acordăm atenţie oricărui semnal de încălcare a drepturilor omului şi discutăm cu societatea civilă.

— Încercaţi stabilirea unui dialog cu aşa-numiţii lideri din Transnistria?

— Ca şef al Delegaţiei, pot spune că noi susţinem cetăţenii din Moldova. Cetăţenii din Transnistria sunt cetăţeni ai Moldovei. Astfel, preconizăm activităţi de consolidare a comunităţilor de pe ambele maluri ale Nistrului, de creştere a încrederii reciproce, de suport social, de susţinere a mediului, măsuri ulterioare de susţinere a micului business, a circulaţiei transportului dintre cele două părţi, incubatoare pentru tinerii manageri. La aceste activităţi sunt implicaţi experţi din Rusia, Ucraina, Moldova şi UE, care vor participa la traininguri şi la alte misiuni de susţinere şi dezvoltare. Sperăm că viaţa oamenilor se va îmbunătăţi şi oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului se vor apropia.

— Când vorbim de o ţară care se apropie de UE, dar are o armată străină pe teritoriu, cât de serios e privită aceasta de către structurile europene?

— E prematur să discutăm despre aceasta în contextul Moldovei. Dacă Moldova într-o bună zi va fi cu adevărat gata să ajungă pe lista de acces în UE, atunci se va recurge la discuţii pe tema aceasta. Precedente există, de exemplu avem cazul Cipru, împărţit în două, dar membru deplin al UE.

— Aţi fost pentru o perioadă exponent al UE în Ucraina. Acum, după ultimele alegeri, e Kievul mai departe sau mai aproape de Europa?

— Nu mai sunt acum în misiune în Ucraina, de aceea nu îmi voi permite să discut prea multe în acest context. Situaţia nu e doar în alb sau negru. Şi acolo am lucrat cu toatre părţile politice. Sunt sigur că şi acum colegii mei din structurile UE discută atât cu Ianukovici, cât şi cu opoziţia pentru a dezvolta relaţiile cu UE.

— V-aţi născut în Germania de Est. Aţi văzut căderea Zidului Berlinului?

— Da, tocmai eram la studii la Berlin când s-a întâmplat acest eveniment istoric. A fost pentru prima dată în viaţa mea când am trecut din Berlinul de Est în Berlinul de Vest. A fost un moment foarte special, de care nimeni nu bănuia când şi cum se va produce. Viaţa mea s-a schimbat radical atunci. A fost o mişcare în direcţia corectă, dar şi o dovadă că niciodată nu poţi prezice totalmente viitorul. Sfatul meu către cetăţenii R. Moldova e că totul e posibil şi că suntem gata să acordăm toată susţinerea de care dispunem în acest proces.

— Credeţi că mai e posibil ca să cadă vreun zid în Europa în viitorul apropiat?

— Nu cunosc niciun zid acum în Europa. În UE se circulă liber, şi de aceea ar fi o încurajare pentru cetăţenii R. Moldova de a munci din greu ca să ajungă în această zonă, dacă îşi doresc acest lucru.

— Acum românii din Moldova, dacă vor să îşi vadă rudele din România, trebuie să treacă un hotar European. Pentru asta trebuie să aibă bani, inclusiv o sumă de 500 de euro ca dovadă de suficienţă economică pe perioada călătoriei.

— Vreau să remarc faptul că posibilităţile de călătorie în România s-au diversificat şi s-au simplificat pentru mulţi. Acordul micului trafic de frontieră a intrat în acţiune, am fost informat de Ambasada României că circa 5 000 de permise de călătorie au fost solicitate şi că 2000 au fost deja eliberate. E un start bun, deci o parte dintre cetăţenii Moldovei nu mai au nevoie de vize, având acest permis. În fond, datorită poziţiei geografice, circa 40 la sută dintre cetăţenii Moldovei au posibilitatea să solicite permise de călătorie de-a lungul hotarului moldo-român. Cât despre suma de 500 de euro, UE solicită ca cetăţenii care iau vize pentru un stat membru al UE să dovedească că deţin mijloace suficiente şi disponibile, dar nu fixează suma exactă. Suma de 500 de euro a fost stabilită de Guvernul României.

— Tot mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova îşi depun dosarele de redobândire a cetăţeniei române. Impune UE careva restricţii statelor membre pentru redobândirea cetăţeniei?

— UE nu impune niciun fel de restricţii în acest sens României, e libertatea autorităţilor române să ofere cetăţenie oricui, dacă condiţiile legale sunt întrunite. Şi Bulgaria oferă cetăţenie cetăţenilor din R. Moldova.

— În 6 luni, de când sunteţi în Moldova, ce v-a lipsit şi ce v-a plăcut?

— Îmi lipsesc câteva lucruri din Germania, nu doar aici, ci şi în alte state în care am activat. De exemplu, îmi lipseşte pâinea germană, pe care nu am putut să o găsesc nici în Belgia. În schimb, aveţi vinuri foarte bune. Apreciez, de asemenea, produsele proaspete de la piaţă, fructele şi legumele – în Europa acestea au deseori gust de chimicale.
Ceea ce aş dori să se îmbunătăţească aici ar ţine de servicii şi infrastructură. E o mare diferenţă între drumurile noastre, de aceea avem şi proiecte de susţinere a infrastructurii în Moldova. De asemenea, serviciile publice care ţin de telefonie, electricitate, gaz – lasă de dorit modul în care eşti tratat în aceste instituţii şi e foarte depărtat de standardele UE. Cred că ar putea fi îmbunătăţite lucrurile în acest domeniu şi nu e foarte complicat.

— Ce le-aţi dori cititorilor ZdG?

— Aş dori să rămână interesaţi de Europa. Misiunea UE în Moldova este o instituţie deschisă, oricine poate întreba tot ce îl interesează, şi răspundem la 100 procente de întrebări.
Vreau să văd cititorii ZdG la 15 mai la celebrarea Zilei Europei, unde vor avea loc discuţii publice cu ambasadorii statelor europene, cu oficiali din Guvern. De asemenea, vom avea două tone de tortellini, ca să celebrăm frumos.

— Vă mulţumim.



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Neamtu de Lipsca

    Danke Schon ! Bitte ! Dar, deoarece domnia Lui de Germania vine dintr-un stat RE-Unificat, de ce s-au eschivat ambii – si jurnalistul /anonim/ si diplomatul Deutch de a-si expune gandurile despre o Eventuala Re-Unire cu Romania Mare ? Nu sunt ei, Nemtii, in drept-naturlich, sa ne inteleaga cel mai bine, ce inseamna, divizarea in doua – una cu zidul la Berlin , alta cu sarma ghimpata la Prut ? Oricum, va multumim, Herr Diplomat pt. bunele cuvinte si Pofta Buna cu bunataturile culinare deosebite moldave !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *