“Am plecat din Moldova ameninţat de serviciile secrete ruse”

Interviu cu Anatol Munteanu, colonel, doctor-inginer, vicepreşedinte al Asociaţiei culturale Bucureşti-Chişinău, candidat pentru alegerile parlamentare din România

— D-le Munteanu, sunteţi cunoscut în cercurile politice de la Chiţinău încă din perioada mişcării pentru renaşterea naţională de la începutul anilor 1990, în perioada războiului din Transnistria. De mai mult timp v-aţi stabilit în România? Ce legături mai păstraţi cu viaţa politică şi socială din R. Moldova?

— Acum 12 ani, am plecat din R.Moldova în România fiind forţat de împrejurări, nu pentru că aşa aş fi vrut. Am fost ameninţat şi hărţuit de serviciile secrete ruse şi de administraţia agrarienilor. În urma nenumăratelor trădări şi dezamăgiri pe care le-am avut din partea celor pe care i-am ajutat cu arma în mână, să ajungă la putere în primii ani de independenţă, am înţeles că nu voi mai putea face nimic acolo şi că pot fi de folos mai mult din România, decât “pierdut” sau “dispărut” undeva prin Transnistria.

M-am stabilit în România în 1996, dar acest lucru nu înseamnă că nu sunt în conexiune cu realităţile din R. Moldova. Vizitez lunar R. Moldova, mai mult în scopuri de afaceri. Cam în fiecare trimestru şi de sărbători vin în Moldova cu donaţii de carte, cu ajutoare umanitare pentru diferite şcoli şi licee, din partea unor ONG-uri şi oameni de bună credinţă. Deseori mă întâlnesc cu foştii camarazi de arme, colegi de serviciu, reprezentanţi ai intelectualităţii, oameni de afaceri. Sunt informat pe deplin şi din prima sursa despre realităţile de acasă. În România primesc zilnic zeci de telefoane de la cetăţeni ai R. Moldova care vin cu diverse probleme la Bucureşti şi, ciocnindu-se de marea birocraţie română, apelează în disperare la mine ca la o ultimă speranţă. Desigur îi ajut in limita posibilităţilor mele, inclusiv a celor financiare.

Cu activităţile politice din R. Moldova nu am nicio legătură. Pot să spun chiar că politicianismul de la Chişinău nu mă intertesează. Totuşi, asta nu înseamnă că nu pot stabili relaţii cu oamenii politici de la Chişinău, după ce voi fi ales deputat.

— De ce aţi decis să candidati la alegerile parlamentare din România în circumscripţia pentru Europa de Est?

— După ce am terminat în grad de colonel serviciul militar în 2006 la Ministerul de Interne de la Bucureşti, am avut dreptul să mă implic în politică. Până în ultimul timp, însă, nu m-a interesat politica, fiind foarte ocupat cu dezvoltarea afacerii mele. Concomitent cu modificările din legislaţia electorală românească şi cu apariţia acestor circumscripţii electorale pentru românii din afara României, am decis să candidez. De ce? Pentru că ştiu care sunt problemele adevărate ale românilor din afara României şi mă simt obligat să îi ajut şi să le rezolv. Am soluţii practice la fiecare problemă, nu teorie sau demagogie. Vin cu o echipă puternică, sudată, profesionistă, formată din tineri tehnocraţi şi, subliniez, neafiliaţi politic. Aceşti tineri, de 30-33 ani, sunt deja realizaţi pe plan profesional, deţin funcţii importante în companii multinaţionale, au o experienţă de invidiat, o gândire modernă şi viziuni pragmatice asupra problemelor basarabenilor. Toţi sunt originari din Basarabia şi toţi cunosc realităţile de aici. Mai multe detalii despre fiecare membru al echipei le puteţi găsi accesând www.anatol-munteanu.ro

Românii din afara României au nevoie de un deputat de acţiune, om practic, care ştie să dechidă uşi şi să dărâme bariere, este capabil să combată birocraţia şi pasivitatea unor autorităţi faţă de problemele românilor din Basarabia. Nimeni nu are nevoie de teorie, poezie şi diletantism.

— Ce avantaje aveţi în raport cu alţi candidaţi care doresc să reprezinte în Parlamentul României interesele românilor din stânga Prutului?

— Când te doare ceva, te duci la doctor, ca să-ţi pună diagnosticul. Nu tratezi stomacul cu pastile de inimă, ceea ce propun, de altfel, unii contracanditaţi. Birocarţia este diagnosticul pus de mine şi echipa mea pentru marea majoritate a problemelor românilor din Basarabia: cetăţenia, acordarea vizelor, angajările în câmpul muncii în România… Cunosc exact cu ce trebuie să lupt şi deţin “medicamentul”, adică soluţia, pentru această problema fundamentală. În al doilea rând, sunt un om practic şi de acţiune. Nu voi aştepta să se schimbe ceva în legislaţie, să vină cineva să mă împingă de la spate, eu voi acţiona imediat. Am planul pregătit. Voi ajuta la modul practic, nu doar cu promisiuni şi vorbe. Îmi propun să deschid la Bucureşti un birou de asistenţă juridică pentru românii din R. Moldova. Voi înfiinţa o bursă a muncii în România, pentru românii din afara graniţelor. În al treilea rând, am alături o echipă de profesionişti cu care mă consult în orice problemă şi care sunt gata să se implice personal. Şi, nu în ultimul rând, eu mă ocup de aceste probleme de 10 ani, nu sunt un novice, iar faptele mele vorbesc de la sine. Acestea sunt avantajele mele esenţiale faţă de ceilalţi candidaţi.

— Sunteţi unionist?

— Am luptat pentru Unirea necondiţionată a R. Moldova cu Ţara, a fost visul meu pentru care am riscat cu viaţa. Momentul, însă, a fost pierdut de politicienii din acea vreme, pot spune ca a fost o trădare sau, dacă vreţi, o conspiraţie de ambele părţi, R. Molodva şi România. Am avut prea multă încredere în ei. Realităţile actuale economice şi geopolitice sunt altele. Acum putem vorbi doar despre o unire pragmatică: o înţegrare a R. Moldova în UE ca al doilea stat românesc. Pentru asta voi lupta în continuare împreună cu echipa mea.

— Cum aţi descrie relaţia actuală dintre România şi R. Moldova?

— Nu există o relaţie, există probleme, din ambele părţi.

— Dacă edificarea relaţiilor Chişinău-Bucureşti ar depinde de dvs., ce aţi întreprinde?

— Regret, dar nu sunt un magician care ar rezolva aceste probleme printr-o simplă atingere a baghetei magice. E nevoie de timp. Subiectul este unul complex şi trebuie privit din mai multe perspective. Din punct de vedere al relaţiilor politice, problema fundamentală este cea că R. Moldova, fiind sub influenţa economică, diplomatică şi mediatică a Rusiei, sabotează orice iniţiativă politică românească, chiar dacă este bună şi execută ordinele Moscovei. Iar România, pe alocuri, tratează relaţiile politice cu R. Moldova de pe poziţii de superioritate. Ce avem în final? Un blocaj total care provoacă, implicit, blocarea relaţiilor economice şi culturale. R. Moldova caută aliaţi oriunde, dar nu şi în România, iar România îşi păstrează atitudinea. Prin urmare, o soluţie ar fi identificarea unui compromis între România şi R. Moldova, care ar duce la deblocarea relaţiilor politice.

Din punct de vedere al relaţiilor economice, aş începe cu un raport al Băncii Naţionale a României, făcut public la 26 septembrie 2008, care spune: “Nu avem oameni de afaceri care să investească în afara României. Sunt multe afaceri care sunt create pentru a fi vândute investitorilor străini şi apoi întreprinzătorul să stea rentier. Rolul de a investi în străinătate aparţine mediului privat şi nu este rolul statului român să stimuleze investiţiile româneşti în străinătate”, a declarat atunci guvernatorul Mugur Isărescu. Cât de interesat este statul român de a se implica şi de a investi în R. Moldova. Aici avem o problemă, atâta timp cât statul român nu va găsi o soluţie să motiveze mediul privat românesc să investească în R. Moldova, fiind vorba de un interes strategic geopolitic. Companiile ruseşti, turceşti şi alte companii multinaţionale investesc în R. Moldova fără frică, pe când România, până în prezent, nu are bănci româneşti puternice, companii de asigurări pe piaţa financiară din R. Moldova, nemaivorbind de sectorul energetic sau de alte sectoare strategice. Un exemplu recent ar fi privatizarea companiei de asigurări Moldasig de către compania rusească Rosgorstrah. Unde sunt marile companii româneşti?

Din punct de vedere al relaţiilor culturale, iarăşi ar fi multe de spus. Cel mai tirajat ziar din R. Moldova este Komsomoliskaya Pravda, cel mai accesibil post TV este Pervîi Canal, cel mai ascultat post de radio este Ruskoie Radio. Exemplele pot continua. Aici avem nevoie de nişte acţiuni concrete din partea statului român pentru motivarea trusturilor media româneşti, a posturilor de televiziune şi radio româneşti, a presei din România, organizarea turneelor pentru teatrele din România, promovarea cărţilor româneşti. La fel şi invers: cum sunt promovaţi oamenii de cultură şi artă din R. Moldova în România?

— Sunteţi om de afaceri. Care sunt avantajele şi dezavantajele economice ale intrării României în Uniunea Europeană, în timp ce R. Moldova rămâne în afara Uniunii?

— Deocamadată pot vorbi doar despre avantaje pentru România, cu impact şi asupra R. Moldova: libertatea de circulaţie a cetăţeanului român, libertatea de mişcare a capitalului; libertatea de mişcare a forţei de muncă; fonduri nerambursabile care depăşesc 30 mil. de euro până în 2013. Apoi posibilitatea ca în 2014 România să adopte Euro. Toate aceste avantaje se răsfrâng direct şi indirect asupra R. Moldova. În politica externă a României un punct central este apropierea R. Moldova de România şi UE şi fortificarea legăturilor în cadrul organizaţiilor regionale, cum ar fi cele de la Marea Neagră şi Europa de Sud-Est. În felul acesta România ajută R. Moldova pentru apropierea sa de Europa.

Mai este ceva: formarea euroregiunilor, cum ar fi Iaşi-Ungheni, Vaslui-Albiţa-Leuşeni, Galaţi-Cahul. Ar fi o formă importantă de apropiere, dacă cetăţatenii din localităţile limitrofe din partea stângă şi dreaptă a Prutului ar putea comunica mai liber, dacă ar putea face schimburi comerciale cu produse agricole etc.

Dacă R. Moldova, în timpul apropiat, nu se va integra sau cel puţin nu se va apropia de UE, situaţia internă poate deveni şi mai tensionată, situaţia economică precară va degrada şi mai mult, provocând nu doar sărăcie lucie, dar şi distanţarea R.Moldova de România şi UE.

— În programul electoral, propuneţi simplificarea procedurilor de acordare a vizelor româneşti pentru cetăţenii R. Moldova. Credeţi că UE poate accepta un regim simplificat, cu acordarea vizelor la frontieră?

— Pentru această situaţie am două soluţii concrete: una – pe termen lung, iar cea de-a doua se referă la acţiuni pe termen scurt. Pe termen lung, soluţia ar fi acordarea vizelor pentru cetăţenii R. Moldova într-o procedură simplificată, aşa cum se acordă vizele pentru etnicii maghiari din Ucraina. Mai sunt şi alte modele. Dar aceasta este o soluţie de durată, care necesită eforturi mari la Bruxelles.

Pe termen scurt, însă, soluţiile imediate trebuie aplicate la Consulatul României din R. Moldova, care ar trebui să aibă un program de 24 din 24 ore. Este inacceptabil ca oamenii să fie hărţuiţi de tot felul de “afacerişti” care le promit rezolvarea problemelor contra plată. Vizele ar trebui acordate pentru o perioadă de minim şase luni, după care prelungirea acestora să fie de cel puţin 1-5 ani, fără a mai fi nevoie de acte suplimentare. Ambasada SUA acordă vize cetăţenilor R. Moldova pentru o perioadă de 5, 8 ,10 ani, la a doua călătorie în Statele Unite.

Până se vor deschide “multaşteptatele consulate” din Bălţi şi Cahul, trebuie organizat un sistem de transport cu autocare spre Ambasada României pentru cetăţenii R. Moldova din Nord şi din Sud, care vor să obţină vize româneşti.

Ar trebui introduse ghişee “dedicate” pentru regiuni: Nord, Sud, Centru şi Chişinău. Într-un astfel de mod vor fi create condiţii ca cetăţenii din provincie să evite cozile interminabile.

Soluţiile, după cum vedeţi, sunt foarte simple. E nevoie doar de voinţă pentru a le aplica în practică. Nu e nevoie de vreo schimbare de legislaţie sau de procedură în acordarea vizelor. Contează organizarea şi managementul.

— Acum un an, preşedintele Traian Băsescu estima la aproape un milion de oameni numărulul cetăţenilor R. Moldova, solicitanţi ai cetăţeniei române. În opinia dvs., de ce e atât de mare numărul locuitorilor R. Moldova care doresc paşaport românesc?

— Este firesc. Nu este un secret şi nu ar trebui să ascundem acest lucru. Paşaportul românesc le oferă posesorilor lui un drept fundamental: dreptul la libera circulaţie în UE. Oamenii din toate timpurile au migrat dintr-un loc în altul pentru un trai mai bun şi acest fenomen nu poate fi stopat de lipsa paşaportului român. Situaţia economică precară din R. Moldova îi forţează pe oameni să plătească mii de euro unor afacerişti şi unor traficanţi pentru a ajunge în “paradisul” care, de cele mai multe ori, înseamnă robie. Cu paşapoarte româneşti, însă, aceşti oameni vor fi protejaţi la fel ca oricare alţi cetăţeni ai UE. Autorităţile trebuie să se gândească cum să ţină oamenii acasă, cum să le creeze condiţii ca aceştia să câştige un ban în ţara lor şi să nu le limiteze posibilităţile de circulaţie.

— Ce veţi face pentru a grăbi redobândirea cetăţeniei române de către sutele de mii de solicitanţi?

— Voi recurge la două soluţii: pe de o parte, voi iniţia un proces de judecată colectiv din numele tuturor românilor din afara graniţelor care au solicitat, dar nu au obţinut încă cetăţenia română din motive birocratice. Procesul va avea drept obiectiv un verdict colectiv, fie în justiţia română, fie în cea europeană, în sprijinul celor cărora li se încalcă dreptul legal privitor la redobândirea cetăţeniei române. Pe de altă parte, voi promova un nou cadru legislativ pentru a simplifica şi pentru a accelera procesul de acordare a cetăţeniei române celor care au pierdut-o fără voia lor în cursul istoriei.

— În timp ce numărul locuitorilor R. Moldova care şi-au redobândit deja cetăţenia română ajunge la câteva sute de mii, cei care vin să voteze în timpul alegerilor din România este de doar câteva mii? Cum explicaţi această indiferenţă?

— Din informaţiile pe care le deţin, până în 2001, cetăţenia română au obţinut-o 96 mii de moldoveni. Din 2001 până în prezent au mai fost acordate 5 mii de cetăţenii. În total ar fi cam 100 de mii. Aceste cifre pot fi verificate şi în Monitorul Oficial al Românei. După estimările mele, în jur de 90% dintre cetăţenii R. Moldova cu paşapoarte româneşti fie sunt plecaţi la muncă în străinătate, fie s-au stabilit cu traiul în afara R. Moldovei, unii având acte expirate. Teoretic cetăţeni români cu drept de vot în R. Moldova nu sunt mai mult de 10 mii persoane. La ultimul referendum au participat în jur de 5 mii persoane, ceea ce înseamnă o prezenţă de 50%. Ţinând cont de faptul că cetăţenii din R. Moldova nu au condiţii normale de a-şi exprima votul, există doar o singură secţie de votare pe tot teritoriul R. Moldova, această cifra mi se pare rezonabilă. Dar, în acelaşi timp, nu exclud şi faptul că o altă piedică ar fi lipsa de informare şi, nu în ultimul rând, blocarea directă sau indirectă a procesului de vot din partea autorităţilor moldovene. Nu pot să exclud nici lipsa de interes a anumitor cetăţeni români din R. Moldova faţă de procesul electoral din diverse motive comune pentru orice alegător (lipsa de încredere în procesul electoral, dezinteres politic sau, pur şi simplu, imposibilitatea de a vota).

— Dacă veţi fi ales în Parlamentul României în urma alegerilor de pe 30 noiembrie, care vor fi primele trei iniţiative pe care le veţi propune în interesul alegătorilor din R. Moldova?

— Lista este mai lungă, dar principalele trei acţiuni vor fi următoarele: voi iniţia, cum spuneam, un proces de judecată colectiv din numele tuturor românilor din afara graniţelor care au solicitat, dar nu au obţinut încă cetăţenia română din motive birocratice, iar în paralel voi promova un nou cadru legislativ pentru a simplifica şi pentru a grăbi procesul de acordare a cetăţeniei române celor care au pierdut-o fără voia lor în cursul istoriei. Altă prioritate: voi încerca să rezolv problema acordării vizelor româneşti. Şi, de asemenea, voi crea o bursă a forţei de muncă în România pentru cetăţenii din R. Moldova, pentru a se putea angaja “aproape de casă” şi voi face lobby pentru simplficarea obţinerii permisului de muncă pentru cetăţenii R. Moldova. Despre celelalte acţiuni şi planuri care sunt la fel extrem de importante puteţi afla mai multe accesând site-ul www.anatol-munteanu.ro.

— Credeţi că veţi avea susţinere în Parlamentul României? Ce motive ar avea alţi parlamentari să vă sprijine şi să nu respingă propunerile dvs?

—Sunt sigur că voi avea susţinere. Primul şi cel mai impotant motiv ar fi cel că toate propunerile mele sunt realiste şi în context cu intersele strategice ale României, cu sporirea influenţei României în regiune. În al doilea rând, dar nu mai puţin important, este faptul că sunt cunoscut personal cu mai mulţi lederi ale partidelor politice din România. Vă mai asigur că ştiu să fac lobby.

Interviu publicitar.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *