Am fi naivi să credem că toţi procurorii doresc reforme complexe

434-gurinInterviu cu Corneliu Gurin,
procuror general al R. Moldova


— Dle Gurin, aţi fost înaintat la această funcţie de către preşedintele de atunci al Parlamentului, Marian Lupu. Al cărui partid sunteţi acum?

— Ştiu că ziariştilor nu le place să li se răspundă cu întrebări, dar având în vedere caracterul acestei prime întrebări, vă întreb şi eu: pentru ce partid scrieţi şi cărui partid i se subordonează ZdG? Sigur, o să-mi răspundeţi că sunteţi un ziar independent, iar eu pot să vă cred sau nu. Atât pentru dvs., cât şi pentru mine, acţiunile noastre trebuie sa vorbească. Iar pentru un ziarist, ca şi pentru un procuror, este important să nu lase politicul să-i intervină în activitate. Deocamdată, eu nu mă pot plânge că aş fi supus presiunilor politice, dar e adevărat că a curs puţin timp de la preluarea mandatului.

— Oficial, aţi anunţat că suspendaţi orice relaţii cu formaţiunea politică al cărei vicepreşedinte eraţi atunci când aţi fost propus pentru Procuratura Generală. În ce relaţii sunteţi cu preşedintele acestei formaţiuni, Mihai Godea, alături de care aţi fondat partidul?

— Pentru exactitate – mi-am suspendat activitatea încă în februarie, iar în funcţia de procuror general am fost propus în aprilie şi imediat am demisionat din calitatea de membru de partid şi din funcţiile deţinute.

Pe Mihai Godea îl apreciez în primul rând ca om, a depus multă energie să creeze o platformă politică de tip nou în R. Moldova, am mers alături de el la vremea respectivă în calitate de specialist în domeniul dreptului, nu ca politician. Acum, din cauza preocupărilor diferite pe care le avem, nu mai interacţionăm, dar nu evit să-l întâlnesc ori să discutăm, este un om cu care ai ce vorbi. Cu Partidul Acţiunea Democratică însă nu mai am nicio relaţie, aşa cum v-am spus, încă dinainte de a fi numit procuror general.

— Cum au primit procurorii în calitate de şef un om care nu a mai activat în structurile de drept?

— Nu mi-am setat aşteptări speciale legate de modul în care voi fi primit şi nici nu am urmărit cu mare interes asta. Este important că, de la bun început, am avut o comunicare bună, activă, ceea ce m-a ajutat să mă integrez mai uşor. Cred ca mulţi dintre cei care activează de mult în Procuratură au înţeles că rolul procurorului general este să asigure managementul cât mai eficient al instituţiei, nu să stea toată ziua răscolind prin dosare. Poate este o abordare nouă pentru Procuratură, dar e una modernă şi logică, iar eu am anunţat-o din start.

— Care sunt primele impresii despre PG? Aţi înţeles de ce până acum PG nu funcţiona?

— PG şi, în general, sistemul procuraturii a funcţionat tot timpul, discuţia poate fi, eventual, despre eficienţa activităţii. Multe lucruri se vedeau şi din afară, nu le-am descoperit acum. Ceea ce am văzut însă din interior sunt probleme legate de organizarea instituţiei, care pot fi rezolvate doar printr-o reformă amplă. O altă problemă ţine de comunicare, Procuratura are o imagine negativă, de care acum mulţi încearcă să profite, pentru a obţine dividende politice sau de altă natură. Lucrăm la îmbunătăţirea domeniului comunicării, ne dorim o mai mare transparenţă în activitatea noastră, iar acest interviu este o dovadă în acest sens. Dar este un proces de durată şi, în paralel, după cum vedeţi, trebuie să facem faţă şi diferitor campanii de denigrare, iniţiate la adresa instituţiei. Nu vreau să fiu înţeles greşit, eu nu spun că nu sunt şi lucruri care justifică imaginea negativă pe care şi-a făcut-o de-a lungul timpului Procuratura, doar că nici nu pot să nu observ că unora le convine ca această imagine negativă să persiste. Sunt destui cei care vor ca Procuratura să fie cât mai puţin credibilă în faţa cetăţenilor, astfel încât ei, printr-o simplă campanie media plătită, să-i poată presa pe procurori să dea o soluţie sau alta într-un dosar. Acest model, de presiune publică, profitând de imaginea negativă a unei instituţii, se poate observa tot mai des şi ar trebui să îngrijoreze societatea şi să le dea de gândit celor care se lasă folosiţi în astfel de campanii.
Pe de altă parte, însă, în interiorul Procuraturii sunt multe lucruri de schimbat, de la mentalitate până la lupta cu corupţia, sunt şi alte aspecte negative cu care ne confruntăm, dar pe care nu ne ferim să le abordăm.

— Ce ar trebui schimbat?

— Mai întâi, sunt necesare schimbări la nivel de organizare, inclusiv în ceea ce priveşte organigrama instituţiei, iar aceste acţiuni sunt deja în derulare. Dar sunt schimbări de făcut şi în ceea ce priveşte modul în care activează procurorii şi condiţiile în care activează. Mă refer la statutul procurorilor, cărora trebuie să le garantăm independenţă procesuală şi stabilitate administrativă, dar şi la condiţiile de muncă în care activează, care sunt, în prezent, sub orice limită a acceptabilităţii. Chiar sediul PG, am impresia, nu a fost renovat de când a fost construit.
Sunt lucruri de realizat şi în ceea ce priveşte modul în care este văzută instituţia, modul în care ne prezentăm în faţa cetăţenilor.
Obiectivul pe care l-am stabilit este sporirea eficienţei şi restabilirea încrederii publice generale în instituţia Procuraturii. Şi aici am o observaţie – din miile de scrisori care vin lunar în adresa procuraturii, constat că există mai multă încredere la nivelul raportului cetăţean-instituţie, oamenii care au o anumită problemă concretă consideră în continuare că procuratura este instituţia care îi poate ajuta în lupta pentru dreptate.

— Ce credeţi despre trecerea Procuraturii în cadrul Ministerului Justiţiei, aşa cum e în alte ţări?

— Trimiterea la experienţa altor ţări este inexactă, or, sunt diferite sisteme şi diferite abordări, atât în spaţiul comunitar, cât şi în afara lui, în cadrul procuraturii a fost efectuat un studiu la temă şi experienţa externă demonstrează că multe state au acceptat ca procuratura să facă parte din autoritatea judecătorească. Cert este că, prin dispoziţiile constituţionale, Procuratura R. Moldova a fost inclusă în cadrul autorităţii judecătoreşti, sunt dispoziţiile Legii Supreme a Societăţii şi Statului.

Ca să facem cum e în alte ţări, trebuie să schimbăm mai multe lucruri, începând de la Constituţie, până la funcţionarea tuturor instituţiilor statului, chiar şi a Ministerului Justiţiei, după care să ne gândim la variante mai radicale de schimbare a locului procuraturii în sistemul organelor de drept. Problema nu este legată atât de locul Procuraturii, cât de statutul şi competenţa procuraturii şi a procurorilor. Nimeni nu garantează o mai mare independenţă şi eficienţă dacă procuratura ar fi subordonată Guvernului sau Ministerului Justiţiei, a cărui conducere este numită politic, pe verticală. Până la discuţii despre subordonare, trebuie să facem curăţenie pe interior şi să demonstrăm eficienţă, asta este prioritar.

— Noii viceprocurori vor fi numiţi pe criterii politice? De ce ar trebui schimbaţi actualii viceprocurori pe alţii? Cine ar putea fi aceştia?

— Am şi văzut că ZdG mi-a schimbat adjuncţii şi chiar mă întrebam de ce i-aţi schimbat din funcţii. La întrebarea aceasta dvs. ar trebui să răspundeţi, pentru că singuri aţi lansat informaţia şi apoi aţi dorit comentarii la ea. Această informaţie nu a fost niciodată confirmată oficial şi eu v-o infirm şi acum, astfel încât cititorii dvs. să fie informaţi cât mai corect. Dar ca să vă ajut să justificaţi totuşi difuzarea acestei ştiri neconfirmate, vă anunţ că se fac evaluări de personal în toată instituţia, la finalul evaluărilor vom vedea cine rămâne, cine pleacă, cine se mută în alt departament şi alte chestiuni ce ţin de noua organigramă şi responsabilităţile stabilite. Deocamdată, aceste evaluări sunt la faza iniţială şi nu se poate vorbi concret absolut nimic despre o persoană sau alta. Cine publică astfel de informaţii, o face pe propria răspundere, noi vom avea o comunicare oficială la acest subiect, atunci când vom finaliza evaluările şi analiza lor, când vom avea decizii argumentate obiectiv.

— Valeriu Zubco ar putea reveni în cadrul PG?

— Nu am nicio informaţie că şi-ar fi manifestat cel puţin intenţia de a activa în cadrul PG. Probabil, e tot o speculaţie, care îşi propune să readucă în opinia publică numele său.

— Totuşi, pentru a putea conduce, ar trebui să aveţi oameni pe care să-i cunoaşteţi. Pleacă sau nu actualii adjuncţi?

— Adjuncţii sunt la treabă, muncesc, consider că ne cunoaştem deja suficient de bine încât să putem activa împreună, inclusiv în noile condiţii.

— Este sau nu adevărat că vine Garaba şi Maşnic?

— Am spus mai devreme că nu confirm plecarea nimănui din PG, dar dvs. insistaţi deja să vă dau înlocuitorii. Aveţi răbdare să finalizăm evaluările şi vă vom informa oficial, ca să nu fiţi nevoiţi să recurgeţi la speculaţii.

— Ca să nu ne implicăm în anchetă, cum credeţi, accidentul Garaba-Munteanu are vreo legătură cu posibila numire a lui Garaba în funcţia de procuror general adjunct?

— Nu s-a pus până acum problema numirii procurorului Iurie Garaba în vreo funcţie, ca să pot face astfel de legături. În plus, chiar nu vreau să comentez speculaţiile pe marginea acestui caz, din care unii încearcă să facă o poveste politică utilă în diferite scopuri. Aştept finalul anchetei, apoi mă voi pronunţa, dacă va fi cazul.

— Presa a asociat tentativa de a ascunde accidentul cu cea de a tăinui tragedia din Pădurea Domnească. În opinia dvs., există vreo asemănare între aceste cazuri?

— Nu presa a asociat, ci unele personaje care au interese directe legate de Procuratură, ştiţi foarte bine. Nu văd nicio asemănare, nici măcar cazuistica nu are nimic în comun. Şi nu a fost “ascuns” nimic, iar tentativele de a insista asupra acestei abordări false sunt manipulatorii. Eu refuz să le accept.

— Este sau nu legal arestul lui Munteanu?

— Nu este de competenţa procurorului general să aprecieze asta. Avem legi, avem judecători, avem avocaţi care pot contesta, avem procuror de caz care să-şi prezinte în faţa judecătorilor argumentele, are cine să se pronunţe.

— Acesta putea sau nu fi cercetat în stare de libertate?

— Am spus deja cine şi cum trebuie să se pronunţe.

— Marile dosare aflate în gestiunea PG rămân, deocamdată, nesoluţionate? De ce?

— Nu există dosare “mari” şi “mici”, legislaţia procesuală nu prevede diferenţe de statut pentru dosarele penale, toate trebuie soluţionate. Totodată, cred că nu ar trebui să generalizăm. Sunt aşa-zise dosare “mari”, care s-au finalizat chiar zilele trecute şi pe care le-am anunţat presei. Dar este adevărat că sunt şi dosare care poate întârzie nepermis de mult. Trebuie, însă, să-mi numiţi cazuri concrete, să mă documentez şi să vă răspund cât mai complet.

— Când vom afla cine sunt ucigaşii lui Igor Ţurcan, autorii dublelor crime din Ialoveni şi Durleşti? Autorii altor crime grave?

— Aşi vrea să pot da termene, chiar fără a fi întrebat de presă. Dar trebuie să recunosc: nu suntem în măsură să anunţăm finalizarea anchetelor respective. Totuşi, ele sunt luate la un control deosebit, aceste cazuri se află în gestiunea Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, sunt formate grupuri speciale de anchetă, ceea ce înseamnă că acestor cazuri li se acordă atenţie specială şi la investigare sunt atraşi cei mai buni profesionişti.

— De ce nu avem rezultate în astfel de dosare? Nu sunt oameni bine pregatiţi sau crimele sunt foarte bine planificate şi greu de descoperit?

— Cred că tot ce aţi spus e valabil, dar sunt şi alte motive. Spre exemplu, dotările criminalistice ale organelor de drept rămân a fi destul de reduse, nu ţinem pasul cu progresul tehnico-ştiinţific şi, la acest capitol, chiar rămânem cu mult în urma colegilor din alte ţări. Spre exemplu, de foarte mult timp se vorbeşte despre necesitatea achiziţionării şi funcţionării adecvate a unui laborator modern de expertiză ADN. Este o necesitate stringentă, dar aşa şi nu-l avem, suntem nevoiţi să apelăm la serviciile altor ţări, iar aceasta înseamnă termene extinse, costuri ridicate şi – în ultimă instanţă – ineficienţă. La investigarea unui caz complicat fiecare minut contează, iar noi pierdem luni de zile din cauza unor dotări tehnice precare.

Şi problema controlului la ieşirea-intrarea pe teritoriul R. Moldova este una importantă, mai ales prin teritoriul necontrolat de autorităţile oficiale ale statului. În câteva zeci de minute o persoană poate ajunge la Chişinău dintr-o zonă necunoscută şi necontrolată, poate comite anumite acţiuni şi poate pleca iarăşi într-un teritoriu necontrolat.

Aş releva drept problemă şi pasivitatea cetăţenilor, mulţi preferă să treacă pe partea cealaltă a drumului ori să-şi închidă geamurile dacă aud ţipete în stradă, în loc să reacţioneze şi să comunice organelor de drept.

Probabil sunt şi alte motive. De aceea e bine de vorbit pe fiecare caz în parte, pentru că şi cauzele ineficienţei pot fi total diferite.

— Averile procurorilor se află în vizorul presei. Ce se întâmplă în cadrul PG atunci când ziarele publică imagini cu palatele unor procurori, înălţate din resurse greu de argumentat când sunt puse pe tapet salariile adevărate ale procurorilor?

— Exista instituţii abilitate să verifice averile funcţionarilor, inclusiv ale procurorilor. Nici eu, nici dvs., nu suntem în măsură să evaluăm averile cuiva. Sunt multe categorii de funcţionari asupra cărora planează astfel de suspiciuni, ele trebuie verificate de cei în drept să o facă.

Dacă aveţi cazuri concrete, sezizaţi instituţiile abilitate să desfăşoare verificări şi haideţi să vedem concluziile, după care să ne pronunţăm şi să intervenim acolo unde este cazul. Admit că unele din situaţiile semnalate de ZdG sunt reale, dar procurorul general nu-şi poate permite să opereze cu zvonuri şi suspiciuni. E o diferenţă între ceea ce trebuie să fac eu şi ceea ce pot face ziariştii. Eu nu pot opera cu noţiuni de genul “se pare că”, “se spune că”, “sursele afirmă că”. Eu operez cu fapte documentate şi probate.

Una pot să vă declar cu toată responsabilitatea – nu tolerez fapte de corupţie în cadrul PG. Atunci când avem cazuri probate suficient – reacţionăm prin dosare penale, iar atunci când averile şi veniturile nu sunt declarate conform legii – sesizăm organele competente şi desfăşurăm anchete interne, ne străduim să nu menţinem sau să promovăm în funcţii asemenea persoane.

— De altfel, ce salarii au procurorii?

— Salariile procurorilor sunt stabilite prin Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, acolo se găsesc în mărime brută toate salariile pe categorii de demnitari publici, judecători, procurori etc. Trebuie deschisă legea şi documentarea pe fiecare funcţie în parte nu este foarte complicată. Aşa că voi lăsa pe cei curioşi să întreprindă singuri acest exerciţiu intelectual.

Mai pot să spun doar că salariile procurorilor sunt similare salariilor altor angajaţi din instituţiile de drept şi, din păcate, aceste salarii sunt încă mici. Căutăm însă soluţii să majoram salarizarea, concomitent cu accentuarea responsabilităţilor şi eficientizarea cheltuielilor.

— A fost fondat un grup de lucru pentru reformarea procuraturii. Acesta a fost completat, inclusiv, cu persoane din exterior. Este adevărat că unul dintre avocaţii lui Vlad Plahotniuc, Valentin Gurviţ, ar fi consilier din afară al acestui grup?

— În ceea ce priveşte persoana menţionată de dvs., este din nou o speculaţie. Nu există un astfel de nume în grupul de lucru şi nici nu a existat, nici măcar cât să vă facă mai credibilă speculaţia. Nu cunosc în genere această persoană şi evident că nu pot desemna într-un grup de lucru reprezentativ persoane pe care nu le cunosc deloc. Astfel de manipulări sunt din categoria acţiunilor de care vă vorbeam mai devreme, menite sa creeze o imagine negativă reformelor care au loc în Procuratură. Nu exclud că informaţiile respective sunt promovate şi din interior, am fi naivi să credem că toţi angajaţii procuraturii doresc promovarea unor reforme complexe, mai ales dacă acestea le-ar afecta poziţia în care s-au deprins să stea de mai mult timp. Dar şi pe această cale, pot să declar ferm tuturor răuvoitorilor: nu aveţi şanse, necesitatea schimbărilor este una obiectivă, iar voinţa pentru a petrece aceste schimbări este fermă.

— Ce anume face acest grup? Când vom sesiza primele rezultate?

— Vă mulţumesc pentru această ultimă întrebare, este importantă. Grupul de lucru a fost constituit prin ordin comun al Procurorului General şi Ministrului Justiţiei, în scopul îndeplinirii măsurilor necesare realizării direcţiei strategice 2.2. “Consolidarea profesionalismului şi a independenţei procuraturii” din Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016. În sarcina acestui grup stă elaborarea pachetului de amendamente legislative vizând o serie de aspecte generale şi concrete ale activităţii procuraturii, printre care şi: procedura de numire şi demitere a Procurorului General; stabilirea criteriilor/procedurilor clare, transparente, obiective şi bazate pe merit pentru selectarea, numirea şi promovarea procurorilor; fortificarea capacităţilor şi asigurarea independenţei Consiliului Superior al Procurorilor; asigurarea specializării procurorilor pe cauze specifice şi examinarea oportunităţii funcţionării procuraturilor specializate; demilitarizarea instituţiei procuraturii; reexaminarea regulilor de răspundere a procurorilor şi eliminarea imunităţii generale a acestora; asigurarea independenţei procurorilor şi a procuraturii per ansamblu etc.

În componenţa grupului au intrat persoane din cadrul procuraturii, specialişti de la Ministerul Justiţiei, experţi ai societăţii civile şi experţii Misiunii UE pentru consultanţă la nivel înalt, au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale şi ai misiunilor diplomatice. Avem experţi suficienţi, după cum vedeţi, nu ne mai trebuie dintre acei pe care încearcă să ni-i atribuie cineva.

Vreau să remarc cu satisfacţie că, în pofida faptului că a trecut foarte puţin timp şi cu toate că nu au fost alocate resurse financiare în acest scop, membrii grupului de lucru îşi desfăşoară activitatea cu abnegaţie, devotament şi chiar având o înaltă doză de entuziasm. Au avut loc numeroase şedinţe tematice şi în câteva zile sperăm să avem elaborate conceptele de modificare pe toate domeniile stabilite, iar odată elaborate conceptele – acestea vor fi supuse dezbaterilor publice, fiind date publicităţii. Vreau să vă spun că vor fi propuse lucruri interesante şi novatorii. Iată la această etapă interesul pe care îl manifestaţi acum prin întrebări se va putea manifesta prin obiecţii şi sfaturi, pe care le vom aprecia foarte mult.

Deci, puţină răbdare şi vom avea şi rezultatele primare, expuse transparent, aşa cum ne-am dorit de la bun început.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, RdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Roman

    Bun interviu, bravo ziarului de garda, ati punctat ceea ce doare. Dar si procurorul asta nu e simplu, se simte saminta de om cult si puternic.

  2. observator

    Din cite am auzit, Garaba e mai cinstit decit unii iar atacul declansat de Mocanu-Filat-TV asupra lui a fost declansat imediat dupa ce D.Gurin a dorit inlocuirea lui Rusu.Ca si in cazul Padurea Domneasca scandalul a fost amplificat artificial si la fel Ministrul de Interne,Dorin Recean,a initiat o anchita interna pentru a controla informatiile.

  3. =Vicu Unionistu=

    “Implicatiile geopolitice privind Unirea României cu Republica Moldova”
    – Interviu

    http://www.ziare.com/europa/moldova/implicatiile-geopolitice-privind-unirea-romaniei-cu-republica-moldova-interviu-1249930

    “Costurile RE-Unirii României cu Republica Moldova
    nu sunt atât de mari precum par la prima vedere, ci din contra,
    ar putea reprezenta o importanta sansa
    pentru dezvoltarea economica a statului român”,
    – considera specialistul in geopolitica si profesorul universitar Marius Vacarelu.
    ==================================================================

  4. Galina

    Un laborator ADN trebuie numaidecat.Atatia bani alocoti de Uniunea Europeana si oricum tara se afla in evul mediu.

  5. Observatorul

    “…rolul procurorului general este să asigure managementul cât mai eficient al instituţiei, nu să stea toată ziua răscolind prin dosare.”
    În primul rînd procurorul, inclusiv şi Procurorul General, sunt figuri procesuale, cărora prin lege li se atribue anumite competenţe de intervenţie procesuală. Dacă Gurin crede că el trebue doar să “asigure managmentul”, atunci funcţia lui ar trebui să se numească “directorul procuraturii” sau “заведующий”. El a ales o aşa poziţie pentru aşi ascunde incompetenţa în domeniu. N-a putut spune nimic despre legalitatea arestării lui Gh.Munteanu pentru că lui îi vine greu să facă diferenţa dintre o infracţiune penală şi o faptă contavenţională. Cum, de fapt, nu o pot face nici procurorii Garaba, Maşnic, Bordos şi nici judecătorul Ion Morozan.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *