8 ani lungi şi 8 probleme grele

La 29 iulie 2012 Ziarul de Gardă împlineşte 8 ani de activitate în domeniul jurnalismului de investigaţie, perioadă în care au fost produse sute de numere de ziar cu mii de articole de investigaţie, iar din 2010 redacţia emite şi un program de investigaţii în format TV, “Reporter de Gardă”. În virtutea acestei experienţe, am identificat 8 probleme care afectează serios situaţia jurnalismului de investigaţie din Moldova, a căror soluţionare este prevăzută, direct sau tangenţial, în Programul de activitate al Guvernului R. Moldova pentru 2011—2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”.  Solicităm Guvernului, Parlamentului, altor autorităţi publice răspuns la întrebările ZdG pe marginea angajamentelor asumate cu privire la asigurarea dezvoltării unei prese libere în Moldova. Cerem autorităţilor publice să ne răspundă în termene rezonabile la aceste solicitări. Adresăm copii ale acestor scrisori autorităţilor europene care acordă finanţări pentru democratizarea R. Moldova.

1. Clonarea ziarelor şi impunitatea

În atenţia Guvernului R. Moldova, Ministerului de Interne, Procuraturii Generale

La 25 aprilie 2011 redacţia Ziarului de Gardă a fost supusă unui atac de imagine fără precedent. În Chişinău, dar şi în alte localităţi ale R. Moldova au fost distribuite ziare ilegale, tipărite în mod criminal, care conţineau logoul, corpul de literă, numele de rubrici ale redacţiei noastre, dar cu un conţinut impropriu, manipulator şi denigrator pentru imaginea ZdG. Era vorba de o tipăritură în format A3, cu denumirea de ZdC, emisă în plină campanie electorală. La câteva săptămâni şi ziarul Timpul a fost clonat în mod similar.

La scurt timp, Ministerul de Interne a reţinut două persoane implicate în producerea acestor ediţii ilegale şi a deschis un dosar penal. În câteva luni Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba, cei doi cetăţeni ai Ucrainei reţinuţi şi acuzaţi de faptul clonării, au dispărut din R. Moldova şi au fost daţi în urmărire generală, iar până astăzi, la peste un an de la înregistrarea acestor cazuri, redacţiile nu au fost informate despre finalul anchetei.

Cerem Ministerului de Interne, Procuraturii Generale, dar şi Guvernului R. Moldova să ne explice:

  • La ce etapă se află ancheta pe acest caz?
  • Cine şi de ce a admis ieşirea din ţară a lui Havici şi Koţiuba, persoane suspuse anchetei penale? Care este responsabilitatea persoanelor care au admis plecarea acestora în Ucraina?
  • Ce paşi au fost întreprinşi, dacă au fost întreprinşi, pentru extrădarea sau alt mod de tragere la răspundere a acestora?
  • Ce forţe politice de la Chişinău au fost interesate de aceste acţiuni în campania electorală?

2. Dosarele presei

În atenţia Parlamentului, Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Guvernul, CSM, Comisiei parlamentare pentru mass-media

“Guvernul îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atât de societate, cât şi de comunitatea internaţională în domeniul asigurării libertăţii mass-media. Obiective de guvernare: Liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare.”
Din Programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011—2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

În anul 2011 ZdG a devenit ţinta unui şir de solicitări în instanţă pe motiv de calomnie, acţiunile în judecată fiind emise de procurori sau foşti membri ai parlamentului, în cazul cărora au existat acţiuni clare de investigaţie din partea organelor de drept pe cazuri de corupţie sau alte crime. Unele instanţe de fond au admis culpabilitatea reporterilor, impunând redacţiei achitarea unor sume excesiv de mari, care ar fi dus la falimentarea instituţiei.

În acelaşi timp,  autorităţi europene au făcut declaraţii speciale pe acest caz, indicând asupra nerespectării Legii cu privire la Libertatea de Exprimare a R. Moldova, care prevede, printre altele, că “Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public. Statul şi autorităţile publice nu pot intenta acţiuni cu privire la defăimare.  Persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor.”

Vrem să cunoaştem modul în care Guvernul R. Moldova, dar şi Parlamentul, Procuratura Generală şi instituţiile judiciare au informat exponenţii tuturor autorităţilor publice despre faptul că “Persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-mediei”, indicându-ne când şi cum au fost discutate aceste probleme, şi dacă a fost atrasă atenţia acestora şi la subiectul iniţierii proceselor judiciare împotriva presei şi a impunerii taxelor pentru defăimare. De asemenea, vrem să cunoaştem cum este evaluată integritatea persoanelor publice care au fost subiecte ale unor anchete pentru cazuri de corupţie? Cum este evaluată activitatea angajaţilor publici care nu acceptă criticismul din partea presei şi fac cereri în instanţă? Cum este analizat şi, eventual, corectat comportamentul judecătorilor care admit compensaţii foarte mari pentru cazuri de prejudiciere a imaginii unor persoane publice acuzate oficial de corupţie?

Aşteptăm răspunsurile la aceste întrebări în termene legale pe adresa redacţiei.

3. Acces la date cu privire la veniturile, averile şi interesele demnitarilor

În atenţia Camerei Înregistrării de Stat, Procuraturii Generale, CCCEC, Comisiei Naţionale pentru Integritate, Procuraturii Anticorupţie, Asociaţiei Presei Independente, Agenţiei Naţionale pentru Cadastru, Guvernului R. Moldova

“Obiective de guvernare: Asigurarea reală a accesului la informaţia de interes public şi stimularea jurnalismului de investigaţie. Eliminarea taxelor pentru obţinerea informaţiilor de interes public.”
Din programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011—2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

Problema accesului limitat la date cu privire la veniturile, proprietăţile şi interesele demnitarilor se discută de la crearea Republicii Moldova, dar progresele transparenţei în acest domeniu sunt foarte limitate, iar punitatea celor care nu respectă legislaţia cu privire la transparenţă pe acest segment – nu există. Chiar dacă odată cu venirea AIE jurnaliştii au obţinut posibilitatea de a primi informaţii de la Camera Înregistrării de Stat (CIS) în termene mai restrânse şi fără plată, posibilitatea informării asupra firmelor deţinute de funcţionarii publici este încă foarte lentă şi anevoioasă. În acelaşi context, informăm că practic nu există acces pentru jurnalişti la datele cu privire la imobilele deţinute de către demnitari. Menţionăm şi faptul că declaraţiile de venituri şi interese ale unor categorii de demnitari, deşi se afirmă că sunt colectate, nu sunt făcute publice ani în şir sub diferite pretexte. Redacţia ZdG a făcut demersuri repetate privind accesul la declaraţiile de venituri şi interese ale procurorilor, dar nu a obţinut răspuns.

Prin prezenta, cerem autorităţilor publice să ne ofere acces electronic direct la datele Camerei Înregistrării de Stat şi să ne informeze despre termenele concrete în care poate fi asigurat acest acces. Cerem acces adecvat la datele Agenţiei Cadastru atunci când e vorba de anchete reportericeşti privind averile demnitarilor şi rugăm să fim informaţi exact când vom putea avea acces la aceste date. Cerem acces on-line necondiţionat la declaraţiile de avere ale procurorilor şi ale altor categorii speciale de funcţionari publici şi demnitari şi rugăm să fim informaţi cum şi când anume putem avea acces la aceste date.

Aşteptăm răspunsurile la aceste întrebări în termene legale pe adresa redacţiei.

4. Distribuţia presei

În atenţia Poştei Moldovei, Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Guvernului R. Moldova, conducerii E-Guvernare

“Obiective de guvernare: Stimularea investiţiilor străine directe în mass-media autohtonă, precum şi în domeniile conexe: industria poligrafică şi distribuţia.”
Din programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011—2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

Actualmente în R. Moldova există un singur distribuitor de presă care acoperă întreg teritoriul republicii. În perioada Guvernării comuniste, această instituţie a manifestat în repetate rânduri acţiuni şi atitudini politice în activitatea sa de distribuţie a presei. Totodată, serviciile acordate de Poşta Moldovei redacţiilor ziarelor din Moldova, inclusiv Ziarului de Gardă, sunt la un preţ foarte înalt şi de proastă calitate. După 2009 am iniţiat discuţii cu conducerea Guvernului, dar şi cu cea a Poştei Moldovei. Cu toate acestea, preţurile pentru servicii au crescut constant, iar calitatea nu s-a îmbunătăţit cu nimic, în timp ce administraţia Poştei a afirmat de mai multe ori că a acumulat profituri considerabile an de an.

În timpul celor 8 ani de activitate, Ziarul de Gardă nu a avut niciodată acces la datele cu privire la abonaţii săi pe localităţi, redacţia nu cunoaşte cine anume sunt cititorii ZdG, din ce localităţi anume sunt, chiar dacă Poşta Moldovei deţine această informaţie şi îşi ia până la 40% din plăţile cetăţenilor pentru abonament. Totodată,  date simple, cum ar fi numărul de cititori pe raioane – ne sunt furnizate contra unor plăţi suplimentare.

Cerem Guvernului, Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Poştei Moldovei să explice angajamentul  din Programul de Guvernare “Stimularea investiţiilor străine directe în mass-media autohtonă, precum şi în domeniile conexe: industria poligrafică şi distribuţia” – în termeni temporali şi paşi practici. De asemenea, cerem instituţiilor vizate:

  • să asigure distribuţia ziarelor în ziua apariţiei, şi să achite penalităţi pentru ziarele distribuite cu întârziere;
  • să fie făcută publică modalitatea de calculare a preţurilor pentru abonarea şi distribuirea ziarelor, să fie explicate modalităţile de reducere a costurilor pentru aceste servicii;
  • să fie făcute publice sumele de profit obţinute de către MDTIC şi Poşta Moldovei şi modul în care acest profit este direcţionat spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor de abonare şi distribuţie;
  • să fie acordat redacţiilor acces nelimitat şi necondiţionat financiar la informaţii despre abonaţii lor.

5. Piaţa Publicitară

În atenţia conducerii Parlamentului R. Moldova, Guvernului, Comisiei parlamentare pentru mass-media

“Acţiuni prioritare: Completarea legislaţiei cu prevederi speciale privind transparenţa proprietăţii în mass-media şi limitarea concentrării proprietăţii mass-media; Adoptarea Legii publicităţii într-o variantă nouă, care ar corespunde noilor cerinţe ale timpului şi necesităţii de dezvoltare a unei prese cu adevărat libere.”
Din programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011-2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

Există puţine studii cu privire la piaţa publicitară în R. Moldova. Studiile efectuate în perioada comunistă demonstrau că piaţa publicitară era sub control politic. Începând cu 2009 piaţa mass-media s-a diversificat, nu şi piaţa publicitară, care a rămas sub controlul câtorva entităţi care controlează şi un şir de instituţii media. Actualmente cel puţin 8 parlamentari deţin instituţii media, unii dintre ei – mai multe televiziuni şi ediţii on-line.
Publicitatea este una dintre posibilităţile-cheie de supravieţuire pentru redacţiile independente. Nu şi în R. Moldova. Efortul instituţiilor media independente de politicieni de a supravieţui financiar este ingrat, deoarece volumul de publicitate distribuit acestor instituţii este infim, chiar dacă unele dintre acestea au tiraje mari. Ultimele date oferite de Biroul de Audit al Tirajelor relevă aceeaşi situaţie. Cu atât mai complicată este situaţia unui ziar care a decis să practice preponderent jurnalismul critic, care dezvăluie afaceri corupte şi acţiuni intransparente ale celor care deţin şi banii, şi firmele de publicitate.
Cerem Guvernului, dar şi Comisiei parlamentare pentru mass-media, dar şi conducerii Parlamentului să ne informeze ce acţiuni se întreprind:
— pentru demonopolizarea pieţei publicitare;
— pentru transparentizarea celor care controlează piaţa publicitară;
— pentru desconcentrarea presei, în special în mâinile unor parlamentari;
— la ce etapă este reformarea Legii cu privire la publicitate? A fost aceasta discutată cu mass-media independentă?
— Când anume se vor produce schimbările indicate în Programul de Guvernare la acest capitol?

6. Starea naţională a jurnalismului de investigaţie

În atenţia Guvernului R. Moldova, a Comisiei parlamentare pentru mass-media

“Obiective de guvernare: Asigurarea libertăţii presei şi crearea condiţiilor optime pentru activitatea instituţiilor de presă şi stimularea jurnalismului de investigaţie.”
Din programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011-2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

Legea cu privire la Libertatea de Exprimare prevede, printre altele, că  “Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public”.

Jurnalismul de investigaţie este o necesitate într-un stat cu un nivel înalt de corupţie, de migraţie ilegală, de sărăcie.

Totodată, jurnalismul de investigaţie este cel mai costisitor gen de jurnalism, dat fiind faptul că necesită abilităţi speciale, dar şi timp. Reporterii de investigaţie îşi asumă nenumărate riscuri, ameninţări, dar şi probleme judiciare – pentru a prezenta publicului dezvăluiri care ar duce la soluţionarea problemelor din societate.

Din păcate, în R. Moldova foarte puţine redacţii au Departamente de Investigaţii, foarte puţine televiziuni îşi permit efectuarea anchetelor reportericeşti în format TV, iar uneori – pretinse investigaţii jurnalistice aduc şi a comenzi politice.

Ziarul de Gardă promovează investigaţiile jurnalistice timp de 8 ani, iar de doi ani – produce şi un program de investigaţii în format TV, creând primul Departament TV de anchete reportericeşti din Moldova. În acest răstimp reporterii au suportat ameninţări, riscuri şi procese inechitabile în instanţă.

Angajamentul Guvernului cu privire la stimularea jurnalismului de investigaţie trebuie explicat prin paşi concreţi, iar o posibilă listă de acţiuni ar trebui discutată cu reporterii specializaţi. Dacă aceste activităţi au fost întreprinse sau vor fi – rugăm să fim informaţi în detalii.

7. Lipsa de reacţie a autorităţilor la cazuri de corupţie semnalate de presă

În atenţia Guvernului R. Moldova, Ministerului de Interne, Procuraturii Generale, CCCEC

Chiar şi în perioada comunistă, Procuratura Generală, dar şi alte instituţii ale statului, aveau obligativitatea de a reacţiona atunci când un ziar sau altă instituţie de presă făceau careva dezvăluiri despre cazuri de corupţie sau conflicte de interese. În ultimii ani, această obligativitate a fost anulată prin lege.

În aceste condiţii asistăm la scenarii păguboase de reactivitate a instituţiilor publice la dezvăluirile presei. Din păcate, la multe dintre cazurile de corupţie expuse de ZdG în ultimii ani s-a reacţionat doar dacă nişte deputaţi comunişti au solicitat în Parlament un răspuns oficial al autorităţilor sau dacă diverse componente ale Alianţei de Guvernare cereau explicaţii pentru dezvăluirile care vizau alte componente ale AIE. Mai rar s-a văzut o reacţie de bună-credinţă a instituţiilor publice, fără intenţia de răfuieli cu adversarii, ci în numele unei bune guvernări transparente.

Cerem Procuraturii Generale, Ministerului de Interne, CCCEC, Ministerului Justiţiei să ne explice pe ce cazuri elucidate în presă cu privire la corupţie sau alte interese ilegale ale demnitarilor  s-au autosesizat şi cu ce au finalizat aceste cazuri.

8. Politici de stat pentru promovarea jurnalismului independent

În atenţia Guvernului R. Moldova, a Comisiei parlamentare pentru mass-media

“Obiective de guvernare: Asigurarea libertăţii presei şi crearea condiţiilor optime pentru activitatea instituţiilor de presă.”
Din programul de activitate al Guvernului R. Moldova 2011-2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

După 8 ani de activitate pe piaţa media din R. Moldova, echipa Ziarului de Gardă resimte lipsa unor politici elaborate în comun cu mass-media şi a unui dialog permanent între autorităţi şi presă, în vederea unei mai bune informări a cetăţenilor R. Moldova.

Există dificultăţi în comunicarea cu unele servicii de presă, există informaţii care trebuie să fie publice, dar sunt ascunse, iar unele autorităţi publice centrale remit comunicate incoerente, nu organizează briefinguri şi nu acceptă toate interpelările presei. Transparenţa în activitatea serviciilor de presă, dar şi transparenţa relaţiei dintre proprietarii mass-media şi demnitari ar asigura o claritate pentru echipele de reporteri care aleg să facă jurnalism independent în R. Moldova.

Echipa ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *