3 ani cu “Reporter de Gardă”

Pe 5 aprilie, Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi (ATvJI) şi “Ziarul de Gardă” au desfăşurat dezbaterea publică “CASA CURATĂ” – un eveniment despre transparenţa averilor, veniturilor şi intereselor persoanelor publice, despre importanţa informării publicului şi despre jurnalismul de investigaţie în format TV, Radio, On-line şi print. Dezbaterea a fost prilejuită de împlinirea a 3 ani de la lansarea emisiunii de investigaţii în format TV “Reporter de Gardă”.

Jurnalişti, autori de programe TV, experţi anticorupţie, reprezentanţi ai Procuraturii Anticorupţie, ai CNI au dezbătut importanţa jurnalismului de investigaţie în combaterea corupţiei şi în sporirea transparenţei veniturilor şi proprietăţilor demnitarilor.

Victor Strătilă, vicedirector CNI: Cetăţenii trebuie să cunoască adevărul despre cei care îi guvernează

Apreciem eforturile jurnaliştilor de investigaţie. Deşi comisia nu activează de prea mult timp, 70% din investigaţiile demarate de noi sunt făcute pe baza articolelor publicate în presă. În temeiul mai multor articole ne-am autosesizat şi am declanşat proceduri de control. Vom verifica toate declaraţiile, inclusiv cele pe care unii funcţionari încearcă să le ascundă, deoarece cetăţenii trebuie să cunoască adevărul despre cei care îi guvernează. E regretabil, însă, că cetăţenii îşi cunosc insuficient drepturile. Din acest motiv, la CNI ajung prea puţine sesizări din partea cetăţenilor. Rolul presei e de a mobiliza, a motiva cetăţenii să aibă curaj, să înţeleagă că, atunci când sesizezi instituţiile statului despre vreo problemă, ea chiar poate fi soluţionată. La noi, cetăţenii se tem să dezvăluie cazuri de corupţie, deoarece se pot pomeni cu persoane nedorite la uşă sau cu diverse ameninţări. După astfel de cazuri, nimeni nu mai vrea să facă dezvăluiri. Cât despre inerţia de care este bănuită CNI, la mijloc sunt aspectele tehnice. Deşi avem sediu, nu suntem echipaţi corespunzător, nu avem softuri pentru prelucrarea informaţiei. Sunt colectate circa 45 mii de declaraţii. Toate sunt stocate, deoarece nu putem lucra cu ele. Din cauza lipsei mijloacelor tehnice, nu putem scana declaraţiile şi nici nu avem cum le posta pe www.cni.md.

Elena Robu-Popa, TRM: Nu prea avem jurnalişti care s-ar implica în investigarea subiectelor de interes public

Sunt foarte multe subiecte de abordat, avem probleme în toate domeniile. Aceste probleme rămân neacoperite de posturile de televiziune. Am avut posibilitatea să studiez cum sunt reflectate astfel de probleme la posturi de televiziune din afara R. Moldova. La Bucureşti, am participat la o dezbatere în jurnalism de investigaţie şi justiţie. De la jurnaliştii de acolo am înţeles că autorităţile reacţionează la investigaţii exact ca şi în R. Moldova, adică nu prea reacţionează. A fost abordat un caz legat de Comisia de Integritate care, în România, a şi dat unele rezultate. Bunăoară, a fost demis un ministru suspectat de conflict de interese, deşi unele voci afirmau că nu ar fi fost vorba despre un conflict de interese, ci, mai degrabă, de unul politic. În Bulgaria, m-a impresionat o investigaţie despre felul în care se cumpără voturile la alegeri. Despre asta vorbim şi în R. Moldova, că s-ar da bani, cadouri pentru voturi, dar nu am văzut o investigaţie serioasă la acest subiect. Provocările sunt foarte mari, dar problema e că nu prea avem jurnalişti care s-ar implica în investigarea unor subiecte de mare interes public.

Victor Moşneag, “Reporter de Gardă”: Demnitarii încearcă să curme avântul jurnaliştilor

Funcţionarii de orice rang sunt rezervaţi la tema colaborării cu jurnaliştii. Asta se întâmplă pentru că majoritatea au averi, case spaţioase, construite din fonduri netransparente. E un fel de solidaritate în tăcerea acestora. Se încearcă să se curme avântul jurnaliştilor. De obicei, funcţionarii simpli colaborează cu jurnaliştii, pentru că s-au săturat, probabil, să urmărească cum şi cât fură şefii lor. Aceştia te ajută, dar sunt stresaţi de frică, se tem să nu-şi piardă locul de muncă sau să nu se întâmple altceva cu ei. Pot aduce un exemplu, cazul Anatol Donciu. Discutam cu persoane de la Primărie care, iniţial, erau deschise şi îmi spuneau tot ce ştiu: cum a luat terenul, cum l-a îngrădit. Aveam înţelegerea ca, peste o săptămână, să ne revedem şi să mai discutăm. Urma să dezvăluim alte acte, dar atunci când am revenit, mi-au spus că nu vor mai vorbi, având o interdicţie de la şefi. Sau, cazul lui Viorel Chetraru… Am aflat că acesta, acum, încearcă în fel şi chip să afle cine, totuşi, a informat ZdG despre faptul că cea de la care “a cumpărat” terenul şi casa e tocmai soacra sa.

Eugen Balan, Procuratura Anticorupţie: Investigaţiile, sursă de autosesizare pentru organele de urmărire penală

Investigaţiile jurnalistice servesc drept sursă de autosesizare pentru organele de urmărire penală. Ştiu că au fost iniţiate mai multe cauze penale în urma publicaţiilor din presă. Aş vrea să atrag atenţia celor care realizează investigaţii jurnalistice. Deseori, aceste articole au un caracter foarte dur şi tranşant, chiar un caracter de atac la persoană. De obicei, astfel de articole nu au o finalitate. Ele provoacă interesul societăţii, dar publicul rămâne dezamăgit atunci când astfel de chestiuni se consumă fără “o sentinţă” pentru demnitarul corupt. Alt aspect la care aş vrea să mă refer sunt cazurile abordate în presă, dar care nu sunt, deocamdată, subiecte ale unor cercetări penale. Acest fapt creează grave impedimente în procesul de administrare a probelor. În opinia mea, ar trebui să existe o colaborare între jurnaliştii de investigaţie şi organele de urmărire penală, pentru a nu pune în pericol mijloacele de probă care, fiind administrate, ar duce la o eventuală condamnare a unor persoane vinovate de fapte de corupţie. Prin astfel de metode doar le absolvim de răspundere penală şi dezamăgim societatea.

Ianina Spinei, Transparency International Moldova: Investigaţiile sunt o activitate foarte riscantă

Jurnalismul de investigaţie e o activitate riscantă. Mă refer la felul în care sunt scoase la lumină averile demnitarilor, care, de obicei, sunt ascunse în spatele unor pereţi groşi. În preajma declarării anuale a veniturilor şi proprietăţilor şi a intereselor personale, întotdeauna apare o întrebare serioasă, care ne frământă pe toţi: unde este finalitatea, sunt oare traşi la răspundere cei care se pricopsesc pe seama proprietăţilor publice, a banilor publici? Deseori ne dăm seama că cele două legi care există în acest domeniu, Legea cu privire la declararea veniturilor şi a proprietăţilor şi Legea privind conflictul de interese, nu funcţionează eficient, deocamdată. Nu se cunosc cazuri când demnitari ar fi fost traşi la răspundere pentru declaraţii false sau pentru camuflarea averilor şi a proprietăţilor. Chiar recent, ex-procurorul V. Zubco s-a ales cu o banală pedeapsă contravenţională pentru nedeclararea conflictului de interese în cazul vânătorii din “Pădurea Domnească”.

Cristina Cojocaru, expertă anticorupţie: Remarc o nedorinţă a CNI de a vărsa lumină asupra mai multor subiecte

Jurnaliştii de investigaţie ar trebui să publice, în fiecare zi, informaţii incomode, monitorizând ulterior reacţiile autorităţilor la aceste informaţii. Cred că CNI este principala instituţie anticorupţie din stat care ar trebui să verse lumină asupra a tot ce înseamnă zonă-gri şi zonă cu un puternic potenţial corupţional, pornind de la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese personale. Din punctul meu de vedere, argumentul logistic, alte argumente de ordin tehnic contează mai puţin. Oricum, remarc o nedorinţă a acestei comisii de a vărsa lumină asupra mai multor subiecte. Nu este clar din ce cauză, nici până acum, CNI nu anunţă din timp ce chestiuni sunt discutate, în fiecare zi de joi, la şedinţele sale publice. I-am întrebat pe membrii acestei comisii cum aş putea afla ce discută ei, din perspectiva interesului pe care l-aş avea pentru anumite cazuri. Mi-au spus că ar fi o transparenţă excesivă şi că, din această cauză, este imposibil. Cum poate CNI să opereze cu o astfel de terminologie? Astăzi nimeni nu poate înţelege exact, din www.cni.md, ce activităţi are aceasta.

Petru Macovei, API: La noi, nu s-ar fi întâmplat nimic, absolut nimic

Am vizionat recent, la Euronews, un reportaj despre un fost ministru din Franţa care nu şi-a declarat conturile bancare din Elveţia. În urma acelei investigaţii, ministrul şi-a prezentat demisia. Acest fapt a provocat un scandal imens în această ţară. Am încercat să compar ceea ce se întâmplă în Franţa cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova şi constatam că, la noi, nu s-ar fi întâmplat nimic, absolut nimic. Jurnaliştii autori ai investigaţiei povesteau ce presiuni s-au făcut în cele 4 luni de muncă asupra acelei investigaţii. La acest capitol, aveam impresia că e exact ca la noi. Realizăm o investigaţie despre o întreprindere despre care avem bănuiala rezonabilă că ar aparţine unui parlamentar. Avem dovezi că din bugetul public, în scopuri nebuloase, ar fi alocate sume enorme de bani. Am făcut un demers să aflăm detalii despre acea firmă şi, timp de o oră, am fost contactat de contabila acelei întreprinderi, care făcea presiuni să nu publicăm nimic. În sistemul public de la noi lucrurile stau foarte prost deoarece corupţia e la ea acasă.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. vera

    Cred ca daca Legea Democratiei, la noi in R.Moldova ar functiona la real, ar fi foarte bine de trait, dar asa:guvernantii impreuna cu justitia si alte structuri …O SCHIMONOSESC, fiindca n-au un mentalitet normal cultivat,nu-si respecta onoarea de cetatean ca s-o aplice in PRACTICA pentru TOTI, la un nivel EGAL!

    Mai mult in RM se practica:Coruptia,
    huliganismul,
    contrabanda,
    tilharia,
    banditismul,
    prostitutia,
    tortura,
    violenta,
    om-ucidere,
    tradarea,
    discriminarea,

    comercializarea unui loc de munca,post inalt…

    Jurnalistii pe investigatii sunt ca lumina in ogii poporului de jos si ca otrava pentru acei care fac mahinatii din toate punctele de vedere.
    Sunt gata s-o sugrume, ca afla lumea de ei si nici mita nu vor sa ia, dar nu o fac, fiindca nu vor sa stea la puscarie:

    ZICAND pentru SINE:

    Mai bine sa ramiie depistati,
    Decat cu narcomani’ amestecati,
    Pe la vre-o puscarie cu “albastrii”
    De unde om ca lumea, innapoi nu vii..!

  2. Ivu Frâncu

    Consiliul Unirii:
    rugămintea de a contribui la elaborararea unui material
    cu argumentele principale privind avantajele
    Unirii Basarabiei cu România

    By voceaunirii • aprilie 12, 2013
    http voceaunirii org
    –––––––––––––––
    Stimati membri ai Consiliului Unirii,
    Vă adresăm un mesaj cu rugămintea de a contribui
    la elaborararea unui material cu argumentele principale
    privind avantajele Unirii Basarabiei cu România.

    Solicităm acest lucru, în special, membrilor înscrişi în CU,
    care locuiesc în România şi peste hotare,
    care au şi studii specializate şi care s-au oferit anterior
    să ajute în acest sens. Aşteptăm sa ne oferiţi o viziune cu argumente simple, care să îi ajute pe basarabenii dezinformaţi şi manipulaţi
    să accepte ideea reunificării celor două state româneşti.

    Informaţia şi întrebările, dacă apar,
    vă rugăm să le trimiteţi la următoarea adresă de email:

    consiliulunirii@gmail.com

    Cu respect,
    Staful Consiliului Unirii
    ––––––––––––––––

    http www consiliul-unirii ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *