Vizita lui Putin în Moldova se amână

La sfârșitul acestei săptămâni, Igor Dodon pleacă iarăși la Moscova, într-o nouă „vizită de lucru”. Spune că pleacă la o întrevedere cu Vladimir Putin. Care este agenda deplină a vizitei, Dodon nu spune, iar din ceea ce scrie pe Facebook reiese că va discuta „livraraea” și, în mod sigur, condițiile de livrare a gazelor rusești către Moldova. De ce cu Putin această întrevedere și nu cu Medvedev, după cum se obișnuiește în toată lumea? Și de ce Igor Dodon și nu Maia Sandu? Simplu: pentru că gazele rusești, la fel ca și orice altă marfă importată sau exportată din Rusia, are pe lângă prețul ei comercial și unul politic. Iar prețurile politice în Rusia le dictează doar Putin. Nimeni altul. Și mai bine decât cu Dodon, Putin nu se poate înțelege cu nimeni „la preț”.

Suntem în ajunul alegerilor locale în R. Moldova și Moscova va căuta și de această dată să-i facă imagine electorală lui Dodon și socialiștilor săi. Ar putea fi pus la bătaie prețul gazelor rusești care, în plan social, e foarte ușor de speculat. Ce ar putea cere Dodon (dacă va cere)? Un preț mai mic la gazele rusești sau menținerea costurilor actuale. Ce va cere Putin? Ca întotdeauna: totul. Adică, o R. Moldova la cheremul Rusiei, federalizată sau confederalizată, conform vechiului „plan Kozak”. Altfel-zis, o nouă RSSM, așa după cum a fost până în 1991.

După pierderea Ucrainei în 2014, Rusia, stăpânită de vechile sale orgolii imperiale, a căutat și caută în continuare să se revanșeze și să se reabiliteze ca pol de putere în regiune. Vedem ce se întâmplă în Donbas, în jurul Crimeii, la Marea Neagră. Și R. Moldova i-ar putea servi Rusiei o bună carte de joc în „reglările de putere” cu NATO. Faptul că lui Dodon (care știm că e un vechil al lui Putin) i s-a permis să preia controlul asupra tuturor structurilor de forță în R. Moldova (și nu știu dacă asta e un compromis sau un calcul prost făcut de cei din ACUM sau de cei care i-au consiliat) creează riscuri în plus și nu doar pentru securitatea și independența R, Moldova. Vizita de pe 24 august în R. Moldova a lui Seghei Șoigu, ministrul de război al Rusiei (o premieră de la proclamarea independenței R. Moldova) la un eveniment ce glorifică ocupația sovietică în Basarabia, dă de înțeles că Putin, în cârdășie cu Dodon, pune la cale o răsturnare de situație în R. Moldova, care ar putea periclita și pacea regională. Altfel cum am explica faptul că imediat după plecarea lui Șoigu, Chișinăul a fost vizitat de consilierul președintelui SUA, Donald Trump, pentru securitate națională, John Bolton, care după întrevederea cu Igor Dodon și Maia Sandu avea să declare că „noi nu avem niste aspiratii militare, noi ne dorim ca Moldova sa fie independenta”. Deci, riscuri pentru independența R. Moldova există și dacă ele nu vin din Vest, înseamnă că vin din Est.

În cei aproape trei ani de mandat, Igor Dodon a efectuat aproape 40 de vizite în străinătate, jumătate dintre care în Federația Rusă. Rostul? Sensul? Dodon a fost o singură data la Bruxelles (azi a plecat a doua oară), niciodată în Ucraina, România sau altă țară europeană. Cu totul altfel arată agenda vizitelor omologului său rus în R. Moldova. Putin s-a pornit spre Chișinău de două ori și a ajuns doar o singură dată. Prima sa vizită oficială avea loc în vara anului 2000, pe când președinte era Petru Lucinschi. A fost o vizită de lucru în care Putin a adus cu el mai mult de jumătate din guvern și din administrația prezidențială. Subiectele majore în jurul cărora s-a discutat au fost „problema transnistreană” și retragerea trupelor ruse de la Nistru. Lucrurile au rămas, însă, pe vechi. Înțelegerile între părți s-au limitat la probleme de cooperare comercial-economică. A urmat 2003, anul odiosului „plan Kozak” de rezolvare a problemei transnistrene prin federalizarea R. Moldova și menținerea ocupației militare rusești la Nistru până în 2020, ceea ce ar fi însemnat capitularea, de facto, a R. Moldova. În noaptea în care Putin trebuia să ajungă la Chișinău pentru semnarea „planului”, președintele de atunci, V. Voronin, consiliat de partenerii occidentali, și-a contramandat decizia și Putin s-a văzut nevoit să facă cale întoarsă spre Moscova. Vizita a eșuat. Putin nu i-a putut ierta niciodată lui Voronin gestul, dar nici nu a renunțat la ideea recolonizării R. Moldova. După ce, în 2016, împreună cu Plahotniuc îl fac (din interese diferite: unul pecuniare, altul politice), președinte la Chișinău pe Igor Dodon, care i-a promis lui Putin federalizarea R. Moldova, „planul Kozak” este scos de la naftalină, reformulat și repus în lucru. Dumitru Kozak este numit, formal, consilier pentru „relații comercial-economice cu R. Moldova”, dar, de fapt, este pus să facă ccea ce nu a reușit în 2003. Igor Dodon este luat din scurt de Kozak, convocat de mai mute ori la Moscova și pus să lucreze la „plan”. S-a ajuns până într-acolo, ca, în cadrul unui summit la Sankt-Petersburg (decembrie 2018), Putin să se ceară în vizită. „M-a întrebat când îl invităm în vizită. Eu i-am spus că până la sfârșitul anului 2019”, recunoaște Dodon. Numai că Putin nu e soiul de om care se vrea în vizită pentru a fi plimbat, ca Kirkorov, prin beciul mamei sau catacombele vinicole de la Cricova. Putin vrea să vină în Moldova ca să facă ceea ce nu i-a reușit în 2003 cu Voronin și să se întoarcă victorios acasă ca dintr-o campanie de luptă. E conștient Dodon de cele vrea Putin? Da, e conștient. Înainte de a pleca la Moscova, într-un interviu pentru publicația germană Spiegel.de, Dodon susține că președinția (minte, e vorba de planul Kozak-2) „a elabarat un concept” prin care Transnistria ar urma să primească un statut special sub forma unei „autonomii puternice… Am putea fi o poveste de succes a modului în care un conflict înghețat în spațiul post-sovietic ar putea fi rezolvat pentru prima dată”, spune Dodon. Că s-a vândut Dodon, mă rog, e treaba lui. Dar chiar crede că ne poate vinde și pe noi?

Vizita lui Putin în Moldova se amână.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. TITIREZ

    Da, domnu Grozavu, vă vinde ! Si culmea ! Nu mai aveti scăpare. N-o să ma credeti, dar …asta e !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *