Video-electorală

În electorală, partidele se confruntă într-o „bătălie” a spoturilor publicitare. Unele formaţiuni preferă să se laude cu reuşitele, altele – să toarne zoaie în concurenţi, iar a treia categorie – să se prezinte drept formaţiuni care ştiu ce vor şi ce pot sau să insiste pe lucrurile la care cetăţenii sunt sensibili. Să le luăm pe rând, făcând abstracţie de preferinţa politică şi de istoricul partidelor.

PSD E primul partid, declarat democratic, care a atacat alte formaţiuni de aceeaşi orientare, insinuând că acestea ar fi incompetente. Spoturile sale sunt saturate de roşu, culoare asociată cu dragostea de PCRM.

PL Spotul cu secvenţe din perioada sovietică, care redă în formă brută „farmecul” regimului de ocupaţie, s-a deosebit de altele, la etapa primelor difuzări. Cu toate acestea, cele 2 sec. din clip care prezintă executarea unui bărbat cu un glonte în ceafă par prea dure. O campanie electorală nu ar trebui transformată într-un festival de scurt-metraj, dedicat ororilor comise de sovietici. În alt context, PL exploatează tot mai mult vocea lui Dorin Chirtoacă, deşi aceasta nu e prea radiofonică. Este cert că formaţiunea mizează pe faptul că vocea lui Chirtoacă va fi identificată de cât mai multe persoane, şi asta pentru că Chirtoacă e cel care a readus pe linia de plutire PL.

AMN În cel mai frecvent spot electoral mediatizat se spune: „Urechean nu promite, ci garantează”. Alături, diferite categorii de persoane confirmă acest lucru. Acelaşi fundal, aceleaşi promisiuni, cu mici modificări, în funcţie de domeniu. Acelaşi lider, doar cei din preajmă – diferiţi. Oricât de sinceri ar fi eroii spotului, miroase a regie, ceea ce te face să-l percepi ca pe o reclamă a unui produs de care te-ai putea lipsi. Cel mai artistic clip al AMN e cel în care apare o caricatură a actualului preşedinte, cu braţele întinse deasupra mai multor instituţii de stat. Faptul că imaginea din spot este statică îi diminuează din artistism, dar acesta este completat de un fel de muzică religioasă, de genul celei folosite în filme fantastice, atunci când omenirea e la un pas de Apocalipsă.

PCRM Comuniștii preferă să cucerească electoratul lăudându-se cu cele „realizate” în ultimii 8 ani. Se pare că ei, totuşi, mizează pe oamenii mai prost informaţi, şi nu pe cei care văd şi altceva, în afara faptului că salariul sau pensia a fost majorată cu 100 de lei. Cât privește spotul în care PCRM încearcă să arunce lumină neagră asupra unor partide din opoziţie, cea mai mare contradicţie o reprezintă conţinutul şi muzica de fundal. Aceasta pare a fi o piesă în care se spune despre cum „zi de zi strămoşii noştri la cer se rugau”.

PLDM Spoturi simple, cu mesaj, prestaţie la nivel, doar că, în raport cu cetăţeanul, e o diferenţă de câteva etaje. Ei, deştepţi, puternici, acolo, sus, noi, mai proşti, slabi şi săraci, aici, jos. Mai proaspătul spot, care te îndeamnă să nu ai frică, e mai aproape de temerile oamenilor.

PD Se pare că, totuşi, cel mai personalizat model de spot îl are PD. În rolul profesorului de geografie care a ajuns taximetrist şi care a venit să ia un client chiar din faţa şcolii în care a lucrat s-ar putea regăsi cel puţin fiecare al doilea cetăţean aflat la muncă peste hotare, dar şi o parte dintre cei care au rămas să se descurce aici. Și celelalte spoturi, în care cuvântul cheie este „meriţi”, intrigă alegătorul, doar că realizarea creează o barieră invizibilă care nuanţează diferenţa electorat-candidat.

MAE E formaţiunea care toceşte tema corupţiei. Faza cea mai tare, însă, e la finele spotului electoral, când se aude un „jingle” al formaţiei „Fără zahăr”. Pentru cei care cunosc cel puţin parţial repertoriul trupei, mesajul puternic anticorupţional al MAE ar părea mai curând o glumă.

Nicolae  CUŞCHEVICI