Victor Moşneag: Politicienii, ca fotbaliştii
În iunie 2007, Stadionul Republican din Chişinău era demolat de autorităţile comuniste de atunci, care promiteau un nou stadion în locul bătrânului Republican, construit încă pe timpul sovietic, şi care nu mai făcea faţă noilor cerinţe impuse de forurile europene. Nu era nici frumos, nu aducea nici profit, aşa cum impune fotbalul de astăzi. În foarte scurt timp, a fost distrus, chiar dacă erau voci care puneau la îndoială faptul că se va construi curând un alt stadion în locul lui. Or, se ştie, e uşor să distrugi ceva şi mult mai greu să construieşti. În R. Moldova, această vorbă pare la ea acasă.
Înainte ca Stadionul Republican să dispară, în 2006, în ajunul campaniei electorale pentru funcţia de primar al Chişinăului, comuniştii promiteau stadion olimpic lângă circ. Anunţul oficial era făcut în toamna lui 2006, cu jumătate de an înaintea alegerilor. Atunci, printr-un mare fast organizat de PCRM, a şi fost pornită construcţia stadionului. Mingea, care mai rezistă şi acum, a fost, însă, singura dovadă că acolo se intenţionează construcţia acelui stadion. După ce, într-un final, Dorin Chirtoacă a fost ales primar, Vasile Tarlev, desemnat iniţial responsabil de proiect, a anunţat că firma “Kilogrin” nu poate efectua lucrările din motive financiare. Era clar că proiectul nu are viitor, şi că totul a fost mai mult o acţiune populistă a guvernării.
Timpul a trecut, iar promisiuni privind un nou stadion au tot curs. De la politicieni, oameni de fotbal sau agenţi economici. Primul a fost actualul preşedinte al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, Pavel Cebanu, în timpul campaniei sale din 2009. Odată ales, s-a ales praful şi din promisiune. În campaniile electorale destul de dese de după 2009, construcţia unui stadion a fost practic în agenda fiecărei formaţiuni politice. În 2011, chiar Dorin Chirtoacă a promis un stadion olimpic modern, dacă va fi reales primar. Nu că ar fi trecut deja patru ani, dar nu se observă nicio mişcare din partea edilului capitalei, la mai bine de un an de la realegere.
Într-un final, în luna mai a acestui an, o promisiune privind construcţia unui nou stadion a venit din partea conducerii actuale, în frunte cu Filat şi Timofti, care au pus lucrurile la punct într-o întâlnire cu şefii sportului. Cu toţii şi-au propus să construiască un stadion multifuncţional, de câteva zeci de milioane de euro. “Urmează, în cel mai scurt timp, să identificăm terenul necesar pentru edificarea acestui stadion“, declara premierul. De atunci a trecut jumătate de an…
Şi promisiunile vor mai continua. Pe când un stadion? Nu se ştie. Din câte se pare, acesta nu va fi construit prea curând. Cert este că nebunia din ajunul meciului de fotbal dintre Moldova şi Anglia nu trebuie să se mai repete. Oamenii, în secolul XXI, nu merită să se trezească cu noaptea în cap şi să stea 20 de ore în rând pentru un bilet, iar alte câteva zeci de mii să plece nemulţumite acasă, pentru că au rămas fără acces. Cel mai trist e faptul că aceşti oameni, puşi în faţa faptului împlinit, atunci când merg la vot, uită de promisiunile neonorate ale politicienilor şi nu îi taxează după merit. Pentru că, pe lângă multitudinea de vorbe deşarte ale celor care conduc “prostimea”, înfrângerile la scor ale naţionalei noastre din ultima perioadă par floare la ureche.
Victor Moşneag, victor@zdg.md
