Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   V. Voronin între "5+2" şi…

V. Voronin între „5+2” şi „2+1”

Interesul Rusiei pentru parlamentarele 2009 de la Chişinău se amplifică. „Trilaterala” de ieri, pe ultima sută de metri a campaniei, dintre Medvedev, Smirnov şi Voronin la Moscova, anticipată de vizita la Chişinău a şefului diplomaţiei ruse S. Lavrov şi de delegarea la alegerile din 5 aprilie a 80 de observatori „din cadrul CSI” (mai degrabă experţi în tehnologii electorale) arată clar că Moscova îşi face tot mai mult loc şi prezenţă în disputa politică pentru noua „dumă de stat” de la Chişinău.

Până aici toate clare. Rămâne neclar, însă, dacă tot ce face ori se pregăteşte să facă Rusia, va fi doar pentru Voronin. Frânt de mari îndoieli, Voronin, oricum, speră. Alte soluţii, de fapt, nici nu prea are. Oricât de mult optimism electoral ar afişa el, comportamentul vulgar şi tot mai agresiv al comuniştilor în campanie, fabricarea listelor de „rezervişti electorali”, vizitele-fulger, lipsite de context, prin vecinătăţi, sau din vecinătăţi spre Chişinău, barterul stupid de decoraţii cu solemnităţi cleioase etc., trădează, scot plută şi dau de sminteală liniştea şi siguranţa aparentă a preşedintelui pentru ziua de 5 aprilie. Nu poate Voronin să nu înţeleagă, chiar dacă nu vrea, că 5 apilie-2009 şi 4 aprilie-2005 sunt, totuşi, zile din ani diferiţi, chiar dacă şi aşezate calendaristic în succesiune.

De-a lungul celor 8 ani de guvernare, Voronin şi-a tot schimbat costumaţiile, încercând să joace, periodic, ba la Est, ba la Vest. În 2001 – cu Rusia, din 2003 – cu Occidentul (evident, nu din convingeri), după 2005 – şi cu unii, şi cu alţii. Rezultatele sunt pe faţă: spre UE, dar prin CSI, „neutralitate militară” cu opţiuni anti-NATO şi armate ruse la Nistru, aprobarea „de jure” a formatului de negocieri „5 +2” în „problema transnistreană” şi practicarea „de facto” a formatului „2+1”.

Voronin a pornit să-şi recroiască drumul spre Moscova după ce a înţeles că jocul la două porţi nu mai ţine şi că, spre deosebire de 2005, nu are de ales decât între Putin şi Medvedev. A fost „problema transnistreană” subiect de discuţie ieri la Moscova? Evident. Dar, bănuim, în variantă electorală. „Părţile”, până la urmă, au convenit asupra „proiectului” viitoarei guvernări de la Chişinău, convenabilă Rusiei, pentru „soluţionarea paşnică” a diferendului transnistrean.

În schimbul „bunei înţelegeri”, lui Voronin i s-a garantat sprijin electoral, deşi deloc exclusiv şi privilegiat, ci „în echipă”, această echipă însemnând, în variantă rusească, PCRM-PSD-UCM, posibil PPCD şi, nu-i exclus, rezerva de „transfugi” din partidele de opoziţie. Cam atât cred că s-a putut discuta ieri la Moscova. Doar atât. Doar „problema transnistreană”.

Petru GROZAVU