Urna de gunoi, publicitară

Acum câteva luni am avut o deplasare într-un centru raional din nordul republicii. Pentru că îl vizitasem şi anterior de mai multe ori, ştiam că este un oraş mic care nu e cu nimic mai prejos sau mai presus decât majoritatea centrelor raionale, cărora unii cetăţeni le atribuie statutul de „sat mare”.

De data aceasta, însă, după câteva ore plictisitoare de drum, cu imagini pustii în faţa ochilor, chiar la intrarea în oraş, privirea mi-a fost resuscitată. S-a întâmplat din cauza unui panou publicitar. Nu era în culori ţipătoare, ci din contra, predomina un verde închis, mat şi rece. Însă imaginea întreagă era cu adevărat… surprinzătoare. Aceasta reprezenta patru tipuri de containere şi sub fiecare din ele era scris ce fel de gunoi trebuie să arunci în ele – sticlă, hârtie, plastic şi deşeuri menajere. În primele clipe am avut senzaţia că Europa „invadează” R. Moldova de la nord. Deja aveam miraje cum tot oraşul e împânzit cu platforme special amenajate pentru lăzile din publicitate şi cum locuitorii, foarte conştiincioşi, aruncă gunoiul deja selectat în mai multe pungi.

Dar nu a fost aşa să fie. Mirajul s-a risipit şi am înţeles că cele patru tipuri de containere există … doar desenate pe panoul publicitar. Realitatea e cu totul alta. Doar în regiunea celor vreo 30 de blocuri din oraş şi a câtorva zeci de case la sol există câte un container sau două pentru toate tipurile de deşeuri, care este, ulterior, evacuat în mod centralizat. La restul blocurilor, gunoiul se încarcă în diverse roabe şi este dus „la râpă”. Chiar dacă „râpa”, în cele mai multe cazuri, se află în imediata apropiere a unor lacuri, acest lucru nu pare să deranjeze pe nimeni. Chiar dacă, la vara următoare, vor merge la acelaşi lac să se odihnească.

Nicolae Cuşchevici