Uitaţi sau trădaţi?

Contrar aşteptărilor de apropiere, Chişinăul se distanţează tot mai mult de comunităţile externe din vecinătatea imediată a R. Modova. În loc să se înmulţească, drumurile dintre Chişinău şi Sudul Basarabiei sau Nordul Bucovinei se răresc, distanţele se măresc, iar Chişinăul se înstrăinează, lăsând tot mai mult loc, pe acest câmp al înstrăinării, politicilor de mancurtizare şi asimilare din Est.

Paradoxal, dar în loc să se mişte înainte, Guvernul dă înapoi. Crearea recentă a Biroului pentru Relaţiile cu Diaspora (BRD) a făcut să se înţeleagă că toate discuţiile, de trei ani încoace, în jurul conceptului de relaţie cu comunitarii noştri din afara R. Moldova, au fost în gol. S-a vorbit una, s-a făcut alta. Experţii de la guvern şi consilierii premierului s-au lăsat prevalaţi de vechile clişee sovietice, care nu au nimic în comun cu statutul de jure şi de facto al comunităţilor noastre externe. Noi nu avem în afara R. Moldova doar diasporă, noi mai avem şi comunităţi istorice (Basarabia şi Bucovina). Şi, în acest caz, un Birou la Chişinău, doar pentru Diasporă, este un non-sens sau o foarte mare eroare. O eroare de concept, care va naşte, pe parcurs şi alte erori – de acţiune. Apariţia BRD nu face decât să ne convingă, o dată în plus, că la Chişinău, de la agrarieni încoace, nu există interes pentru relaţiile cu comunităţile istorice din vecinătatea imediată. Moscova, care nu are comunităţi istorice în afara Rusiei, şi-a putut permite crearea unui Congres al Comunităţilor Ruse pentru tot spaţiul ex-sovietic (de ce oare, nu un Congres al diasporei ruse?), iar R. Moldova, care le are – s-a eschivat, deşi, acest lucru nu cerea nici cheltuieli suplimentare de la buget şi nici mandat special de la ONU. Singura nevoie era ca noul Oficiu guvernamental (un Birou pentru Relaţiile cu Comunităţile Externe (BRCE)) să reunească sub aceeaşi umbrelă (inclusiv prin denumire şi statut) toate comunităţile din afară, indiferent de natura lor. Zic iarăşi, fie după model rusesc sau, dacă vreţi, cel românesc – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Greu de spus care au fost motivele reale din care s-a mers pe formula pe care s-a mers, deşi, până la urmă, contează altceva, că foprmula schimbă conţinutul. Şi îl schimbă radical. A scoate din preocupările Guvernului relaţiile cu comunităţile istorice e ca şi cum le-ai da la groapa istoriei. Adică, te-ai face, de bună voie, complice politicilor pe care şi aşa le face, cu vîrf şi îndesat, Kievul în Bugeac şi Bucovina. Lucrurile sunt cu atât mai neînţelese, cu cît pe durata ultimilor trei ani, la Guvern, inclusiv cu participarea premierului Vlad Filat s-a discutat în mai multe rânduri problema relaţiilor cu comunitişe externe şi unde s-a insistat mereu asupra specificului că R. Moldova are în afara teritoriului ei de azi nu doar o simplă diasporă, ci două genuri de comunităţi externe: diaspora şi comunităţile istorice şi este foarte important să nu fie omise din preocupările viitorului Oficiu nici una, nici ata. Din păcate, nu s-a întâmplat. Guvernările de la Chişinău, de altfel, totdeauna au fost foarte precaute în relaţiile cu comunităţile istorice din Ukraina, cu excepţia anilor 1990-1994, care a fost o „perioad de aur” în relaţiile cu acestea. Dar asta s-a întâmplat atunci cînd la Cultură şi Culte al aveam ministru pe Ion Ungureanu, cînd la Educaţie era Nicolae Matcaş, când la Guvern era Druc, cînd în Parlament în Comisia pentru Comunităţile Externe era academicianul Petru Soltan… În perioada 1990-1994 au fost semnate toate acordurile posibile cu Ukraiina, care să dea viaţă şi dezvolatre acestor comunităţi. Au existat până şi prevederi express în Legea Guvernului de atunci (amputată ulterior), prin care Executivul avea obligaţia să se îngrijască de viaţa comunităţilor externe… Toate au mers în bine până la intrarea la guvernare a agro-comuniştilor în 1994. De aici încolo a urmat declinul. Azi relaţiile cu comunităţile istorice sunt în paragină. Chişinăul nu mai ţine la control nici un acord cu Kievul, iar Ukraina, favorizată de „uitucimea” Chişinăului, taie în carne vie. Şcolile româneşti închise, stagierile pedagogice în Moldova anulate, manualele şcolare cenzurate, abonarea la presa din R. Moldova blocată, cartea românească sub sechestru, studiile în RM şi diplomele de stusii – compromise, biserica prigonită… Calvar. Şi crimă.

De ce este importantă implicarea Chişinăului în viaţa comunităţilor istorice din Ucraina, în special a celor din Sudul şi Nordul Basarabiei? Pentru că Kievul, din aceleaşi raţiuni politice ca şi Moscova, declară Bugeacul teritoriu istoric moldovenesc şi se oferă să dea prioritate (formal, desigur) relaţiilor Chişinăului şi nu Bucureştiului cu comunităţile de aici. Până la urmă e un joc. Kievul trişază. El nu-şi doreşte relaţia nimănui cu Bugeacul, dar între activismul Bucureştiului şi inactivismul Chişinăului, desigur că îi este mai convenabil „rolul” Chişinăului. Ar fi minunat dacă Chişinăul s-ar implica, aşa cum a mai făcut-o cu vre-o 18 ani în urmă, în viaţa acestor comunităţi. Mult mai bine ar fi dacă ar avea nişte politici conjugate împreună cu Bucureştiul. Însă, Chişinăul, este cel care este. Şi prin felul său de „a fi” nu face decât să favorizeze agoniile antiromâneşti ale Kievului, infiferent dacă cei din Sudul Basarabiei îşi zic mldoveni, în comparaţie cu cei din Nordul Bucovinei, care îşi zic români. Până la urmă, lama este aceeaşi. Speranţa că guvernul Filat va reanima experianţa anilor 1990—1994 în relaţiile cu comunităţile istorice a fost mare. Şi cine ştie, poate că dacă premierul sau consilierii premierului ar fi cunoscut această practică, am fi avut azi la Chişinău un BPCE în loc BRD, deşi nu e târziu nici azi, dacă s-ar vrea. În cazul în care lucrurile vor rămâne pe vechi, s-ar putea să constatăm, mai degrabă, cazul unei trădări decât a unei banale uitări, în relaţia Chişinăului cu comunităţile externe.

Petru Grozavu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Deportatul

    Cîtă dreptate aveţi Dle P.Grozavu! Acest articol e scris cu mare durere în suflet. Cîte persoane, partide mai gîndesc, mai luptă pentru Demnitate naţională!? Ce efect va avea acest articol asupra guvernanţilor?
    Şi acest articol, presupun eu, cu părere de rău nu va avea nici atîţia cititori, forumişti ca “investigaţia independentă” (?) (la comanda unui partid) a “casei lui Donciu”. Chiar problema că omul are casă de locuit este mai presus de problemile conaţionalilor de peste hotare şi din interiorul teritoriului RM!? De ce am ajuns că majoritatea populaţiei a uitat de Demnitate naţională?
    “Demnitate naţională” a fostelor şi actualei conduceri a RM? S-a mai simţit că avem conducere cu Demnitate Naţională pe timpul Guvernului lui M. Druc ş a Preşedintelui Interimar M. Ghimpu. Să nu ne mai amintim de “demnitatea” a foştilor membri biroului politic cc rssm – Snegur, Lucinschii, Voronin. Vorbim de ziua de astăzi – cei ce au ocupat o parte din teritoriul RM ne sunt prieteni de cătăramă, “Rusia – aliat, strategic”, Filat cerea conducerii UE să scoată restricţia pentru I. Smirnov de a călători liber prin statele UE, Filat împreună cu Şevciuc unblă pe la concerte. S-a uitat de cei ce au “prihvatizat”. S-a uitat de deportaţi şi volunatarii ce au luptat pe Nistru în 1992 împotriva ocupaţiei ruseşti. S-a uitat de 7 aprilie.
    Sperăm să se rezolve problemile conaţionalilor de peste hotare!?
    Directorii şcolilor cu predare în limba română din teritoriul RM ocupat de Rusia nu se simpt protejaţi ei şi elevii, şcolile ce le conduc.
    S-a scris că chiar şi unde nu este Armata Rusiei şi cazacii ruşi,în s. Valea-Perjei r-l Taraclia, o “insulă” a vorbitorilor limbii române în rază de vre-o 60 km din regiunea rusificată de bulgari şi gagauzi, Ministerul educaţiei închide unicul gimnaziu cu predare în limba română, copii transferînd în liceul rus redenumindul “rus-moldovenesc” (vedeţi că nu “rus-român”).Scopul fiind rusificarea totală a acestei “insule” vorbitorilor limbii române. Chiar şi actualmente din 99 copii din sat, vorbitori de limba română, 62 învaţă în limba rusă.
    Aşteptăm să rezolve problemile conaţionalilor de peste hotare!? Nu se rezolvă ca gagauzii şi bulgarii să fie buni cetăţeni a RM să înveţe copii în limba română! Se închide unicul gimnaziu din s. Valea-Perjei a regiunii rusificată de bulgari şi gagauzi!
    Oare din cauza că suntem cei mai săraci, cu teritoriul ocupat de Rusia, că suntem indeferenţi de conaţionalii noştri, nu sunt vinoveţi şi aşa numiţii jurnalişti “independenţi”, (dar avem mulţi de aceştea),care scriu la comanda oligarhilor milionari şi miliardari în Euro, cărora nu le pasă nici că suntem cei mai săraci din Europa, nici că avem teritoriu ocupat de Rusia , nici de conaţionalii de peste hotare şi din interiorul teritoriul RM, nici de DEMNITATE NAŢIONALĂ!?

  2. vera

    TRADATI si PROSTITI

    In statul meu,dreptate nu-i:
    E pusa ca o haina-n cui,
    De lege unii sunt departe,
    Poporul doar o duce-n spate.

    Demnitarii fac minuni:
    Adun-averi si bani-nebuni,
    De parca nu au ce mai face,
    Conving, pe toti, sa se impace

    Cu ceea ce este si-avem,
    Ca alta iesire nu este,
    Lasind, coruptia sa-nnece,
    Cu bani – platiti de Europa,

    Speranta omului de rand,
    Care, in asteptarea zilei,
    I-si bea paharul saraciei,
    Cu gand’ la neam si la destin,

    La pod’ cu flori al reunirii
    Cu fratii de-un singe si ‘ neam,
    Ce stiu mireazma bucuriei,
    Adusa, de Stefan, la prag…

    Demnitate nationala…
    Sa mai aiba unii sus,
    Cand bine fura si insala,
    Fac coruptie de lux!?

    Tradatori si ocupanti
    Ca Voronin si ceilalti,
    Care au condus Moldova
    Si si-au implut bine torba,

    Iar de limba si popor
    Putin batut-au capul lor,
    Cum unii,de azi, nu si-l bat:
    Legea, o leaga,tot de gard,

    Lasind, sa-si fac-aici de cap,
    Vinitici – cu post si rang;
    Stat de intrusi si pagini,
    Ce nu tin la neam,’ destin…

    De limba,ce sa mai vorbim?
    Poporul traieste in chin,
    Aduna in suflet venin,
    Nu stie, unde ne oprim…

  3. ioan

    R.Moldova deja are 10 ani de cand a semnat Carta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare, dar pe care refuza sa o ratifice. Tarile vecine demult au rartificat-o, ultima fiind Ucraina, care a prevazut atata limba regionala romana, cat si limba regionala moldoveneasca. Daca R.Moldova ar ratfica Carta, aceata ar deveni suportul legal pentru ca la nivel interstatal sa existe legaturi cu localitatile din Ucraina, care au nu mai putin de 10% populatie ce se autoidentifica ca MOLDOVENI si de care e in drept sa aiba grija R.Moldova. Comunitatile care se vor autoidentifica ca ROMANI evident ca raman primordial sa apartina de dispora Romaniei, desi nu se exclud legaturi de colaborare atat intre dispore, cat si intre ambele state in privinta asistentei acodate comunitatilor de moldoveni/romani. In sudul si estul Ucrainei rolul de frunte irmeaza sa-l aiba R.Moldova, intrucat comunitatile din aceasta zona se identifica prioritar ca MOLDOVENI si interventiile din partea Romaniei sunt intampinate de autoritatile locale cu traditonala ostilitate antiromaneasca, antifascista, ramasa inca din anii ocupatiei acestor teritorii de catre Romania regala sau cea fascista. Romania se arata foarte infl;exibila in relatiile cu autoritatile ucrainene si daca beneficiarii asistentei lor refuza sa se identifice ca romani – sunt predispusi mai degraba sa-i abandoneze definitiv, sa-i lase sa fie asimilati, ucrainizati decat sa ajute pe cineva care isi zic “moldoveni”. R.Moldova in acest sens este mai intelegatoare, mai toleranta, nu isista nici asupra unui nume identitar, principalul nu e cum se numeste limba, identitatea, principalul e sa nu DISPARA definitiv, sa se conserveze impreuna cu traditiile, sa nu sa se ajunga la situatia tragica din raioanele fostei RASSM cand dupa lichidarea invatamantului primar in limba moldoveneasca la inceptul anilor ’50 numarul vorbitorilor de limba moldoveneasca in unele sate a scazut catastrofal si azi s-a ajuns sa existe sate “moldovenesti”, cu moldoveni ce au toate trrasaturile de moldoveni, numai limba batranilor n-o mai cunoaste nimeni. Romania cu ambitia sa ca toti numaidecat sa se declare “romani” nu va putea sa ajute asaemenea localitati fiindca ei leaga totul de politica, de romansimul lor intolerant, discriminatoriu, xenofob si intodteauna antirusesc, antiucrainesc, antislav. Autoritatile din R.Moldova nu promoveaza nationalizmul, nu face politica nationalista si ar putea mult mai usor sa gaseasca intelegere, sustinere din partea autoritatilor locale ucrainene si OMENESTE, PASNIC, FARA POLITICA, sa-i ajute pe “moldovenii” care si-au pierdut limba, unele traditii, la fel si Ucraina pe ucrainenii din R.Moldova.

  4. ion

    Un moldovan se ineaca si cerea cineva sa-i intinda mana, sa se apuce si sa iasa la mal.
    Alearga un roman, dar inainte de a-i intinde mana il intreaba:
    – Esti roman sau moldovan?
    – Moldovan,- raspunde nefericitul.
    – Ineaca-te daca esti moldovan!- si ii intoarse spatele.

  5. ian

    Transilvanenii ii considera pe bucuresteni, valahi drept “mitici”, sinonim cu cuvantul “nesimtiti”. N-am aflat nici pana azi de unde provine acest cuvant de la vreun personaj literar “Mitica” sau de la cuvantul “mitocan”, camuflat prin “mitic”. Oricum au dreptate. Bucurestiul a fost centru FASCISMULUI si NAZISMULUI romanesc si ramasitele acestei ideologii se manifesta anume printr-o IMORALITATE ce se manifesta prin nepasare, nesimtire, indiferenta egoista fata de aproapele. Martorii la procesul de la Nurenberg constatu la criminalii fascisti lipsa oricaror semne de remuscare, vinovatie, ca si cum ar fi fost MUTANTI ai speciei umane, in care ideoologia fascista le-a deformat ireversibil in constiinta unele centre de sensibilitate umana, de responsabilitate, de distinctie intre bine si rau, moral si imoral. Fascismul si nazismul romanesc este viabil si ferocitatea si agresivitatea sa o simtim pe propria piele atunci cand ni se refuza DREPTUL UMAN de a exista in lume, sub acelasi soare si cer cu un alt nume decat cel de “romani” vorbitori de “romana”. E o idee fixa, dogmatica, feroce, de sorginte fascista. Pazea de asa “frati”!

  6. ARHIRE

    Pentru IOAN, ION, IAN, care, pana la uarma este acelasi “Ivan” de totdeauna. Ai citit articolul, “Iane” si vad ca degeaba ai citit, ca de inteles ai inteles ca şi porcul in portocale. Nu sunt “DIASPORA”, mai, Vaniusa, romanii/moldovenii din Basarabia Istorică. Sunt comunitati istotice, care au dreptul, inclusiv la autodeterminare administrativa, iar in realitate nu au nici cat diaspora ruseasca in Ukraina. Asta era ppovestea. Şi tragedia lor vine tocmai din prostia Chisinaului, care tu insuti recunosti ca ar putea face mai mult decat Romania, dar nu face nici un rahat. Despre asta e materialul, nu? Iar moodovenii de la Chisinau nu fac nimic, fie pentru ca nu au curajul Bucurestiului, fie că li-i în cot de moldoveni lor “de dincolo”, fie ca nu vor sa coopereze cu Bucurestiul, fie ca sunt tari de cap şi moi in fund, sau pentru ca sunt produsul aceleeai educaţii slavofile şi romanofobe prin care ai trecut si tu. Nu poti uita “timpurile” cand faceati sluj Imparatului Rosu şi mancati doar voi paine cu unt de doua degete pe paine, in timp ce ceilalti rodeau oase in loc sa manance o bucatica de carne. Care fascism si nasism romanesc, cand Europa toata viue de de crimele nazismului si fascismului rusesc alaturi de cel german?. Ceea ce aiuresti tu ca este “fascism şi nazism romanesc” este dragul meu, anticomunismul romanesc din perioada interbelică, care s-a manifestat exact in masura in care si-a permis Rusia sovietică sa forteze comunizarea Romaniei. Asta a fost: rezistenta anticomunista şi antisovietică a Romaniei. La fel dupa cum au procedat si Statele Baltice, despre care Rusia zice exact asa cum zici tu despre Romania, ca sunt fasciste si naziste. Asa ca las-o mai moale, mai “Ioan/Vanea”, iar metabolismul tau antiromanesc lasa-l, daca nu ti-i greata de el, pentru şedintele voastre inchise de partid sau pentru “zasedaniile” voastre ex-kgb-iste, intre ai vostri si pentru voi. Ca afara ninge asa de frumos, iar voi mirositi atat de urat…

  7. Anarhistul

    “Paradoxal, dar în loc să se mişte înainte, Guvernul dă înapoi.” – pai dom’le Grozavu va pare ca e asa simplu sa faci si reforme si PR concomitent? trebuie sa alegi! si filat a ales – PR-ul desigur. Ce-i drept omu are rezultate bune, dar poporulul? in contex diaspora?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *