Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Petru Grozavu: Ucraina, o nouă…

Petru Grozavu: Ucraina, o nouă Iugoslavie?

„Potrivit marelui strateg american al războiului rece, Zbigniev Brzezinski, situaţia din Ucraina nu se va rezolva fără noi schimbări geopolitice în regiune… Va repeta Ucraina soarta Iugoslaviei?”

Rusia nu a găsit (cel puţin, deocamdată) o soluţie mai bună de a răspunde Europei la evenimentele din Ucraina, decât a se pregăti de război – un război militar, posibil chiar nuclear, dacă-i să luăm în serios ameninţările de săptămâna trecută, lansate (fie şi indirect) de preşedintele Putin şi vicepremierul rus pentru probleme de război, D. Rogozin la adresa SUA şi a partenerilor săi strategici. Declaraţia a fost făcută în contextul situaţiei post-Vilnius din Ucraina, dar şi din jurul Ucrainei. Potrivit aceluiaşi Rogozin, Moscova se pregăteşte să examineze, săptămâna viitoare, situaţia în spaţiul post-sovietic după Summitul de la Vilnius şi planul de acţiuni în vederea apărării intereselor sale în acest spaţiu. Strategii de la Moscova îşi au explicaţiile lor, legate de Parteneriatul Estic. Rusia porneşte de la premiza că, din momentul în care, la Vilnius, Ucraina (alături de ea şi Armenia, Belarus, Azerbaijan) au rămas în afara proiectului de integrare europeană, ele nu şi-au pierdut statutul de părţi ale spaţiului ex-sovietic (CSI) şi rămân în zona de interese pe care Rusia a pretins-o mereu ca fiind rusească. Ruşii operează cu rezultatele summit-ului. Scorul de 4:2, în loc de 3:3, a fost, – zic ei, – un câştig pentru Rusia şi nu pentru Bruxelles. O fi. Capitularea Ucrainei în faţa Rusiei, pe ultima sută de metri şi refuzul de a semna (singurul candidat la semnare) asocierea la UE, a perturbat până peste cap relaţiile Vestului cu Estul, aducând situaţia în pragul unui nou război rece. Deşi Chişinăul şi Tbilisi au rămas pe distanţă şi au parafat la Vilnius aceleaşi două acorduri cu UE, iar Bacu a semnat pentru regim simplificat de vize cu UE, verdictul dat de mai mulţi experţi locali şi străini a fost că, la Vilnius, UE a pierdut, totuşi, partida cu Rusia pentru estul post-sovietic, ceea ce a întărit şi mai mult convingerile Kremlinului că Ucraina (la fel ca şi Armenia, Belarus şi Azerbaijanul) i-ar aparţine ca parteneri, ca spaţii de securitate şi de influenţă. Deşi, Rusia este departe de gândul că R. Moldova şi Georgia nu ar mai fi şi ele părţi ale aceluiaşi spaţiu.

Pe acelaşi drum? Sub acelaşi steag?

Faptul că, după Vilnius, manifestările pro-UE la Kiev s-au amplificat, că Ucraina stă pe baricade, separată între Vest şi Est, că protestatarii cer asocierea la UE şi instituirea unui moratoriu asupra acordului de asociere la Uniunea Vamală, că autorităţile mai multor regiuni au declarat nesupunere puterii centrale, iar ucrainenii sunt pe baricade nu doar la Kiev, dar şi la Odesa, Lvov sau Kirovograd, nu aveau cum să nu supere Rusia, pentru că aceste manifestări sunt, până la urmă, anti-ruse. Și, totuşi, marele disconfort al Moscovei nu vine de aici. Kremlinul face zâmbre pentru faptul că protestatarii au sprijinul UE, al SUA şi al noilor săi parteneri – R. Moldova şi Georgia, care s-au solidarizat cu Maidanul, manifestă cu ei şi îi cer lui Ianukovici să le respecte dreptul alegerii. Acuzată că face presiuni economice asupra Ucrainei, Moscova învinuieşte Bruxelles-ul şi Casa Albă de amestec în treburile interne ale Ucrainei, iar şeful diplomaţiei ruse, S. Lavrov, a cerut, luni, la Bruxelles, la întrevederea cu miniştrii de Externe ai UE, să fie respectată suveranitatea Ucrainei – lucru pe care l-au cerut pentru Rusia şi omologii lui Lavrov. Miniştrii s-au despărţit în ideea că Ucrainei trebuie să i se dea libertatea de a alege cu cine şi încotro să meargă. Uşor de spus. Ucraina este prea mare şi prea diferită ca să poată alege atât de uşor acelaşi drum. Puterea este cu Estul (şi Estul cu puterea), Piaţa este cu Vestul şi Vestul cu Piaţa. Aşa stau lucrurile. Ucraina riscă, mai degrabă, să se rupă în două, decât să ajungă să se unească sub acelaşi steag. Vestul Ucrainei va vrea în Vest, estul – în Est.

Problema Ucrainei e a întregii Europe

Tensiunile în Ucraina şi în jurul Ucrainei cresc. Opoziţia şi protestatarii rămân pe baricade. În relaţiile cu puterea nici o schimbare, iar vizita de marţi la Moscova a preşedintelui Ianukovici şi noile înţelegeri cu Rusia au scandalizat lucrurile şi mai mult. Vestea bună apărută în presă ar fi că Ucraina va primi gaz mai ieftin de la ruşi, vestea proastă e că nimeni nu ştie ce preţ a cerut Rusia pentru ieftinirea gazului. În presă au apărut deja opinii, că Ianukovici ar fi semnat la Moscova şi documente ce vizează şi angajamente strategice faţă de Rusia, nu doar economice. Maidanul a exploadat din nou. Casa Albă şi UE s-au arătat îngrijorate de pasul pe care l-a făcut Ianukovici, în situaţia în care pentru joi şi vineri la Bruxelles erau planificate noi negocieri privind asocierea Ucrainei la UE. S-ar putea ca Ianukovici să fi trimis din nou „mingea” în aut, aşa după cum a făcut-o şi în ajunul Summit-ului de la Vilnius. Dacă Kievul a intrat în legământ strategic cu Rusia, Kremlinul s-ar putea să recurgă la forţă, aşa după cum au ameninţat deja Putin şi Rogozin. Presa rusă scria săptămâna trecută că până la sfârşitul anului Rusia va avea dislocate două baze militare noi în două dintre statele membre ale Parteneriatului Estic – Armenia şi Belarus, iar săptămâna aceasta, potrivit Ministerului rus al Apărării, frontiera cu UE a fost împânzită cu sisteme de rachete Iskander. În parlamentul ucrainean s-au făcut auzite voci care pledează ideea redislocării forţelor ruse de aeropurtate la Bolgrad. şi tot legat de Ucraina, pe 23-27 decembrie în Crimeea sunt planificate aplicaţii militare „antiterro”, cu implicarea infanteriei marine ruse de la Sevastopol. Liderii opoziţiei ucrainene acuză că aplicaţiile ar avea ca scop preluarea controlului asupra instituţililor statului în regiune şi începutul unei operaţiuni anti-Maidan. Aşa sau nu, situaţia în Ucraina rămâne complicată şi nu se va rezolva prea repede şi nici prea uşor. Interesele în jurul Ucrainei sunt prea mari, iar „cazul ucrainean” s-ar putea să aibă consecinţe nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru Moldova şi nu doar Moldova. În tot cazul, Chişinăul va avea de trecut printr-o nouă mare încercare a nervilor. Important e să nu se îndoaie şi să nu repete greşeala lui Ianukovici: să nu încurce porţile în timpul „jocului”, că de jucat vor avea de jucat. Potrivit şefului diplomaţiei britanice, William Hague (declaraţie făcută pentru The Telegraf) „de evoluţiile situaţiei în Ucraina va depinde soarta întregului continent european”, iar marele strateg american al războiului rece, Zbigniev Bkzezinski, este şi mai direct în declaraţii. Potrivit lui, situaţia din Ucraina nu se va rezolva fără schimbări geopolitice în regiune. Va repeta Ucraina soarta Iugoslaviei?