TV Publik şi Realitatea RM
Colegii noştri de breaslă s-au pomenit în această toamnă cu propuneri aproape ireale pentru jurnalismul de la noi. Mulţi au acceptat provocarea, alţii, însă, au preferat să fie mai precauţi. Adevărul este că zvonurile create în jurul Publik TV, aşa cum se va numi proiectul Realităţii TV în R. Moldova, sunt din ce în ce mai intrigante.
TV Publik, aşa cum va fi numele „realităţii” în R. Moldova, îl are în spate pe Sorin Ovidiu Vântu, un mediatizat şi controversat om de afaceri din România. Potrivit surselor de la Bucureşti, acesta este cunoscut ca un „proprietar de oameni”, un patron foarte generos care îşi leagă angajaţii de contracte foarte drastice, dar şi foarte bine plătite.
Şi la noi, TV Publik a ademenit zeci de jurnalişti cu salarii fabuloase. Cei care nu au plecat au forţat mâna şefilor să le mărească considerabil venitul lunar. Nu ştiu dacă s-a mizat anume pe calitate sau profesionism atunci când s-au ales viitorii „câini de pază ai societăţii” la noul post, însă, cu siguranţă, lansarea acestei televiziuni a schimbat percepţia despre jurnalismul de la noi. Spun că nu ştiu dacă s-a mizat pe calitate şi profesionism pentru că, prin culise, se aude că au călcat pragul Publik Tv-ului mulţi jurnalişti certaţi cu etica profesională, care în trecut au servit diverşi oameni politici. Acest lucru creează cel puţin îndoieli vizavi de politica editorială a viitoarei televiziuni.
Totuşi, sunt şi jurnalişti cu nume, care de-a lungul timpului şi-au creat o imagine ireproşabilă, dar care s-au lăsat prinşi în mrejele sumelor exorbitante promise de patronii “realităţii” moldoveneşti, dar şi de proiectul care se anunţă a fi unul de mare anvergură. Ce nu înţeleg eu este graba cu care au fost semnate contractele cu acei jurnalişti. Fără măcar să ştie, să vadă ce prezintă acest post Tv, ei au semnat contracte de care va vi dificil să te dezici, în caz de nemulţumire. Înţeleg când semnezi un contract cu o Televiziune pe care o cunoşti, când accepţi politica editorială sau când visezi să lucrezi la un asemenea post, dar nu înţeleg cum poţi accepta oferte pentru un serviciu în care nu ştii ce te aşteaptă. E ca şi cum ţi s-ar propune să pleci în Turcia, pentru a lucra chelner sau vânzător, dar când ajungi acolo, eşti nevoit să te prostituezi.
Victor Moşneag v.mosneag.zdg@gmail.com
