Tatiana Eţco: Patima nănăşismului în țara cumătrismului
Familia nu se alege, în schimb nănaşii şi cumetrii sunt desemnaţi conştient, cu mare precauţie şi nădejde. În astfel de momente, acceptul este un vot de încredere, în temeiul căruia se formează un fel de club al cumătrilor. Dacă în trecut erau mai puţine interese şi aceşti oameni, adică naşii şi cumetrii, erau aleşi după principii morale, oamenii cei mai apropiaţi familiei, cu timpul, obiceiul s-a transformat într-un fel de business.
„Cumătrismul ne va distruge. Este mai puternic decât democraţia şi legea”, mă asigura, acum câteva zile, una dintre sursele ziarului, surprinsă că nu ştiam cine este naşul premierului şi ce alţi fini mai are acesta. Prea puţină importanţă acordăm acestor relaţii, mi-a dat de înţeles sursa respectivă, care m-a asigurat că, dacă am şti cine şi cui îi este fin/naş, cine şi cu cine este cumătru, am avea multe răspunsuri la întrebările ce par fără răspuns, iar multe situaţii ne-ar fi mai clare, inclusiv în politică.
Nănăşismul şi cumătrismul sunt două forme ale protecţionismului. Acesta din urmă este un fenomen vicios, o maladie a societăţii moldoveneşti, susţine în cadrul unui studiu Ion Mereuţă. Deşi este evident că acest fenomen este legat direct de corupţie, nici într-un act oficial, menit să participe la combaterea corupţiei, nu sunt menţionate aceste fenomene atât de răspândite în R. Moldova. Să fie oare şi această absenţă un argument al forţei cumătrismului?
Experţiide la Transparency Moldova au insistat în repetate rânduri ca, în cadrul Legii cu privire la conflictul de interese, să fie definite în calitate de „persoane apropiate” cumetrii, nănaşii, finii. E nevoie doar de voinţă pentru realizarea acestei modificări a legii, care este dictată de realităţile de la noi, sunt convinşi experţii.
Încerc, dar fără mari succese, să-mi imaginez un funcţionar care declară că nu poate lua o decizie din motiv că în domeniul respectiv activează finul său şi s-ar putea să fie subiectiv. Sau – un judecător care solicită să fie înlăturat de la judecarea unui caz pentru că una dintre părţile implicate în dosar este cumătrul său. Când mă gândesc că acest lucru ar trebui să fie unul firesc…
Dicţionarul explicativ spune că „naş”/”nun”/”nănaş” este persoana care ţine în braţe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă. Expresia „a fi naşul cuiva” semnifică a face inofensiv pe cineva, a-i veni cuiva de hac, a învăţa pe cineva minte. Oare vom ajunge să prindem timpurile când se va găsi un „naş” care ar veni de hac tuturor „nănaşilor” şi „cumetrilor” din Moldova?
Tatiana Eţco, tatianaetco.zdg@gmail.com
