Tatiana Eţco: Laptele matern şi viciile din maternitate

Luni a demarat săptămâna promovării alăptării la sân, eveniment organizat de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu UNICEF. Tot luni, o tânără mamă dintr-un sat din Şoldăneşti a născut prin cezariană şi până i-a trecut efectul anesteziei, nou-născutul său aflase deja gustul laptelui praf.

În Moldova doar un copil din trei este alimentat în exclusivitate cu lapte matern în primele şase luni de viaţă. Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF şi Ministerul Sănătăţii recomandă anume o astfel de alimentare a sugacilor, în rutina maternităţilor din Moldova, realitatea este diferită. Iar o bună parte dintre copiii care regăsesc în statisticile cu alimentarea artificială, au ajuns să fie hrăniţi din sticluţă din necunoaşterea mamelor, dar şi din nepăsarea  sau rea-voinţa lucrătorilor medicali.

De exemplu, în cazul mamei despre care vorbisem la început, după naştere, până aceasta şi-a venit în fire, asistenta medicală hrănise de câteva ori pruncul său cu lapte praf. Când s-a trezit, fără experienţă şi îndrumarea necesară, a decis că micuţul nu vrea să mănânce de la sân pentru că nu are ea lapte, nu pentru că era ea speriată sau pentru că asistenta făcuse marea greşeală de a-l hrăni cu sticluţa.

Am înţeles că aceasta este o practică cu adânci rădăcini în maternităţile noastre. Ba mai mult, unii lucrători care au acces la proaspetele mame fac şi afacere din asta. Ei se străduiesc ca înaintea sânului matern să bage în gura copilului sticluţa cu lapte artificial, care curge fără vreun efort şi care nu doare. Odată ce mama este convinsă că nu are lapte sau că sugarului nu-i place laptele ei, trebuie să procure şi o sticluţă, dacă nu şi lapte praf, şi aici sare în ajutor asistenta sau infirmiera, care fac rost de tot ce-i necesar la preţ dublu, triplu şi tot aşa. Mai agită spiritele câte un doctor, care se întreabă de unde apar sticluţele şi strigă că data viitoare să nu le mai vadă, dar cum iese el din salon, se revine la practica vicioasă.

Medicii avertizează că alte tipuri de alimente, decât laptele matern, pot dăuna sistemului digestiv al pruncului. Cu toate acestea, în Moldova tot mai multe mame recurg la alimentaţia mixtă sau artificială a sugarilor mai mici de 1 an. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF recomandă ca mamele să-şi alăpteze copilul până la vârsta de 2 ani. În primele şase luni de viaţă ale copilului, alimentarea la sân trebuie să fie exclusivă, adică niciun alt lichid sau aliment, în afară de laptele matern, să nu fie dat copilului. Laptele matern reduce riscurile malnutriţiei, anemiei, retardului statural şi greutăţii reduse în rândul copiilor de până la 2 ani. De asemenea, ajută la prevenirea infecţiilor şi bolilor respiratorii, fortifică sistemul imunitar şi reduce riscul unor afecţiuni cronice serioase în viitor, cum ar fi diabetul zaharat, obezitatea, bolile aparatului digestiv etc. Cercetările  arată că alăptarea la sân este benefică şi pentru mamă, deoarece previne cancerul mamar şi cancerul de col uterin.

Tânăra mamă din Şoldăneşti nu cunoaşte toate aceste lucruri şi nici nimeni nu a avut grijă să i le spună. Aceasta deja a şi fost externată, iar copilul ei nici n-a reuşit să simtă gustul laptelui matern. Femeia a plecat acasă cu copilul în braţe şi cu sticluţa de lapte artificial în geantă, fiind convinsă că nu are lapte, deşi sâniii nu-i încăpeau în haine.

Tatiana Eţco, 
tatianaetco.zdg@gmail.com