Tatiana Eţco: Corupţia şi copacii

De fiecare dată când plouă sau bate vântul puternic, în casa familiei Ţurcan este furtună. Locuiesc la  ultimul etaj al unui bloc din Chişinău şi când timpul se schimbă, singurul lor gând este numai să nu le intre în casă sau să nu le spargă acoperişul balconului nucul din faţa casei.

Această situaţie durează de vreo trei ani, de când, ca nişte cetăţeni responsabili ce sunt, au depus o cerere la Întreprinderea Municipală „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, în care descriu situaţia şi solicită ajutorul acestora. De atunci, toamna târziu şi primăvara devreme, când li s-a explicat că se permite de tăiat copacii, primesc doar confirmarea că scrisoarea lor este şi că problema urmează a fi soluţionată. Mai nou, li s-a recomandat, în mod neoficial, să taie singuri cracul buclucaş sau să vâneze echipajul celor de la spaţii verzi atucni când va veni prin zona lor. Li s-au oferit câteva opţiuni, câteva soluţii le-au fost sugerate, dar, cu siguranţă, cea mai eficientă ar fi varianta «mulţumitului» şi a «rugatului frumos», în plic şi, de dorit, anticipat.

La cealaltă extremă e cazul pensionarului Balan, care trăieşte la primul etaj şi care nu are somn tot din cauza unor copaci, de această dată, tăiaţi, nu după ani de aşteptări şi nici cu asistenţa muncitorilor de la spaţii verzi. Vecinul acestuia, fără permisiunea oficială a autorităţilor, a tăiat din curtea blocului câţiva copaci sănătoşi, care nu încurcau decât confortul şi planurile sale. În locul acestora, omul şi-a construit parcare, ca să-şi ţină maşina lângă casă. Acum, bătrânul nemulţumit, care s-a pomenit cu parcare sub fereastră, se luptă cu gălăgia maşinilor, cu tupeul vecinului şi cu injustiţia judecăţii. Nu găsesc niciun argument care să mă convingă că vecinul cu parcarea nu şi-a obţinut facilitarea prin aceeaşi metodă, a «mulţumitului» şi a «rugatului frumos».

Tatiana Eţco