Tărâmul „baronilor”
Mulţi au salutat campania. Ne-au spus că aşteaptă fiecare zi de joi ca să afle ceea ce nu au crezut că pot afla vreodată. Ei ne-au încurajat şi ne-au spus că se roagă pentru sănătatea noastră. Alţii ne-au etichetat, spunându-ne că am fi reprezentanţii inchiziţiei, urmaşi ai lui Beria, că ne-am apuca de judecat în stânga şi în dreapta, fără a respecta dreptul persoanelor importante din acest stat la o viaţă decentă, confortabilă, în condiţii, de ce nu, de lux. Este adevărat, cei care ne-au criticat, ne-au înjurat sau ne-au etichetat nu s-au referit şi la mijloacele, incredibil de mari, din care nişte persoane cu funcţii publice în acest stat îşi pot permite o viaţă de lux.
Între timp, tirajul ZdG a crescut, iar cititorii ne cer tot mai insistent să dezvăluim felul în care anumiţi judecători, procurori, miniştri sau alţi demnitari şi-au adunat averi fabuloase, primind, de fapt, salarii oficiale de câteva mii de lei. Oamenii ne telefonează, ne scriu, ne oferă noi şi noi informaţii, despre judecători şi despre copii de judecători, despre procurori şi despre copii de procurori, despre comisari şi despre copii de comisari. Tot mai multe voci ne îndeamnă să mai lăsăm în pace Chişinăul, cu cartierele şi castelele de lux, şi să mai trecem prin raioane, pe la “baronii” locali, cei care, pe alocuri, sunt şi mai hrăpăreţi decât “baronii” centrali. “Veniţi să vedeţi castelele de la Glodeni. Dacă închizi pentru un moment ochii, deschizându-i crezi că eşti în vreo zonă de lux, în paradis, şi nu într-un centru raional distrus de sărăcie şi de exod”, ne spune un cititor, obosit să ne tot invite la Glodeni, acolo unde, spune el, mafia din procuratură, medicină şi poliţie rămâne nezdruncinată de campaniile anticorupţie sau de avertizările instituţiilor europene, care ne tot spun că, tolerând corupţia, nu putem deveni europeni cu acte în regulă.
De fapt, fiecare articol publicat aduce după sine informaţii noi, şocante, uneori greu de crezut că pot fi adevărate. “Nepoata judecătorului face parte dintr-o mafie a apartamentelor. Pentru că are tot sprijinul în justiţie, este implicată în mai multe acţiuni de deposedare de locuinţe a unor persoane. Şi mama ei se ocupă de identificarea oamenilor sărmani, neprotejaţi, pe care, folosind căi oculte, îi lasă fără case. Din curtea mea au murit vreo trei. Eu am rămas vie, pentru că nu mă dau bătută”, ne-a spus, acum câteva zile, o cititoare îndoliată de decesul subit al fiului său.
„Voi nu ştiţi ce casă are procurorul X. Vă poftesc să o vedeţi”, ne-a scris un cititor, evitând să-şi dea numele, motiv din care nu avem nicio posibilitate să-i urmăm îndemnul.
Chiar ieri, un om din Călăraşi a venit să ne spună că, din păcate, ZdG a trecut cu vederea un domeniu extrem de important şi aducător de profituri fabuloase în special pentru cei încadraţi acolo – “Registru”. “De ce nu treceţi pe la cei de la “Registru”, să vedeţi ce averi au? Cândva, se tot scria despre Molojen. Credeţi că e altfel acum?” – ne-a spus cititorul de la Călăraşi.
Alt cititor, un om necăjit, revenit recent de la muncă din Portugalia, ne-a invitat pe o stradă liniştită din sectorul Buiucani, ca să vedem ce palat somptuos are unul dintre conducătorii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. “Ştiu că de mai mulţi ani are grijă de protecţia socială a cetăţenilor R. Moldova. Între timp, omul se protejează social pe sine, uitând, se pare, de cei neprotejaţi”, ne spunea acel cititor, care ne-a sugerat să “săpăm” şi în averile altor înalţi demnitari din acest minister.
Tot ieri, dintr-o ştire, aflam că şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a promis verificarea situaţiei financiare a 20 de persoane, ale căror cheltuieli au depăşit veniturile înregistrate în 2012. Prisăcaru a anunţat că, de fapt, vor fi verificaţi 20 din cei 11 mii de contribuabili – persoane fizice, care au declarat, pentru 2012, venituri mai mici decât cheltuielile reale. Discrepanţele dintre suma veniturilor declarate de aceste persoane şi cheltuielile suportate de acestea pe parcursul anului 2012 sunt foarte mari – de zeci de milioane de lei. De altfel, noul şef al FISC, Ion Prisăcaru, este unul dintre protagoniştii campaniei “Casele demnitarilor”. Cine ştie cum vor fi selectaţi cei 20 din cei 11 mii?
