Summitul de la Vilnius şi gunoiul din casă
Tot mai multe voci susţin că ar exista o înţelegere fermă între partidele de la guvernare să nu scoată gunoiul din casă, cel puţin până la Summitul de la Vilnius. Nu cred că această tactică ar fi una adecvată, deoarece, până şi oficialii care vor decide perspectivele R. Moldova de după Summitul de la Vilnius aşteaptă, în sfârşit, să calce în picioare gunoaiele scoase cu totul din casă de autorităţile de la noi.
Bunăoară, nu cred că, vorbind despre combaterea corupţiei, oficialii europeni nu ar vrea să cunoască cum evoluează dosarul “directorul CNI, Anatol Donciu, vs Union Fenosa”. Ce se mai întâmplă cu terenul pe care, potrivit unei investigaţii ZdG, Donciu l-ar pretinde de la Union Fenosa?
De ceva timp deja, este tergiversat dosarul omorului din “Pădurea Domnească”. Sorin Paciu, tânărul împuşcat dintr-un hazard al unui grup de “vânători de lux”, rămâne încă nedreptăţit, deşi a trecut aproape un an de la acea tragedie. Credeţi că europenii, cei care ne vorbesc mereu că avem restanţe la capitolul justiţie, nu ar vrea să cunoască, cât mai curând posibil, deznodământul legitim al acestui caz?
Tot ei ar vrea să afle, incontestabil, cu ce au finalizat, totuşi, dezvăluirile ex-ministrului Tineretului şi Sportului, Octavian Ţâcu, despre cazurile de corupţie din cadrul ministerului pe care l-a gestionat o perioadă scurtă de timp. Ce s-a întâmplat în urma acelor şocante dezvăluiri? Aşa cum opinia publică nu a mai fost informată despre evoluţia unei oarecare anchete iniţiate la acest subiect, l-am contactat ieri pe Octavian Ţâcu, să aflăm de la el ce se întâmplă în realitate. “Deocamdată, nimic”, ne-a spus ex-ministrul, cel care urmăreşte evoluţia evenimentelor legate de acest subiect. Chiar nimic şi, se pare, lucrurile sunt tergiversate intenţionat. Cel puţin, nimeni nu a fost suspendat din funcţie pe durata anchetei, dacă aceasta o fi existând, iar faptul că funcţionarii suspectaţi de corupţie deţin în continuare aceleaşi funcţii le permite, lesne, să camufleze date, probe, acte şi, până la urmă, să iasă “nepătaţi” din acest scandal. Tăcerea lăsată, de la 14 iunie încoace, adică de 5 luni deja, peste acest caz flagrant, în care fuseseră aduse probe, inclusiv documente originale, care demonstrau coruptibilitatea unor înalţi demnitari din acest minister, confirmă cât de mult ne pasă şi cât de mult le pasă celor abilitaţi cu desfăşurarea acţiunilor de combatere a corupţiei să ajungă la un deznodământ onest, logic, echitabil şi corect.
Alt caz, mai proaspăt, şi el învăluit în tăcere, ne-a şocat zilele trecute. Procurorii militari au dezvăluit date despre starea sănătăţii din Armata Naţională, unde sunt încorporaţi sute de tineri care suferă de maladii grele, inclusiv contagioase, cum ar fi tuberculoza sau hepatitele virale. Procurorii au anunţat că au descoperit abateri grave de la legislaţie în procesul înrolării recruţilor în Forţele Armate. Ei au aflat că sunt tineri care, şi până la încorporare, erau grav bolnavi. Cu toate astea, au fost înrolaţi, fiind lăsaţi pradă stresului şi condiţiilor, deseori dificile, din Armată. De altfel, e pentru prima dată când societatea află date şi detalii, chiar dacă nu se ştie cât de exacte, despre maladiile tinerilor recruţi. Bunăoară, 18 tineri au fost înrolaţi fiind bolnavi de tuberculoză pulmonară, 40, suferind de hepatită virală B sau C, 59, având probleme ale sistemului urinar, iar 109 – suferind de maladii psihice. Cred că e inutil să vorbim acum despre riscurile la care au fost supuşi cei din preajma ostaşilor înrolaţi cu tuberculoză pulmonară sau cei din cazărmile în care mai mulţi colegi sufereau de hepatite virale, sau cei din preajma tinerilor afectaţi de maladii psihice.
Cine ar fi vinovat de cele constatate? Cui convine ca, în Armată, să fie înrolaţi cu orice preţ cât mai mulţi tineri, chiar dacă au probleme severe de sănătate? Nu ar fi mai onest şi mai bărbăteşte ca, în astfel de cazuri vitale, să scoatem până şi gunoiul din casă, indiferent de poziţia calendaristică a Summitului de la Vilnius?
