Sperietoarea CNA
Acum două luni, la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) venea un nou director, decis să combată marea corupţie şi să demonstreze societăţii că, pentru el, nu există prioritate mai importantă decât eliminarea oricărei tentative de corupţie din societate. Zilnic, la redacţie, primim comunicate de presă despre operaţiunile curente ale CNA. Serile, pe la televizoare, vezi non-stop secvenţe operative despre corupţii luaţi de CNA în faţa camerelor de luat vederi. Trec zile, săptămâni, luni, ani şi, deseori, nimeni nu mai află, până la capăt, cum s-au încheiat aceste reţineri, cine dintre cei reţinuţi are vreo vină şi cum se încheie, până la urmă, dosarele. Pe de altă parte, odată cu trecerea timpului, toate promisiunile de luptă cu marea corupţie par simple bizarerii, în condiţiile în care toţi ştiu că marea corupţie e undeva sus, iar reţinerile şi arestările au loc doar în eşaloanele de jos.
Acum câteva zile, aflam că 20 de persoane, angajaţi din domeniul sănătăţii şi agenţi ai unor lanţuri farmaceutice, au fost reţinute de CNA şi Procuratura Anticorupţie. Presa a reacţionat imediat. Zeci de ştiri au inundat internetul. Vocile unor doctori se intersectau cu vocile unor agenţi comerciali ai farmaciilor, scandalizând societatea. Redacţiile au primit interceptările integrale făcute de CNA, pe motiv că, din considerente tehnice, instituţia de combatere a corupţiei nu a reuşit să retuşeze imprimările, pentru a nu prejudicia mersul anchetei. Ulterior am fost informaţi că doar câţiva, din cei 20 reţinuţi, au rămas în detenţie preventivă. În scurt timp vor fi eliberaţi şi alţii, pentru că fiecare agent privat de vânzări îşi face munca după cum pricepe că ar vinde mai bine. Să ne spună acum cei de la CNA dacă asta e marea corupţie din domeniul farmaceutic? Nu cumva licitaţiile pentru achiziţionarea medicamentelor, câştigate constant de anumite firme, nu mai dau de bănuit investigatorilor de la CNA? Nu cumva prezenţa unor medicamente contrafăcute în farmacii nu mai contează? Nu cumva medicamentele şi vaccinurile importate din lumea a treia sunt cele mai adecvate pentru beneficiarii din Moldova?
Ieri, alt comunicat vroia să şocheze. Un medic de la Institutul Oncologic a fost reţinut pentru luare de mită de la un bolnav incurabil. Această informaţie se conţinea în titlul comunicatului, fiind preluată de toate canalele media „posibile şi imposibile”. Prima întrebare care îmi veni la lectura acestei ştiri era: Cunoştea pacientul că e incurabil sau a aflat de la CNA? Să fie adevărat că, la Oncologie, acest medic era singurul implicat în acţiuni de luare de mită?
Alt titlu care a ţinut tocmai o zi lumea în suspans a fost „Ilegalităţi cu imobile, comise de către un grup infracţional chiar în incinta Primăriei”. Cu ocazia reţinerilor de la Primărie, CNA a fost felicitat cordial de primara interimară, Silvia Radu. Pentru ce să transmiţi felicitări? De ce să-ţi „alimentezi” speranţa că CNA va face curăţenie în Primărie? Ştiţi de ce m-a amuzat această „operaţiune”? Încă în noiembrie 2013, ZdG publica un articol intitulat „Casele de milioane din Valea Farmecelor”, tocmai despre construcţiile ilegale, legalizate ulterior prin diverse scheme. Acum trei ani, în februarie 2015, ZdG publica articolul intitulat „Terenuri publice de zeci de milioane, împărţite de trei magistraţi şi un executor judecătoresc”. Tot în februarie 2015 apărea articolul „Judecătorii împart terenuri în Chişinău”. A urmat „Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău”, publicat în decembrie 2016. În ultimii ani, „doar prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti, Chişinăul a pierdut peste 23 ha de terenuri, care ar valora, la preţ de piaţă, peste 300 de milioane de lei. În unele procese, după cum a mai scris ZdG, reprezentanţii autorităţilor publice locale nici măcar nu au fost prezenţi la şedinţe. În alte cazuri, aceştia nu au atacat hotărârile instanţelor inferioare, care prejudiciau bugetul local”, citez din ZdG. Deci, tema ilegalităţilor din domeniul imobiliar a fost abordată constant de la 2013 încoace, dar iată că ajunge în vizorul CNA abia la 13 februarie 2018. Este adevărat, cinci ani de zile nu e nici mult, nici puţin în cazul corupţiei din R. Moldova, care pare fără sfârşit, indiferent de faptul cine ajunge şef la CNA.
