Sinucigaşii din celule şi “hoţii în lege” care evadează din sala de judecată

Acum câteva zile, am trăit o stare de mare ruşine amestecată cu regret şi cu multă tristeţe. Mă gândeam la familia lui Vas Iosip Xaba, la cei care l-au cunoscut, cărora le-a fost drag, care l-au preţuit şi care îl aşteptau acasă. Nimic din cele întâmplate nu ar fi trebuit să se întâmple în R. Moldova. Chiar dacă vizionasem secvenţa în care Vas Iosip Xaba opunea rezistenţă, înjurând poliţiştii, chiar dacă era clar că era beat şi că nu ar fi trebuit să fie depistat la volan, nu găseam nicio clipă în care aş fi putut îndreptăţi moartea sa în celula de detenţie preventivă a Comisariatului de Poliţie Soroca.

Rezultatele expertizei nu sunt cunoscute, deocamdată, iar acestea ar putea fi, până la urmă, trucate, dacă e să ne amintim de alte cazuri în care expertizele doar au confirmat supoziţiile oficiale, fără a lăsa loc şi pentru alte versiuni ale anchetelor în derulare.

Vas Iosip Xaba nu trebuia să moară, pentru că era prea tânăr ca să se despartă de viaţă, pentru că avea toată lumea în faţă, pentru că avea planuri, aşteptări şi vise, probabil. Acest cetăţean român nu trebuia să moară la Soroca, în condiţiile în care România şi R. Moldova fac eforturi pentru a se apropia cât mai mult într-o Europă unită.

Nu cred că Vas Iosip Xaba era beţivul lumii, care ar fi trebuit încătuşat şi brutalizat de poliţişti, în condiţiile în care, sub influenţa vădită a alcoolului, acesta nu mai era responsabil pentru vorbe, fapte şi acţiuni. Era nevoie de câteva ore în care acesta şi-ar fi putut reveni din beţie, după care ar fi răspuns pentru aflarea sa la volan în stare de ebrietate. Era suficient să nu i se permită să urce la volan, ca să nu se întâmple vreo nenorocire, fără a face uz de forţă şi fără a-l închide în acea celulă, din care nu a mai ieşit niciodată.

În acea noapte, la Comisariatul din Soroca, erau mai mulţi colaboratori (s-a văzut în imagini) şi nu înţeleg de ce niciunul dintre aceştia nu a vorbit, pur şi simplu, omeneşte, cu acest tânăr, reţinut pentru că s-ar fi aflat la volan în stare de ebrietate. Pe alocuri aveai chiar impresia că este provocat, pentru a fi scos de pe fix, invocându-se ulterior comportamentul agresiv şi brutal. Am încercat să găsesc ce spun specialiştii despre felul în care ar trebui să comunicăm cu persoanele aflate în stare profundă de ebrietate. Am găsit mai multe reguli simple, pe care ar trebui să le cunoască în special poliţiştii, care, în virtutea profesiei, comunică deseori cu persoane aflate sub influenţa alcoolului. Specialiştii spun: “Nu te certa, mai ales când este beat. Nu-l contrazice, lasă-l în pace. Vorbeşte-i împăciuitor, că oricum nu te poţi înţelege cu el, dacă-i beat. Chiar dacă-i vorbeşti ori îi faci morală, nu ţine minte. Dă-i un răgaz să-şi revină din beţie, după care vorbeşte-i”. De ce, în acea noapte, poliţiştii au ales confruntarea, ştiind că este inutilă?

Acum mă gândesc că imaginile de la comisariat, surprinse în acea noapte, nu ar trebui utilizate în calitate de probe la dosarul penal deschis pe marginea acestui caz, deoarece nimeni nu poate confirma că, după depistarea cadavrului lui Vas Iosip Xaba, aceste imagini au rămas intacte în camerele de luat vederi. Aceste urme de îndoială sunt cu atât mai argumentate, cu cât un comunicat oficial despre această tragedie a fost făcut public doar după ce informaţia fusese mediatizată de presă.

Alt subiect misterios este cel legat de fuga lui Vitalie Levinţa de la Curtea de Apel, la momentul pronunţării unei hotărâri în dosarul său.

Potrivit informaţiilor oficiale, Vitalie şi Pavel Levinţa, ambii membri ai unei organizaţii criminale conduse de aşa-zisul “hoţ în lege” Petru Popovici, alias “Micu”, fuseseră anterior condamnaţi la 15 şi, respectiv, 16 ani de închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Aceştia fuseseră găsiţi vinovaţi de omorul aşa-zisului “hoţ în lege” Evgheni Grişcenco, alias “Jeka”, şi a cunoscutului interlop Valeriu Rotari, alias ”Zelionîi”. După ce au atacat hotărârea Curţii de Apel la Curtea Supremă de Justiţie, termenul de detenţie a fost redus, iar Pavel Levinţa a devenit liber la 10 mai 2013, Vitalie rămânând în penitenciar, să-şi ispăşească pedeapsa.

Între timp, avocatul lui Vitalie Levinţa a depus la Judecătoria Centru o cerere de eliberare a clientului său înainte de termen. Cererea a fost admisă la 7 august 2013, iar la 12 august a fost contestată de procurori.

Astfel, la 24 septembrie, când Curtea de Apel admitea demersul procurorului, pronunţând o nouă hotărâre, în urma căreia Vitalie Levinţa urma să-şi ispăşească în continuare termenul de detenţie, inculpatul a fugit din sala de judecată. Este adevărat, acesta a fost reţinut în scurt timp, la volanul unui automobil de model Lexus. Cum credeţi, după ce a fost lăsat să fugă, de ce a fost reţinut de poliţişti?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *