Sexism şi ipocrizie

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a înaintat un proiect de lege care prevede amenzi drastice pentru agenţiile de publicitate care vor plasa publicitate sexistă.

Potrivit autorilor, acest tip de reclamă prezintă denigrator imaginea femeii, utilizând feminitatea în calitate de obiect sexual şi promovând stereotipuri care limitează drepturile femeii. La nivel european, publicitatea sexistă este, de asemenea, condamnată, acest fapt reflectându-se în adoptarea mai multor instrumente internaţionale ce reglementează domeniul drepturilor omului.

Bineînţeles, societatea civilă salută o astfel de iniţiativă, ceea ce este, de fapt, un lucru absurd, fiind o recunoaştere făţişă a impotenţei aşa-zisei societăţi civile. Conceptul de sexism presupune exprimarea stereotipurilor şi prejudecăţilor, un domeniu care ţine de morală, inteligenţă şi bun-simţ. Credem că chestiunile care ţin de ultimele ar putea fi rezolvate prin puterea socială: biserici, instituţia familiei sau chiar ONG-uri. Nimeni nu le interzice oamenilor să facă demonstraţii în faţa unei întreprinderi care utilizează publicitate sexistă.

Problema cu varianta statală este că statul însuşi, prin contribuţii forţate (impozite), aplică violenţa împotriva cetăţenilor. Astfel, reiese că se comite o nedreptate (expropriere) pentru a remedia alte nedreptăţi. Mai ales că, în ansamblu, conceptul sexismului este unul destul de vag. Va rămâne la discreţia unui monopolist de stat să determine care companii anume comit “păcate” şi care nu, oferind diferiţilor controlori un nou mecanism pentru a hărţui sectorul privat. Cu aceasta se deschide, iarăşi, un potenţial câmp pentru corupţie, un fenomen pe care pretinsa societate civilă (spun pretinsă, deoarece se finanţează în mare parte din bani publici, chiar dacă de peste hotare) îşi propune să-l eradicheze.

Realitatea, însă, este una opusă. Slăbiciunea adevăratei societăţi civile – familiile, bisericile, diferite asociaţii – e cauzată direct de structurile de stat, care doresc să apere victimele sexismului. Inflaţia permanentă, cauzată de devalorizarea monedelor naţionale, distruge şi valorile tradiţionale. Când banii îşi pierd în permanenţă valoarea, adepţii unui stil de viaţă mai amoral câştigă, în raport cu valorile de familie, care sunt bazate pe economisire şi perspective pe termen lung. Azi câştigă cel care îşi cheltuieşte banii imediat. Nu este întâmplător că în perioade de mare inflaţie, ca în timpul hiperinflaţiei germane din anii ’20 ai secolului trecut, se manifestă şi o depravare morală mai mare. Epocile cu stabilitate monetară se caracterizează prin prevalenţa valorilor tradiţionale, religioase şi de familie.

Ipocrizia în dezbaterea sexismului devine evidentă atunci când conştientizăm existenţa celorlalte cincizeci la sută dintre victime – bărbaţii. Dacă afişele cu modele feminine cu decolteu adânc şi chiloţi la vedere suscită condamnare din cauza evocării unui stereotip nedorit, unde este indignarea faţă de pendantul masculin: de pildă, la publicitatea pentru sălile de fitness, când se arătă bărbaţi arhimusculoşi? O altă discriminare ţine de coafură. Dacă în cazul femeilor se acceptă tunsorile scurte, dar şi părul lung, în cazul bărbaţilor, pentru a face o carieră corporativă, numai prima variantă este acceptată. Pe de altă parte, dacă în cazul femeilor publicitatea “sexistă” le arată “atuurile” considerate tipice, în cazul bărbaţilor, din viaţa publică aproape că a dispărut obiectul orgoliului multor generaţii precedente de bărbaţi: barba. Doar imaginea unui Obama, Putin, Filat, Lupu sau Timofti cu barbă lungă ar provoca amuzament.

Dacă, într-adevăr, se doreşte eradicarea sexismului, de ce să nu eliminăm obstacolele din calea dezvoltării sănătoase a familiei: prin reducerea impozitelor pe venit şi TVA, prin redelegarea familiilor sau comunităţilor a multor funcţii uzurpate de sistemul şcolar de stat, care şi în Occident, prin sistemele de autobuze şcolare şi şcoală pentru întreaga zi, rup copiii din mediul social natural: familia, vecinii, comunitatea.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *